SINDROMUL ENDO-PARODONTAL DIAGNOSTIC si TRATAMENT

  • Published on
    13-Jan-2016

  • View
    72

  • Download
    8

DESCRIPTION

SINDROMUL ENDO-PARODONTAL DIAGNOSTIC si TRATAMENT. prof . univ . dr. Silvia Mru. Sindromul endo-parodontal Controverse. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript

  • SINDROMUL ENDO-PARODONTAL DIAGNOSTIC si TRATAMENTprof. univ. dr. Silvia Mru

    NextPrevious

    Sindromul endo-parodontal ControverseLiteratura de specialitate reflecta de peste jumatate de secol o controversa legata de efectul bolii parodontale asupra pulpei dentare si mai recent efectul necrozei pulpare asupra pierderii de os marginal.

    - Chapple I, Lumley P. The Periodontal-endodontic interface. Dent Uptade 1999:26:331-334 - G.W.Harrington, D.R.Steiner,W.F.Ammons.The periodontalendodontic controversy Periodontology 2000, Vol. 30, 2002, 123130.- Ilan Rotstein, James Simon. Diagnosis, prognosis and decision making in the treatment of combined periodontal-endodontic lesions. Periodontology 2000, 2004, 34,165-203

    Doua intrebari de baza continua sa fie inca disputate:

    Este boala parodontala o cauza a necrozei pulpare?Poate un dinte lipsit de pulpa sa fie cauza unei boli parodontale?

    NextPrevious

    Pe masura ce dintele si radacina se formeaza se creaza trei cai importante de comunicare intre endodontiu si periodontiu: - Foramenul apical - Canalele laterale si accesorii - Tubulii dentinari

    Pulpa dentara si periodontiu sunt in stransa legatura, constituind o unitate funcional iar caile de comunicare dintre aceste structuri determina adesea progresia bolii in aceste tesuturi.Intelegerea interrelatiei dintre bolile endodontice si periodontale este cruciala pentru precizarea unui diagnostic corect, a unui prognostic si a unei decizii de tratament adecvate.Sindromul endo-parodontalMecanisme de formare

    NextPrevious

    NextPrevious

    !Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai trziu i mai rar dect efectele afeciunilor pulpare asupra parodoniului

    NextPrevious

    Sindromul endo-parodontalLeziunile endo-parodontale sunt reprezentate de orice leziune inflamatorie ce i are originea n organul pulpar sau n ligamentul parodontal, i care are potenialul de a se extinde de la o regiune la alta prin mai multe ci.

    Conexiuni intime anatomice si vasculare intre pulpa si periodontiu sunt demonstrate prin:Criterii radiologiceCriterii histologice Criterii cliniceBolile pulpei si peridontiului sunt responsabile pentru mai mult de 50% din mortalitatea dentara (Glickman, Wang, 1997);Incisiv lateral cu pulpa necrotica in asociere cu un proces inflamator lateral in ligamentul parodontal

    EFECTUL INFLAMAIEI PULPAREprogresia patologiei pulpare n spaiul periodontalnlocuirea esuturilor spaiului desmodontal cuinfiltrat inflamator i asociere de resorbie osoas, cementar, dentinar

    NextPrevious

    Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniuCaile naturale

    foramen apical canale laterale / accesorii canalicule dentinare

    ligamentul periodontalosul alveolardrenajul vasculolimfatic comun

    Cile artificiale

    perforaii iatrogenefracturi

    cai potentiale care explica-reciprocitatea inflamatiei-

    NextPrevious

    Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniucalea principal de comunicare intre pulp si parodoniu.

    Produii bacterieni i inflamatori pot trece prin foramen producand patologia periapical.

    Apexul este de asemenea poarta de intrare a produilor inflamatori din pungile parodontale adanci la pulpa dentara.Foramenul apicalForamen apicalCanal accesorResorbie dentinar

    NextPrevious

    Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniu Tubulii dentinari

    Expunerea tubulilor dentinaridefectelor de dezvoltare,boli sau proceduri parodontale

    Studiile realizate prin microscopie electronic au demonstrat ca dentina expus la nivelul jociunii amelo-cementare se intalneste in 18% din cazuri; pacientii cu hipersensibilitale cervicala sunt un exemplu al acestui fenomen.

