Searles - Psihoterapia Cu Pacientii Borderline

  • Published on
    26-Nov-2015

  • View
    30

  • Download
    6

DESCRIPTION

psihoterapie

Transcript

Psihoterapia psihanalitica cu pacientii borderline consta in a face posibila pentru ei dezvoltarea unei imagini internalizate stabile a terapeutului

astfel, un proces terapeutic finalizat cu succes presupune ca pacientul sa se identifice cu modelul parental mai sanatos reprezentat de terapeut si sa-l internalizeze ca obiect integrat suficient de bun

in mare parte, eul pacientului borderline consta in identificari neintegrate cu parti din personalitatile patologice ale figurilor parentale; aceste parti clivate au fost introiectate devenind aspecte ale identitatii de sine

de aceea la inceputul curei terapeutul este doar obiectul transferential = obiectul asupra caruia pacientul proiecteaza aceste parti clivate, obiectele sale interne rele, pacientul neputand diferentia complet intre imaginile internalizate ale figurilor parentale si persoana separata a terapeutului, adica intre imaginile sale mentale si persoanele din lumea externa

mijloacele analitice (ce faciliteaza procesul terapeutic) ca si materialul analitic propriu-zis sunt reactiile transferentiale ale pacientului si experienta directa a acestor reactii de catre terapeut prin intermediul contratransferului numit de searles organ de perceptie

transferul si contratransferul au urmatoarele caracteristici comune: sunt in mare masura ics, sunt incarcate de afect ambivalent, au valoare de realitate, au drept continut relatiile dintre sine si obiectele sale interne, ca si relatiile intre sine ca subiectivitate si lumea externa a celorlalte persoane si a lucrurilor

datorita interactiunii transfer-contratransfer si a apararilor subiacente (clivajul, negarea realitatii omnipotenta, identificarea proiectiva), pacientul nu poate dezvolta o imagine internalizata stabila a terapeutului decat in masura in care terapeutul, la randul sau, dezvolta o imagine internalizata stabila corespunzatoare a pacientului

pacientul poate ajunge la dezvoltarea identitatii de sine printr-un proces indelungat ce trebuie sa parcurga doi mari pasi temporali:

dezvoltarea transferului, respectiv rezolvarea transferului

dificultatile enumerate de searles in ceea ce priveste dezvoltarea imaginii internalizate stabile a terapeututului privesc 2 etape ale procesului terapeutic: etapa corespunzatoare unor reactii transferentiale incipiente, manifestate subtil in contextul sedintelor si deplasate in intervalele dintre sedinte,

etapa in care reactiile transferentiale devin concrete, sunt manifestate mai evident in timpul sedintelor, pot fi perceptii ale unor aspecte reale din personalitatea terapeutului si sunt partial constientizate ca reactii transferentiale

caracteristicile unei imagini internalizate stabile:

1 este realista = partile bune sunt integrate cu cele rele (ceea ce inseamna integrarea afectelor opuse)

2 identificarile nu sunt proiective: nu au drept consecinta pierderea identitatii de sine

incapacitatea pacientului de a pastra o imagine stabila a terapeutului se manifesta prin faptul ca, intre sedinte, pacientul simte nevoia sa-i telefoneze terap pentru a i se confirma ca terapeutul inca exista in lumea externa = ca nu a disparut si fizic, odata ce a disparut din lumea interna a pacientului

pacientul borderline se exprima astfel: singura modalitate prin care stiu ca o persoana exista este sa ma asigur ca o pastrez in minte altfel moare, dispare

1 dificultati ale pacientului de a forma imaginea internalizata stabila a terapeutului

- ura clivata fata de orice fel de imagine internalizata incipienta a terapeutului se datoreaza ambivalentei inconstiente fata de acea parte din sine pe care o identifica in transfer cu terapeutul

pe de o parte vrea sa o pastreze, sa o introiecteze, pe de alta parte vrea sa o scuipe afara, sa o proiecteze

nici chiar in timpul sedintelor, nu poate supravietui nici un fel de imagine internalizata a terapeutului, pentru ca acesta nu este diferentiat de sine, ceea ce pacientul exprima astfel: ma urasc ... ma uit la mine si nu pot suporta asta..vreau doar sa ma scuip afara

- lipsa de conexiune de tip autist = in timpul sedintelor se manifesta subtil clivajul intre constient si inconstient = la nivel cs, in timpul sedintei, pacientul este conectat cu terapeutul, in asa fel incat terapeutul la randul sau simte ca amandoi sunt implicati intr-o relatie puternica, chiar intensa, in timp ce intre sedinte pac are experienta faptului ca nu este conectat cu absolut nimeni

in realitate, pacientul si-a disociat trairea experientei relationale, transferand lipsa de conexiune in intervalul dintre sedinte: la nivel ics el a fost tot timpul numai partial conectat

2 dificultati ale terapeutului in a dezvolta o imagine internalizata stabila a pacientului

