Suport de Curs EM Masterat MMI 2011-2012

  • Published on
    20-Nov-2015

  • View
    221

  • Download
    4

DESCRIPTION

suport curs

Transcript

  • Economie mondiala

    Prof.univ.dr. Rodica Milena Zaharia

  • Obiectivele cursului

    Modalitatea de evaluare

  • Obiectivele cursuluiIntelegerea fenomenelor si proceselor economice ce se deruleaza la nivel mondialAnaliza complexitatii fenomenelor si proceselor economice. Rolul actorilor in economia mondiala Determinarea complexa, economica, sociala si politica a fenomenelor mondo- economiceInterpretarea tendintelor manifestate in economia mondiala

  • Evaluare3 puncte din seminar (studii de caz pe echipe)7 puncte din examen (studiu de caz cu cartile pe masa si acces la surse de informare, INDIVIDUAL)

  • Economie MondialaComplexitatea mediului internationalActoriiStateCompaniiOrganizatii

    RelatiiEconomicePoliticeRevolutie informationalaCaderea comunismuluiNoi centre de putereInTERDEPENDENTEvulnerabilitatiOportunitativolatilitatiNoi raporturi de forta

  • Economie MondialaStatele (tarile), ca subiecti ai economiei mondialeTari dezvoltateTari in dezvoltareElemente de analizaCaracteristiciRepere metodologice de analiza Raporturi de forte

  • Economie mondialaCaracteristiciPerformante economicePerformante socialeSistem politicIntegrare in economia mondiala

  • Economie mondialaPerformante economiceIndicatori de potential absolutPotential naturalPotential economic (PIB, PNB)Indicatori de potential relativPIB/loc, PIB PPC/loc, IDU

  • Economie mondialaPilonii oricarei economii de piataLibertatea agentilor economici si preponderenta proprietatii privatePiete concurentiale pt toti factorii de productieDerularea relatiilor economice sub forma unor schimburi voluntare de produse si servicii

  • Economie MondialaInterventionismul statalAlocarea optima a resurselorBunuri publiceExternalitati pozitiveStabilitatea macroeconomicaDiminuarea riscurilor unor dezechilibreAsigurarea concurenteiDistributia si redistribuirea veniturilorTaxe si impoziteTransferuri socialeAnumite mecanisme de negociere colectiva

  • Economie mondialaMotive ale interventionismului statalBunastare socialaExercitiul si mentinerea puterii politiceMaximizarea bunastarii personale sau de grupInstrumente de interventieProprietatePlanificare orientativaPolitici economice

  • Economie mondialaPoliticile economiceIntervenia sistematic i deliberat a guvernului n diferite domenii ale activitii economice pentru realizarea unor scopuri politice fundamentale

    Politica monetarControlul masei monetare i corelarea acesteia cu volumul bunurilor i serviciilor n vederea meninerii unui nivel sczut al inflaieiInstrumente

    - Controlul ratei dobnzii- Nivelul ratelor rezervei obligatorii- Credibilitatea aciunilor autoritilor monetareTipuri de politic monetar

    - Expansionist- Restrictiv

  • Economie mondialaPolitica bugetarDimensionarea i gestionarea cheltuielilor statuluiVeniturile statuluiCheltuielile statului

    Politica fiscal Creterea veniturilor statuluiStimularea sau descurajarea activitii economice

    Politica cursului de schimb Stabilirea regimului valutar (tipul de convertibilitate)

  • Economie MondialaPolitica comercial Instrumentele utilizate pentru reglementarea relaiilor comerciale cu teriiLiberalizareProtejareTaxe vamaleBariere netarifare

    Politica social Concepiile privind solidaritatea socialStat al bunstrii socialeState cu economie social de piaState cu politic social restrns

  • Economie mondialaPerformante socialeRaportul dezvoltare subdezvoltareSubdezvoltarea situaie economic, n care persist niveluri sczute ale standardului de via, srcie absolut, rate de cretere economic sczut, un nivel redus al consumului, servicii de asisten sanitar precare, rate nalte ale mortalitii i natalitii, dependena de exterior, posibiliti reduse de satisfacere a nevoilor oamenilor.Subdezvoltarea un ansamblu de structuri ce reflect dezechilibre ntre diferite sectoare economice, dependen financiar, tehnologic i cultural fa de exterior, discrepane sociale datorate marilor inegaliti de venituri, avere, putere, educaie.