    Zona apare dupa detartraj i surfasaj radicular si dupa condiionare cu perhidrol 30%;

    Diametrul tubulilor scade odat cu varsta sau ca raspuns la aciunea continu a stimulilor de intensitate sczut prin depunere de dentina ce blocheaz tubulii.

    Tubuli dentinari contaminaiTubuli dentinari deschii. Se descrie absena proceselor odontoblastelor

    NextPrevious

    Cile de comunicare dintre endodoniu i parodoniuS-a estimat ca 30-40% din dini au canale accesorii si laterale - majoritatea in 1/3 apical a rdcinii.

    De Deus- studiu pe 1140 dinti27% -canale laterale17 % in 1/3 apical, 9% in 1/3 medie si2% in 1/3 coronar.

    Kirkham:a studiat 1000 dini umani cu boal parodontal - numai 2% aveau canale laterale la nivelul pungilor parodontale.

    #prevalena bolii parodontale asociate canalelor laterale este relativ scazut.

    2%9%17%Canalele radiculare laterale si accesoriiCanale laterale i accesorii

    Chart1

    27

    73

    Prevalenta dintilor cu canale laterale (De Deus)

    Sheet1

    dinti cu canale lateraledinti fara canale laterale

    2773

    Sheet1

    0

    0

    Prevalenta dintilor cu canale laterale (De Deus)

    Sheet2

    Sheet3

    Chart2

    2

    98

    Prevalenta dintilor cu canale laterale (Kirkham)

    Sheet1

    dinti cu canale lateraledinti fara canale laterale

    298

    Sheet1

    0

    0

    Prevalenta dintilor cu canale laterale (Kirkham)

    Sheet2

    Sheet3

    NextPrevious

    Incidenta canalelor laterale in zona de furcatie

    INVESTIGATORTEHNICAINCIDENTARUBACH & MITCHELL 1965Dinti sectionati45%LOWMAN & COLAB. 1973Studii microscopice59% M.sup.55% M. inf.BURCH & HULEN 1974Studii cu s. radioopace76%VERTUCCI &WILLIAMS 1974Coloratii cu hematoxilynina46%KIRKHAM 1975Studii cu s. radioopace23%PINEDA&KUTTLER 1972, nu au putut demonstra prezena acestor canale n zona furcaiei

    NextPrevious

    Inflamaia pulpar poate induce reacie inflamatorie in esutul parodontal interradicular. Molar.inf. cu trat.end. si radiotranspin zona de furcatie Radiografie dupa 1 an cu vindecare osoasa Seltzer si colab.Seltzer S, Bender IB, Ziontz M. The interrelationship of pulp and periodontal disease. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1963: 16: 14741490.164. Seltzer S, Bender IB, Nazimov H, Sinai I. Pulpitis-induced interradicular periodontal changes in experimental animals. J Periodontol 1967: 38: 124129.Canalele laterale se pot observa radiograficRadiotransparena lateral asociat unui dinte cu necroz pulpar

    NextPrevious

    Aspecte clinico-paraclinice ale examinrii factorilor implicai n etiologia

    SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

    NextPrevious

    Sindromul endo-parodontalManopere de diagnostic pozitiv si diferentialExamene clinice toate testele pentru diagnosticul afectiunilor pulpare si parodontale ( inspectie , palpare, percutie), - teste de vitalitate, - teste de mobilitate, - sondajul parodontal, - depistarea fistulelor

    Examene paraclinice examene radiologice retrodentoalveolare - radiografii digitale - CT