- nevoia intensa a pacientului de a proiecta in terapeut continuturile sale interne disociate este o modalitate primitiva de a comunica starile sale emotionale (care sunt complexe, paradoxale)

in masura in care terapeutul e capabil sa suporte starile emotionale pe care pacientul nu le poate suporta, in asa fel incat trairea lor la prima mana sa nu interfereze cu descrierea lor in cuvinte in locul pacientului, procesul terapeutic poate merge mai departe

continuturile ics proiectate de pacient devin accesibile constientei terap care le transforma in material analitic posibil de explorat impreuna cu pacientul

proiectia este si defensiva ca si cum pacientul ar vrea sa se asigure ca terapeutul nu va exista durabil in realitatea sa interna pentru a fi introiectat

- natura neobisnuita, stranie a reactiilor transferentiale apropiate de psihoza reactii care deseori sunt atat de amenintatoare pentru terapeut incat el tinde in mod inconstient sa scape de a juca rolul transferential in cauza,

sau, dimpotriva, daca devine cs de acest rol sa-l interpreteze prematur, dand inapoi pacientului sa suporte ceea ce a proiectat

pacientul il investeste pe terapeut cu diferite componente subiectiv nonumane ale personalitatii sale: terapeutul nu este diferentiat de catre eul pacientului ca fiind o fiinta umana intreaga, vie ci ca nefiind in intregime o fiinta umana sau nefiind deloc

pacientul nu poate diferentia intre o persoana vie si una moarta, intre mai multe persoane = mai multe persoane sunt simultan o singura persoana, intre un barbat si o femeie, toate aceste aspecte ale identitatii sale neintegrate fiind transferate asupra terapeutului, ca si cum ar fi parti ale identitatii reale a acestuia

pacientul nu este constient de aceste continuturi = ca aceste continuturi ii apartin ca imagini internalizate ale figurilor parentale = de fapt nu este constient nici de faptul ca in mare parte ele nu sunt aspecte ale identitatii sale

de ex dupa multi ani de terapie o pacienta spuna ca abia ce s-a gandit ca pana la urma, poate tu nu esti nebun

--terapeutul poate fi identificat in transfer cu simptomele psihopatologice ale pac

de ex un pacient sta pe canapea si se refera la viata sa curenta de acasa prin cuvintele: depresia doar sta si asteapta acolo si mai devreme sau mai tarziu ma copleseste

--pacientul il poate percepe pe terapeut ca fiind fuzionat cu un obiect inanimat

ceea ce intentioneaza pacientul sa comunice la nivel cs = de exemplu ca intr-un vis a avut loc o schimbare de continut si deodata nu se mai afla intr-un autobuz ci fata in fata cu terapeutul, la nivel ics ceea ce spune este ca autobuzul s-a transformat in terapeut

searles clarifica 2 lucruri in ceea ce priveste natura reactiilor transferentiale: intensitatea emotiilor disociate pe care pacientul le traieste in transfer in mod sustinut pe parcursul unor ani de terapie si faptul ca la un moment dat raspunsurile transferentiale scot la suprafata continuturi pe care pacientul, multa vreme, nu le-a putut exprima cu suficienta claritate, in asa fel incat insusi pacientul le poate percepe la nivel relativ constient

de ex o pacienta dupa cativa ani de analiza a manifestat intr-o sedinta reactia transferentiala ca terapeutul se identifica cu toate sentimentele ei si daca acesta lipseste ea le pierde pe toate

de aceea ii spune terap ca a simtit impulsul de a-l tine in loc pentru a fi capabila sa simta in continuare

la polul opus, o reactie transferentiala neconstientizata este a unei paciente care spune ca isi poarta cu ea in geanta toate sentimentele pentru a nu le pierde

- reactiile transferentiale clivate de natura defensiva

transferul clivat presupune ca pac il confrunta pe terap cu solicitari opuse = sa fie una cu el si simultan sa nu fie deloc, sa vorbeasca si sa taca in acelasi timp

transferul clivat se manifesta si prin aceea ca pac atribuie altor persoane imaginea transferentiala negativa a terapeutului in timp ce la nivel constient verbalizeaza continuturi transferentiale pozitive

exemple din etape temporale diferite ale procesului terap

--un pacient aduce 2 desene pereche neinramate pe care le pune unul langa celalalt in cabinet; intentia sa este de a le oferi pe amandoua cadou terap; insa peste cateva sapt aduce unul singur inramat si il pune la vedere in acelasi loc ca prima data; atmosfera dintre ei care parea autentic prietenoasa se schimba imediat cand terap ii semnaleaza lipsa celeilalte jumatati; pacientul devine ostil, in acelasi timp oferindu-i terap cealalta parte din reactia transferntiala clivata = partea negativa

:fiu de catea, am stiut ca o sa spui asta!