  • Economie mondialaProbleme cheie ale rilor n dezvoltaresrciavenituri sczute i distribuia inegal a veniturilordependena fa de exteriorasigurarea hraneidegradarea mediului nconjurtor

    Factori critici ai dezvoltriieconomiile, investiiile i decalajul tehnologictransformarea structuralcomerul exterioreficienta alocare a resurselorformarea capitalului uman i resursele pentru dezvoltarepolitici durabile de dezvoltare

  • Economie mondialaCoordonatele srciei n rile n dezvoltareSrciaSrcia relativSrcia absolut Modaliti diferite de apreciere a nivelului srciei absolute: nivel caloric, abordarea lui Sen (un nivel foarte sczut al strii de bine i incapacitatea de a atinge aceast stare de bine ca urmare a lipsei mijloacelor economice necesare), valoarea de 1 dolar PPC/zi, Repartiia populaiei srace pe globCare sunt grupurile specifice ale sracilor:Sunt n cea mai mare parte cantonai n zona Asiei Centrale i a Africii subsaharieneSunt afectai cei din zonele ruraleSunt analfabeiPopulaia feminin i copii sunt mai afectai dect cea masculinNu beneficiaz de externaliti ce ar putea s le mbunteasc viaaSunt cei mai afectai de boliAcces sczut la faciliti de ap, sanitareSperan de via mai sczut

  • Economie mondialaCreterea populaieicreterea populaiei nseamn sporirea cererii de hran, locuina, servicii, altfel spus, resurse; populaia este unica sursa de fora de munc, element esenial pentru producerea de bunuri si servicii.Astzi, peste 6 miliarde de oameni, iar 38%, n China si India. n fiecare an se adaug mai mult de 90 de milioane locuitori, iar dintre rile n dezvoltare cele mai numeroase, doar China are o politic bine definit (dei controversat) de control al populaiei.Probleme populaiei: bunstare i dezvoltare, de capacitatea de a satisface cerinele acestei populaii investiii din ce n ce mai mari n educaie, sntate, chiar n schimbarea mentalitii. Creterea populaiei la nivelul unei familii conduce la scderea resurselor ce revin fiecruia n parte, iar la nivelul unei naiuni, determin creterea ponderii populaiei necalificate.

  • Economie MondialaPrincipalele provocri ce stau n faa naiunilor srace, legate de relaia creterea populaiei calitatea vieii acesteia in de urmtoarele aspecte:Au rile n dezvoltare capacitatea s mbunteasc nivelul de via al populaiei n condiiile actualului trend al creterii acesteia?Care este capacitatea acestor ri de a asigura locuri de munc pentru o for de munc din ce n ce mai numeroas?Care este efectul creterii populaiei asupra resurselor de hran i al accesului celor mai sraci la aceste resurse? Au rile n dezvoltare capacitatea nu numai de a hrni generaiile ce vor veni, ci de a asigura minimul necesar pentru populaia deja existent?Care este capacitatea de rspuns a acestor ri n ceea ce privete sistemul educaional i de asisten sanitar pentru generaiile actuale i mai ales pentru cele care vor urma?Care este relaia dintre srcie i dimensiunea familiei? Este dimensiunea familiei doar o consecin a lipsei de educaie?Ce influene exercit creterea populaiei n rile srace asupra mediului i a sustenabilitii acestuia, precum i implicaiile la nivel global, asupra migraiei internaionale?

  • Economie MondialaBeneficii ale creterii populaiei asupra dezvoltriicreterea pieei prin creterea cererii agregatecreterea ofertei de muncacreterea produsului global, dac una din restriciile importante ale acestuia o reprezint oferte de munc.