    NextPrevious

    Influenta patologiei pulpare asupra periodontiului

    NextPrevious

    Bacteriile, fungii si virusurile Kakehashi si colab.- 1965, The effects of surgical exposures of dental pulps in germ-free and conventional laboratory rats. Oral Surg Oral Med Oral Pathol, 20: 340349.au demostrat relaia dintre prezenta bacteriilor in pulpa si afectiunile periapicale ntr-un studiu pe cobai n care pulpa dentara a fost lasat deschis in mediul oral; necroza pulpar a fost urmat de inflamaie periapical acut i cronic.Totui, cand acest experiment s-a realizat pe cobai germ-free, pulpa a rmas vital i nu s-a produs inflamaia iar zona expus a fost acoperit cu dentin.Studiul demonstreaza ca in absena bacteriilor i a produilor lor , leziunile periapicale de cauza endodontic nu se produc

    Printre agentii patogeni in bolile pulpare si tesuturile periodontale sunt bacteriile, fungii si virusurile. Acesti patogeni pot afecta periodontiu trebuie eliminati in timpul tratamentului de canal.

    NextPrevious

    Blomlof si colab. 1988Blomlof L, Lindskog S, Hammarstrom L. Influence of pulpal treatments on cell and tissue reactions in the marginal periodontium. J Periodontol 1988: 59: 577583.

    au realizat intenionat defecte pe suprafaa radicular pe dini extrasi de maimut cu sau far apexogenez.canalele au fost fie infectate sau umplute cu hidroxid de calciu i replantate n alveole.dupa 20 de saptmani s-a observat retracia gingival pe suprafeele de dentina denudate

    NextPrevious

    Jansson si colab.Jansson L, Ehnevid H, Blomlof L, Weintraub A, Lindskog S. Endodontic pathogens in periodontal disease augmentation.J Clin Periodontol 1995: 22: 598602.Jansson L, Ehnevid H, Lindskog S, Blomlof L. The influence of endodontic infection on progression of marginal bone loss in periodontitis. J Clin Periodontol 1995: 22:729734.

    au analizat efectele patogenilor endodontali asupra parodoniului marginal n zona de dentin denudat i a ligamentului parodontal.Rezultatele au artat ca la dinii infectai defectele erau acoperite cu 20% mai mult epiteliu iar n cazul dinilor neinfectai numai 10% erau acoperite de esut. au concluzionat c patogenii din canalele radiculare infectate favorizeaz retracia gingival n zonele de dentin denudat. Aceeai cercetatori ntr-un studiu retrospectiv radiografic pe 3 ani au evaluat 175 de dini tratai endodontic la 133 de pacieni. Pacienii cu predispozitie la boala parodontal i care aveau tratamente endodontice nereuite au artat o pierdere osoas de 3 ori mai mare decat n cazul dinilor fr infecie endodontic.

    NextPrevious

    Jansson si Ehnevid

    au investigat i efectele inflamiei pulpare, prin sondaj parodontal, la molarii cu zona de furcaie expus.Ei au gsit c inflamaiile endodontice la molarii mandibulari se asociaz cu o pierdere de ataament la nivelul furcaiei iar progresia bolii parodontale la acest nivel este produs prin trecerea patogenilor din pulpa infectat n parodoniu prin canalele accesorii i tubulii dentinari din zona de furcaie.

    Rupf si colab. au studiat tipul patogenilor n inflamaiile pulpare si parodontale la acelai dinte. au fost identificai Actinobacillus Actinomycetecomitans, Eikenella corodens, Fusobacterium nucleatum, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Treponema denticola.

    Aceti patogeni au fost gsii atat la dinii cu infecii endodontale cat si la cei cu parodontit apical cronica.

    Ei au concluzionat ca patogenii parodontali se asociaz infeciilor endodontice ceea ce susine interrelatia endo-parodontala.

    NextPrevious

    Tratamentul endodontic al dintelui afectat trebuie realizat fr ntrziere pentru a preveni reacutizarea afeciunii i instalarea unei comunicri marginal-apicale permanente . Molar: 46tumefiere Vestibulara:durere sensibilitate la palpare; Rx.: radiotransp. in jurul rdcinii meziale careajunge pn la furcaie;

    Dup tratament Endodontic corect osul alveolar se reface.

