Tratamente pentru afectiunile prostatei.doc

  • Published on
    16-Nov-2015

  • View
    18

  • Download
    1

Transcript

Tratamente pentru afectiunile prostatei

Tratamente pentru afectiunile prostatei

Tratamentele folosite in tratarea simptomelor urinare generate de suferintele prostatice sunt, cel mai frecvent, tratamente care imbunatatesc jetul urinar.

Cele mai cunoscute sunt medicamentele alfa-blocante, care relaxeaza colul vezicii urinare si uretra prostatica. Astfel jetul urinar porneste mai usor si are un debit mai mare, favorizindu-se astfel golirea mai buna a vezicii urinare. Aceste medicamente (Omnic, Cardura, Xatral, Tamsol, Fokusin) pot da uneori ejaculare retrograda si, in cazuri si mai rare hipotensiune/ameteli la ridicare in picioare.

Exista si medicamente care micsoreaza volumul prostatei. Ele contin un inhibitor de 5-alfa-reductaza, o enzima cu rol in metabolismul prostatei. Folosirea unui astfel de medicament (Proscar, Avodart) pentru o durata mai mare de un an, scade volumul prostatei cu 10-20%. Aceasta scadere nu imbunatateste insa, in aceiasi masura si simptomele urinare.

Mai delicat este tratamentul persoanelor care se pling de jet urinar slab datorat afectiunii prostatei, dar si de urinare deasa, cu graba, sau frecventa noaptea.

Lor li se poate asocia un medicament care imbunatateste jetul urinar cu un medicament care calmeaza vezica urinara.

Deseori este greu de decis asupra folosirii calmantului cind exista un reziduu vezical dupa urinare si calmarea vezicii ar putea duce la cresterea acestui reziduu. Pacientii insa sunt mai deranjati de urinarea deasa decit de jetul slab. In aceste cazuri se incepe cu un medicament alfa-blocant, care imbunatateste debitul urinar, chiar daca pacientul va urina si mai des in aceasta faza, si se urmareste valoarea debitului, prin masurare debitmetrica si a reziduului postmictional. Apoi, dupa circa o luna se introduce calmantul vezical.

In cazurile in care nu evolueaza conform asteptarilor se poate recurce la probe urodinamice complexe care masoara presiunile din vezica urinara, determinind daca suferinta este preponderent a vezicii sau a prostatei.

Dovezi ale eficacitatii tratamentului asociat, alfa-blocant, antimuscarinic (calmant vezical trospiu) la pacientii cu hiperplazie benigna de prostata si simptome de vezica hiperactiva

Vezica hiperactiva este un termen care se foloseste de obicei pentru a descrie simptome complexe din sfera tractului urinar inferior. Se manifesta ca imperiozitate mictionala adica senzatia brusca si puternica de a urina, care nu poate fi stapanita decat cu greu si pentru scurt timp.

Etiologia nu este elucidata, iar prevalenta afectiunii este probabil subevaluata, din moment ce majoritatea pacientilor se feresc sa discute aceste probleme cu medicul. Prognosticul pe termen lung nu este fatal, dar simptomele au un impact semnificativ asupra activitatilor psihosociale, functiei sexuale si calitatii vietii pacientilor in general.

Tratamentul non-farmacologic presupune adaptarea stilului de viata (de ex. controlul consumului de lichide), terapie comportamentala, exercitii fizice pentru musculatura perineala, precum si anumite proceduri chirurgicale.

Medicamentele folosite au ca mod de actiune diminuarea contractiilor involuntare ale muschiului detrusor. Agentii anticolinergici/antimuscarinicireprezinta tratamentul de prima linie pentru aceasta afectiune.

Un studiu clinic deschis, multicentric, prospectiv, publicat recent1 a evaluat eficacitatea si siguranta asocierii dintre tratamentul cu alfa-blocanti (tamsulosin, alfuzosin, doxazosin) si trospiu (antimuscarinic pentru tratamentul vezicii hiperactive) la pacientii cu hipertrofie benigna de prostata si simptome de vezica hiperactiva. Datele colectate de la peste 4000 de pacienti au fost analizate in ceea ce priveste imbunatatirea simptomelor urinare, a scorului IPSS2 (Scorul International al Simptomatologiei Prostatei) si a calitatii vietii. Mai mult, pacientii si medicii au fost rugati sa evalueze eficacitatea si tolerabilitatea tratamentului primit.