-- un pacient dupa cativa ani de terapie a obtinut o integrare suficienta a imaginilor transferentiale anterior clivate pentru a fi capabil sa spuna intr-o singura suflare: nu pot sa-ti spun cat de mult te iubesc sau how much of a shit i think you are .terap a simtit impactul unui singur continut, intensitatea celor 2 tonuri afective = unul intens iubitor, celalalt intens dur si de respingere fiind egala

3 dificultatile ca facilitanti ai procesului terapeutic sau dimpotriva ca factori care stopeaza evolutia terap

- terapeutul simte ca rolul trasferential este singura conexiune cu pacientul

cu alte cuvinte singura persoana care poate fi terapeutul in relatie cu pacientul este de fapt introiectul proiectat de pacient pe care terapeutul il personifica

pacientul borderline functioneaza in cf cu principiul parte pentru intreg: in perceptia pacientului modul de relationare prezent la un moment dat intre el si terapeut este singurul mod posibil de a fi in relatie si singurul care exista = nu este doar o parte din totalitatea modurilor de a fi in relatie, ci o totalitate in sine

pacientul se afla la un nivel de dezvoltare a eului unde nu are capacitatea de a avea experienta unei game largi de sentimente umane

de ex pac nu poate fi in relatie cu terap decat daca il percepe pe acesta ca terifiant

un pacient se exprima astfel: nu simt tristete; tristetea nu este cu adevarat ceva ce simt.inteleg distrugerea si inteleg furia

- incercarea ics a terap de a scapa de un rol transferential interpretandu-l prematur sau prin reminiscente personale

este vorba de acele roluri transferentiale resimtite de terapeut ca fiind dintre cele mai putin confortabile nu prin natura lor stranie, ci prin amenintarea pe care o cuprind la adresa viziunilor terap despre propria identitate

terap interpreteaza prematur confruntand pacientul astfel: modul in care ma percepi in acest moment este prea putin chiar deloc adevarat despre mine in timp ce este foarte adevarat despre tine in ceea ce priveste una dintre cele mai putin placute identificari cu mama sau tatal tau

de fapt, spune Searles, a interpreta prematur pentru a ne elibera de o povara intolerabila inseamna a nega implicit ca exista o baza in realitate pentru perceptia transferentiala a pacientului, or pacientul are nevoie sa gaseasca aceasta mostra de realitate in perceptia sa despre terapeut ca amorsa pentru continuturile ics

insa terapeutul are si o alta tendinta, si anume de a face interventii psihoterapeutice si nu tehnic psihanalitice = adica de a face o interpretare nontransferentiala de tip suportiv comunicand informatii despre el insusi sau despre propriul trecut

chiar in acele momente cruciale cand o imagine transferentiala negativa despre terapeut, pe care pacientul a mentinut-o ics multa vreme, imagine personificand cel mai sever tulburate aspecte ale unuia dintre parinti, a inceput sa iasa la suprafata in constienta pacientului

daca terap isi constientizeaza reactia contratransferentiala si interpreteaza pacientului o parte din continuturile ce au iesit la iveala in reactiile transferentiale, terap poate fi surprins sa constate ca pacientul ii da detalii relevante despre ac continuturi si chiar exprima emotii reprimate intense

de ex spre sfarsitul ultimelor luni de terapie o pacienta care isi reprimase sentimentele de gelozie intensa fata de sora sa de care era instrainata de ani de zile face o scurta remarca despre viata retrasa pe care o ducea aceasta. Anterior in terapie nu facuse prea multe mentiuni la sora ei.

Dupa un timp de la remarca pe la mijlocul sedintei incepe sa-i puna terap cu multa caldura intrebari precum: iti face placere ceea ce faci? Te simti bine facand asta?

Terapeutul se afla in conflict cu el insusi daca sa-i destainuie sau nu o mare parte dintre sentimentele sale cu privire la munca sa dat fiind ca terapia era pe punctul de a lua sfarsit din motive independente de amandoi si dat fiind faptul ca terapia dura de cativa ani.

Totusi raspunde in felul urmator: simt un impuls considerabil de a-ti spune in detaliu despre mine ca raspuns la ceea ce ai intrebat. Dar judecand mai bine cred ca este ceva de analizat aici. Vorbesti ca si cum abia m-ai cunoaste si presupun ca asa simti fata de hilda

reactia pacientei - care a intrat imediat in detalii transferentiale relevante exprimand totodata si sentimentele intense de ura si dispret fata de sora ale carei zile de glorie apusesera - l-a determinat pe terap sa realizeze ca presupusul conflict cu sine avea la baza o reactie emotionala contratransferentiala la relatarile pacientei

ea s-a exprimat astfel: ultima data cand chiar am vorbit cu Hilda...ea parea goala pe dinauntru. Am simtit ca de fapt nu vorbeam cu nimeni. Era goala; interiorul ei se atrofiase sau nu s-a putut dezvolta si era doar un ambalaj frumos..

- experienta pacientului ca incercarile terapeutului de face interpretari transferentiale sunt proiectiile paranoice ale terapeutului

= este f dificil pentru un pacient sa asocieze liber daca are un transfer puternic ca terapeutul este o figura parentala paranoica care are tendinta permanenta de a proiecta asupra pacientului, in el continuturi interne reprimate sau disociate pe care nu le poate recunoaste in sine

in contratransfer terapeutul se inchide el insusi intr-o rezistenta asemanatoare cu a pacientului pentru a-si asigura un tip de securitate de genul celei oferite de o fortareata in care nu se poate patrunde

acesta este cel mai dificil pacient borderline si cel mai mult in ceea ce-l priveste pe acest p...