    NextPrevious

    Evaluarea factorilor etiologici nebiologici

    In functie de originea si natura lor, agenii etiologici nebiologici pot fi extrinseci sau intrinseci.

    Agentii extrinseci: Corpii strini Prezena corpilor strini se asociaz frecvent cu inflamaia esutului periapical Calea falsa in tratementele endodonticeAgentii intrinseci: Colesterolul, Corpii Russell , Corpii hialini Rushton, Cristalele Charcot-Leyden (CLC)Corpi straini periapical ( varful unui con de hartie)Incisiv lateral cu necroz pulpar i leziune periapical, initial i la 9 luni de la tratamentul endododntic; s-a realizat tratament chirurgical i examen histologic unde s-au descoperit cristalele Charcot Leyden

    NextPrevious

    Evaluarea factorilor etiologici nebiologiciTratament endodontic incorect realizat

    Un tratament endodontic corect realizat este factorul cheie al unui tratament de succes. Din pcate, un tratament endodontic incorect realizat induce apariia leziunilor periapicale prin reinfectarea canalelor radiculare.Prezena semnelor i simptomelor precum i a semnelor radiologice indic existena unui tratament endodontic incorect realizat.Eecurile endodontice pot fi tratate prin metode ortograde sau retrograde cu o rat de succes mare.Rata de succes este asemanatoare cu cea a unui tratament iniial daca este diagnosticat corect si tratat cauza eecului.Tehnicile de retratare s-au imbuntait f. mult n ultimii ani prin folosirea microscopului optic si dezvoltarea cementurilor armate.

    NextPrevious

    Tratament endodontic incorect realizatReactii periapicale si interradiculare dupa obturatii radiculare incorecte

    Dupa refacerea obturatiilor tesuturile se restructureaza

    NextPrevious

    Evaluarea factorilor etiologici nebiologiciRestauratii incorectePercolrile coronare reprezint o cauz important de eec n tratamentul endodontic.Restauraia coronar este prima barier mpotriva contaminrii spaiuluiRestauratie coronara incorecta si leziune laterala periapicala; la 5 ani dupa tratament se observa refacerea tesutului periapicalTraumatismele Fracturile , Subluxatiile si extruziile traumatice Perforatiile cai false Anomaliile de dezvoltaresanturi de deezvoltare

    NextPrevious

    Evaluarea factorilor etiologici nebiologiciResorbtiaResorbia radicular este o afeciune ce se asociaz unui fenomen fiziologic sau patologic care se manifest prin pierderea de dentin, cement si/sau os alveolar.Fenomenul poate ncepe n parodoniu afectand iniial suprafaa extern a dintelui sau din interiorul canalului pulpar ,n principal dentina din interiorul canalului radicular(resorbtie intern). Resorbia extern radicular poate fi imprit n 3 categorii : - resorbie progresiv inflamatorie - resorbie invaziv ( neinflamatorie) - resorbie de nlocuire ( neinflamatorie)

    NextPrevious

    Sindromul Parodonto-endodontic

    Influenta inflamatiei periodontale asupra pulpeiEfectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai trziu i mai rar dect efectele afeciunilor pulpare asupra parodoniuluiInflamaia parodontal poate exercita efect direct asupra pulpei; Clinic, se pot intalni destul de frecvent periodontite progresand spre foramenul apical cu necroza pulpara asociata;prin evoluia sa poate descoperi sau deschide un canal lateral i ca urmare s duc la apariia necrozei pulpare. Post operator dinii vitali pot prezenta simptome de pulpit sau pulp necrotic. n acest caz se indic terapia endodontic n plus fa de cea parodontal.

    Progresia bolii parodontale

    NextPrevious

    Progresia bolii parodontale prin afectarea ligamentelor parodontaleDei a fost stabilit o relaie clar cauz - efect ntre infecia intracanalicular i leziunile periapiculare, penetrarea bacteriilor n direcie opus (ctre pulp) n cursul bolii parodontale, este un subiect controversat Teoretic, canalele laterale i foramenul apical adiacent pungilor parodontale ar trebui s favorizeze accesul microorganismelor orale ctre sistemul canalicular al rdcinii.