RezultateDupa o perioada medie de tratament de 40 de zile, cu trospiu in co-terapie s-au constatat urmatoarele:

Toate simptomele principale datorate adenomului de prostata s-au imbunatatit.

Procentul de pacienti care au raportat continenta urinara a crescut la 83%, iar media valorii IPSS a scazut de la 18 la 12.

Calitatea vietii pacientilor s-a imbunatatit, iar medicii au evaluat siguranta tratamentului ca fiind buna si foarte buna in peste 90% din cazuri.

Sfatul Medicului Specialist UrologPacientii cu adenom de prostata si simptome de vezica hiperactiva (imperiozitate mictionala, polachiurie, nocturie) sunt insuficient tratati doar cu alfa blocante careimbunatatesc jetul urinar, dar nu amelioreaza, ci poate chiar agraveaza, urinarea deasa/imperiozitatea, simptomele care il deranjeaza cel mai mult pe pacient. Acesti pacienti pot beneficia de asocierea alfa blocant trospiu, asociere care amelioreaza atat simptomele obstructive, cat si pe cele iritative.

Asocierea trebuie facuta cu doze treptat crescande de trospiu, insotita de urmarirea lunara a simptomelor si a reziduului postmictional masurat ecografic. Dupa 1-2 luni, doza poate fi stabilita si tratamentul poate deveni cronic, de lunga durata, necesitand control anual.

Tulburari urinare determinate de prostata

Prostata inconjoara primii centimetri de sun vezica urinara, ai uretrei, ca un manson. Ea nu are rol in procesul de urinare ci doar in cel de ejaculare. Oricind se mareste in volum poate obstrua uretra si deci si jetul urinar. Se poate mari in volum de la inflamatii/infectii, sau de la degenerare, care cind e benigna se numeste adenom de prostata iar cind e maligna, cancer de prostata.

Cum marirea in volum creeaza un fel de dop, singurele simptome generate de o prostata mai mare pot fi legate de jetul urinar, respectiv jet urinar mai slab, uneori intrerupt, urmarea putind fi golirea incompleta a vezicii ce poate fi vizualizata si masurata ecografic reziduul vezical post mictional.

Urinarea deasa, cu graba si urinarea frecventa in cursul noptii nu sunt simptome determinate de suferintele prostatice.Doar in cazul in care obstructia pe care o determina prostata asupra uretrei cu ingreunarea jetului urinar si golirea dificila a vezicii este o suferinta veche si apare reziduul postmictional la valori mai mari de 150 ml, capacitatea vezicala poate fi micsorata de acest reziduu (care frecvent se si poate infecta din cauza stagnarii permanente a urinei in vezica) si ca urmare a acestei retentii sa apara urinarea deasa.

In marea majoritate a cazurilor insa, urinarea deasa este determinata de suferinte ale vezicii urinare, iar urinarea frecventa noaptea de tulburari ale circulatiei sanguine sau ale functiei renale si nu de suferinte ale prostatei.In cazul in care exista un istoric de afectiuni neurologice, accident vascular cerebral, boala Parkinson, diabet zaharat cu neuropatie, SM, hernie de disc, mielita, Alzheimer, urinarea deasa, dar si jetul slab pot fi determinate de suferinta neurologica si nu de prostata.

Urinarea frecventa in timpul noptii NOCTURIA

Un om trecut de 55 de ani are o capacitate de epurare mai scazuta a rinichilor ceea ce face ca acestia sa functioneze si noaptea in acelasi ritm ca si ziua; de aceea o urinare doua pe noapte sunt considerate normale dupa aceasta virsta.

Urinarea in timpul noptii apare atit la barbati cit si la femei; ca urmare este gresit sa fie pusa pe seama prostatei sau a adenomului de prostata.

Cind urinarea din timpul noptii este foarte frecventa este posibil ca aceasta sa fie din cauza ca vezica nu se goleste complet la urinare, raminind astfel mereu urina in vezica, ceea ce face sa scada capacitatea functionala a vezicii si vezica sa para ca este mica (cu volum redus).