    Efecte negative ale populaiei asupra dezvoltriintr-o economie cu un PIB constant, creterea populaiei duce la scderea venitului pe locuitor, deci srcirea populaiei. Este faimoasa teza maltusian a creterii populaiei, conform creia o cretere mai rapid a populaiei comparativ cu creterea economic duce la srcirea economiei (cazul celor mai multe dintre tarile srace)efectele pozitive asupra creterii economice sunt posibile doar dac surplusul de fora de munc datorat creterii populaiei poate fi angajat in mod productiv (lucru puin posibil in rile srace datorita lipsei de capital)in ri fr acces la tehnologie, creterea populaiei duce la irosirea resurselorlipsa capitalului social i fizic n rile n dezvoltare, coroborat cu rigiditile structurale si tehnice determin o inelasticitate a ofertei n raport cu creterea populaiei, ceea ce conduce la omaj i subocupare, mai ales n agricultur. In cazul rilor cu populaie numeroas, omajul de la sate se transform n omaj urban.O populaie numeroas determin creterea cererii de capital social (educaie, asistena sanitar etc.), ceea ce conduce la creterea presiunii asupra capitalului existent, dat fiind faptul c nu exist posibilitatea extinderii acestuia.Dac oferta de produse agricole este inelastic, o cretere a cererii poate determina inflaie. In aceste condiii, rile n dezvoltare import hran, asigurnd o slab valorificare a resurselor valutare ale rilor respective.O cretere rapid a populaiei determin o rat de dependen foarte ridicat (proporia celor ce lucreaz comparative cu cei ce nu lucreaz scade). Astfel, copii sub 15 ani formeaz o parte important din fora de munc, iar un astfel de fenomen agraveaz problemele legate de furnizarea hranei i crearea de locuri de munc.Creterea rapid a populaiei conduce la agravarea problemelor de mediu, poluare, delicvena juvenil, mizerie, supraaglomerare (vezi in Mexico City etc.) O cretere a populaiei ntr-o economie static conduce la agravarea inegalitii n distribuirea veniturilor.

  • Economie mondialaSocietati transnationaleConceptO firma ce isi desfasoara activitatea dincolo de granitele propriei tariAu ca fundament investitiile straineDe portofoliuDirecteMotive pentru internationalizarePiete imperfecte cauze structurale reflectate in produsul final (Hymer, Kindleberger si Caves)Fuziuni si achizitii pentru a face fata concurentei crescandeNu are neaparat efecte pozitive asupra societatiiPoate restrange concurentaPiete imperfecte controlul proprietatii, tehnologiei si a sistemelor de distributie, economii de scala, acces privilegiat la resurse, diferentierea produselorCosturile de tranzactionare McManus (1972), Buckley & Casson (1976), Brown (1976) and Hennart (1977, 1982 Race of the bottom (Brandeis competitia dintre state se reduce la cine are cele mai reduse taxe, cele mai putine regui, cost redus al fortei de munca, al standardelor de mediu)Race of the top (Bhagwati, Porter) eficienta, apropierea fata de piata de capital, infrastructura, acces la tehnologie Dezvoltarea unei companii transnationaleOrizontalaVerticalaPrin conglomerareAmploarea fenomenului corporatist

    Complexitatea universului corporatistSocietati mamaFilialeParticipanti multipliStakeholders, shareholders

  • Economie mondialaCe doresc companiileProtectieTratament favorabilTaxe reduseReglementari putine si transparenteBirocratie redusaLibertate de miscare pentru capital, angajati, profituriStandarde uniforme intre state

    Ce doresc tarile de la corporatile transnationale?Sa contribuie la procesul de dezvolatre al tariiSa respecte legislatia si regulamentele interneSa fie buni cetateni

    Relatiile cu tarile mamaRelatii intre parteneriControverseRelatiile cu tarile gazdaBeneficiiDisensiuniCriticiCreeaza false nevoiInfluenta politicaUtilizarea preturilor de transferCoruptieEvaziune fiscalaLipsa de responsabilitate

  • Economie mondialaIntegrare inter si intraregionala

    Comertul international cel mai important flux al economiei mondialeSimultan tendinta de globalizare si regionalizare a comertului internationalCaracteristici ale acordurilor comercialeCresterea numaruluiComponenta diversaImplicare diferita din partea diferitelor grupuri de tariMotivatii diverseParalelism cu sistemul multilateralAmploare si complexitate diferita (diferite grade de integrare: zona de liber schimb, uniune vamala, uniune economica, uniune economica si monetara, uniune politica)Implementare diferita

  • Economie mondialaImplicatii ale blocurilor comerciale regionaleSunt in legatura cu efectele de creare si deturnare de comertImplicatiile depind de Gradul de dezvoltare al partenerilorApropierea fata de nivelul preturilor mondiale- Nivelul taxelor vamale dinainte de crearea blocurilor comerciale- Dimensiunea tarilor

  • Economie mondialaEfecte asupra:- Veniturilor din taxe vamale- Investitiilor straine directe- ConcurenteiControverse:- Credibilitatea OMC- Cererii de liberalizare- Tipuri de restrictii comerciale- Atitudini populare