    NextPrevious

    Sindromul endo-parodontal

    NextPrevious

    SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

    NextPrevious

    MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE FR AFECTARE PARODONTAL SECUNDARpatologie periapical ce se exteriorizeaz sub forma traiectului de fistul via spaiu desmodontal la nivelul sulcusului fistula este mult redus, nu are dimensiunile unei pungi infraosoase tratamentul endodontic conduce la rezoluia leziunii LEZIUNI ENDODONTICE PRIMARE CU AFECTARE PARODONTAL SECUNDAR ci de comunicare spaiu endodontic spaiu desmodontal (frecvent zona de furcaie) terapie endodontic asociat cu tratament parodontal minim LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE FR AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR dini n general vitali sunt interesai frecvent incisivii laterali maxilari (anuri de dezvoltare) prognostic funcie de terapia parodontal LEZIUNI PARODONTALE PRIMARE CU AFECTARE ENDODONTIC SECUNDAR survin n urma evoluia infeciei parodontale spre spaiul endodontic canale laterale, tubuli dentinari pot surveni dup terapie parodontal (simptome de pulpit sau de necroz pulpar) se indic terapie endodontic alturi de cea parodontal LEZIUNI COMBINATE ADEVRATE leziuni endodontice i parodontale concomitente i cu evoluie independent, grade diferite de afectare pulpar i parodontal unirea prin progresie a leziunilor face imposibil stabilirea originii primare de afectare indiferent de situaie, se indic terapie endodontic i parodontal

    NextPrevious

    MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDO-PARODONTALDefect osos profund i aparent cu interesare endodontic. Dintele este totui vital.Aspectul radiografic la 2 ani indic regenerarea tisular favorabil fr terapie endodontic. Leziune combinat adevrat.Cele dou leziuni evolueaz independent.Lsate netratate, aceste leziuni se vor uni.

    NextPrevious

    Boala endodontica primara

    Rx. preoperatorie radiotransparenta periradiculara la radacina distala Punga parodontala. profunda si ingustaLa 1 an dupa terapia endodnticaVindecare clinica a defectului vestibular

    NextPrevious

    Boala endodontic primar cu afectare parodontal secundarRX- preop. Interradic.- defect in reg. apicala a rad. mezialeRx. Dupa trat. end.Rx. Dupa 1 an- Defectul osos vindecat incoplet fara terapie parod.

    NextPrevious

    Afeciuni primare parodontaleComplicaiile bolii parodontale

    Pulp integrParodoniusntosParodoniuinfectatPulp infectat,necroticforamen apical,fractur verticalradicularforamen apical,canale lateraletubuli dentinarifractur verticalforamen apical,canale lateraletubuli dentinariperforaii radicularefractur verticalforamen apical,canale lateraleperforaii radicularefractur vertical

    NextPrevious

    BOLI PARODONTALE PRIMARE CU IMPLICARE ENDODONTIC SECUNDARProgresia unei pungi parodontale se produce pan la afectarea esutului apical;pulpa devine necrotic prin afectarea pachetului vasculo-nervos la nivelul foramenului apical.La dinii monoradiculari prognosticul este rezervat iar rezecia apical reprezint o alternativ de tratament.Sursa de infecie a tesutului pulpar bacteriile din punga parodontal, in momentul in care foramenul este afectat.

    Tratamentul parodontal poate induce apariia afeciunilor endodontice.

    Canalele laterale i tubulii dentinari pot fi deschii n mediul oral n timpul detartrajului i surfasajului n camp deschis, vasele de sange din aceste canale sunt afectate de chiurete i de microorganismele se apar n timpul tratamentului

    NextPrevious

    Complicatii ale bolii parodontaleIn acest caz, parodontita cronic progreseaz apical de-a lungul rdcinii.In majoritatea cazurilor:testele de vitalitate sunt normale acumulare de plac i tartruaccesul n pung parodontal este larg.Prognosticul depinde de stadiul bolii parodontale i de eficacitatea tratamentului.