Urinarea noaptea poate fi accentuata la persoanele care consuma multe lichide seara.

Deasemnea, urineaza des noaptea cei carora li se umfla picioarele; acestea se dezumfla noaptea, apa excesiva fiind eliminata in urina. In acest caz cauza cea mai frecventa este o boala cardiovasculara.

Investigarea afectiunilor prostatei

Vizualizarea prostatei se face cel mai bine si mai simplu, ecografic, prin ecografie abdominala, cu vezica urinara plina (dar nu excesiv de plina).

Ecografia transrectala aduce senzorul ecografic foarte aproape de prostata, introdus prin anus, si astfel se pot vizualiza veziculele seminale, leziuni mai discrete ale prostatei, neregularitati ale marginilor prostatei.

Tomografia computerizata si investigatia RMN nu sunt investigatii ce se fac de rutina pentru prostata si sunt rezervate doar cazurilor in care diagnosticul unei suferinte prostatice este stabilit, mai ales in cazurile de cancer de prostata, si este nevoie sa se stabileasca starea tesuturilor invecinate.

Cum nu tratam o prostata doar pentru ca are o anumita forma sau dimensiune, imginile statice ale prostatei au o mai mica importanta. Simptomele pe care le relateaza pacientul sunt importante in stabilirea tratamentului si, in cazul prostatei, acestea sunt simptome care apar la urinare: jet slab, intrerupt, golire vezicala incompleta.

Investigarea acestor simptome se face prin debitmetrie, pacientul urinind intr-un aparat care ii masoara fluxul urinar si prin mausrarea ecografica a reziduului urinar din vezica, dupa urinare. Debit metria poate arata cu suficienta precizie cit de obstructiva este prostata asupra uretrei si deci si asupra urinarii. Este importanta si in urmarirea pacientului, imbunatatirea debitului dovedind eficienta tratamentului.

Atunci cind simptomele sunt mai complexe sau cind un pacient trebuie sa fie operat, se pot efectua investigatii urodinamice mai complexe care pot masura presiunile din vezica si din abdomen, in cursul umplerii vezicii si a golirii ei.Aceste investigatii pot da indicatii asupra oportunitatii operatiei cit si asupra sanselor de succes.

Sunt foarte utile si in cazurile in care un pacient urineaza frecvent, concomitent cu jetul slab si retentia determinate de prostata, ele putind stabili daca simptomele se datoreaza doar prostatei sau si vezicii urinare, putindu-se face si aprecieri asupra posibilitatii de agravare sau ameliorare a acestor simptome dupa oepratia de prostata.Operatia este necesara?

Operatia NU este necesara atunci cand: jetul urinar este puternic urinarea decurge fara dificultati si vezica se goleste complet scopul pacientului este sa scape de urinarea deasa operatia de prostata NU amelioreaza urinarea deasa scopul pacientului este sa scape de urinarile din cursul noptii, care ii strica somnul operatia de prostata NU are nici un efect asupra raririi urinarilor nocturne tratamentul cu medicamente are efectul dorit si pacientul nu are efecte adverse de la acestea

In cazul in care pacientul are un episod de RETENTIE COMPLETA DE URINA si i se monteaza o sonda urinara operatia nu este absolut necesara. Se poate tenta o scoatere a sondei pentru a testa reluarea urinarii spontane. Este bine ca acest test sa se faca dupa ce a fost testata urina (urocultura) si tratata infectia urinara atunci cind urocultura este pozitiva. Se poate efectua, pentru siguranta, o proba urodinamica pentru testarea functiei vezicii urinare, astfel incit la scoaterea sondei sa se stie cit mai mult despre posibilitatea reluarii urinarilor naturale ale pacientului.

In cazul unor infectii urinare repetate ce apar din cauza unui reziduu urinar, este bine ca dupa tratarea infectiei sa se efectueze o proba urodinamica care sa determine daca aceasta insuficienta golire a vezicii este urmarea afectarii muschiului ei sau este urmarea obstructiei determinata de prostata.

PAGE 6