    Fractur coronarResorbie radicular extern

    NextPrevious

    Boala primara parodontala la un premolar superir; (TV+) punga parodondala in zona meziala P1 sup -Rx.- pierderea de substanta osoasa(TV+) verificarea cauzei parodontale cu un con de gutaperca in punga parodontalaEx.histologic-Pulpa intacta

    NextPrevious

    Complicatii ale bolii parodontaleIn acest caz, parodontita cronic progreseaz apical de-a lungul rdcinii.In majoritatea cazurilor:testele de vitalitate sunt normale acumulare de plac i tartruaccesul n pung parodontal este larg.Prognosticul depinde de stadiul bolii parodontale i de eficacitatea tratamentului.

    Fractur coronarResorbie radicular extern

    NextPrevious

    Afeciuni endo-parodontale combinateLa fel cum o punga parodontala poate migra apical spre o leziune endodontica ,si o fistula desmodontala se poate exterioriza intr-o punga deja existenta.

    Astfel doua leziuni de origine independenta ,aflate la acelai dinte, pot comunica intre ele si sa fuzioneze pentru a forma o leziune combinata ,numita cu adevrat leziune endo-parodontale.

    cand drenajul se produce la nivelul furcaiei n cazul molarilor, mai ales cand exist canale laterale ce se deschid in zona de furcaie.

    Acest tip de leziune este caracterizata printr-o distrucie osoasa importanta, rezultat el parodontitei si a necrozei pulpare.

    Nu este intotdeauna uor de evaluat implicarea fiecrui factor in progresia leziunii, att timp cat mai multe semen clinice, cat si imaginile radiologice se confunda

    NextPrevious

    Afeciuni endo-parodontale combinate

    NextPrevious

    Afeciuni endo-parodontale combinate

    Aceste afeciuni au frecven redus

    Aceast situaie este ntalnit mai frecvent la dinii monoradiculari Dac afeciunea intial este sever, esutul parodontal nu rspunde prea bine.

    Pierderea de ataament este mai mare iar prognosticul rezervat

    Cand drenajul se produce la nivelul furcaiei n cazul molarilor, mai ales cand exist canale laterale ce se deschid in zona de furcaie.

    La pluriradiculari amputatia radiculara este o alternativ la tratament

    Molarul 1 inferior Afectiune combinata endo-parodontala;

    NextPrevious

    Afeciuni endo-parodontale combinate-tratament

    NextPrevious

    Tratamentul si Prognosticul Prognosticul i tratamentul fiecrei afeciuni endo-parodontale variaz.

    Afeciune primar endodontic trebuie tratat endodontic pentru un prognostic bun.

    Afeciune parodontal primar trebuie tratat numai parodontal iar prognosticul depinde de reactivitatea pacientului.

    Afeciune primar endodontic i secundar parodontal trebuie tratat ntai endododntic, reevaluat la 2-3 luni i apoi dac este cazul tratament parodontal.

    Aceasta perioad permite esutului s se vindece i reduce riscul bacteriemiei n faza iniial de vindecare.

    NextPrevious

    Tratamentul sindromului endo-parodontalPlanul de tratament i prognosticul depind n principal de diagnosticul de boala endodontic sau parodontal.

    Factorii principali ce trebuie luai n considerare sunt vitalitatea pulpar i extinderea defectului parodontal.

    Punerea diagnosticului endodontic primar sau parodontal primar nu este dificil.In afectiunea endodontica primar pulpa este vital i infectat sau devital iar la afeciunea parodontal pulpa este vital.

    Semnele clinice pentru afeciunea primar endodontic i secundar parodontal i invers sunt asemntoare.

    Dac leziunea este detectat i tratat endodontic fr s exise semne parodontale, iar vindecarea se produce se poate realiza un diagnostic retrospectiv.

    Dac nu exist semne de vindecare se indic realizarea tratamentului parodontal.

    NextPrevious

    Tratamentul sindromului endo-parodontalAlte solutii terapeutice

    NextPrevious

    Dubla premolarizareTratamentul sindromului endo-parodontalAlte solutii terapeutice

    NextPrevious

    EXTRACTIA

    NextPrevious

    Evaluarea potenialului de regenerare i atitudinea terapeuticExperienta clinica arata ca ansele de a trata leziunile endodontice sunt mai bune dect cele parodontale. n prezenta unei fistule desmodontale acute , dezinfectia canalului permite inchiderea si vindecarea completa a leziunii.Acest rezultat este de asemenea observat la dinii pluriradiculari cnd fistula se exteriorizeaz in santul gingivo-dentar, la nivelul furcatiei.O fistula desmodontala acuta , fata de o fistula cronica unde punga parodontalanu este mrginit de un epiteliu ci de un esut de granulatie si absenta epiteliului poate favoriza vindecarea rapida.n prezenta unei fistule parodontale comice , un tratament parodontal trebuie asociat cu un tratament endodontic.Chiuretajul si surfasajul radicular trebuie sa permit suprimarea inflamatiei locale si sa favorizeze formarea unui nou ataament.n prezenta unei leziuni combinate , o putem considera vindecata dup tratamentul endodontic si tratamentul parodontal ,deci rezultatul este aleatoriu

    NextPrevious

    Evaluarea potenialului de regenerare i atitudinea terapeuticCei mai muli autori recomanda sa se inceapa cu faza endodontica justificnd aceasta prin potenialul de regenerare al leziunilor endodontice.

    Diagnosticul etiologic nu este usor,unele leziuni nu pot fi identificate cu precizie dect dup tratamentul endodontic, aspectul radiologie al vindecrii limita intre zona de leziune endodontica si cea de origine parodontala.

    Tratamentul parodontal ales este cel cu tehnica cea mai simpla prin care se obine cel mai bun rezultat. Aceasta regula evita toate interveniile chirurgicale traumatizante pentru pacient.

    Un tratament chirurgical poate fi indicat pentru a restabili condiiile anatomice favorabile,si in acest caz este indicat sa se obtina inainte un rezultat al tratamentului endodontic .

    NextPrevious

    Evaluarea potenialului de regenerare i atitudinea terapeuticIn cazul unui tratament global pluridisciplinar , endodontia trebuie realizata in timpul perioadei de pregtire parodontala iniiala , dar el nu trebuie sa fie dect pe radacinile conservabile din punct de vedere parodontal.Cele mai multe leziuni combinate necesita amputarea pariala sau totala a dinilor in cauza.Utilizarea de grefe osoase poate fi o soluie satisfctoare in fata acestui tip de leziune , dar indicatia lor trebuie fcuta cu prudenta , tinand cont de forma , si de stadiul de distracie osoasa.Prognosticul leziunilor combinate depinde deci de eficacitatea tratamentului parodontal si putem stabili deci ca , cu ct afectarea parodontala este mai mare, cu att mai mici sunt ansele de success.

    NextPrevious

    Concluzii Leziunile endo-periodontale sunt determinate de stransa interrelatie dintre tesutul pulpar si periodontiu;

    Principalele cai de comunicare dintre celor doua tipuri de tesuturi sunt foramenul apical, canalele laterale si accesorii si tubulii dentinari; cai false prin iatrogenii.

    Succesul tratamentului unei leziuni endodontice sau periodontale individuale sau combinate depinde de o diagnosticare corecta;

    Diagnosticul diferential al leziunilor endodontice si periodontale nu este intotdeauna foarte facil, necesitand teste diagnostice clinice si paraclinice pentru a obtine un diagnostic corect;

    Leziunile de etiologie combinata impun atat terapie endodontica cat si periodontala, dar terapia endodontica ar trebui finalizata prima;

    Tehnicile chirurgicale (rezectiile apicale,amputatiile radiculare, premolarizarea ) si tehnicile regenerative ofera abordari alternative care impreuna cu abilitatea clinicianului pot rezolva aceste probleme clinice complexe.

    *