RAPORT TEHNIC DE SINTEZA – RAPORT INTERMEDIAR 1.2

  • Published on
    31-Jan-2017

  • View
    220

  • Download
    4

Transcript

RAPORT TEHNIC DE SINTEZA RAPORT INTERMEDIAR 1.2 PRIVIND STABILIREA SI DEFINITIVAREA UNEI VIZUNI SI A OBIECTIVELOR COMUNE, RESPECTIV A UNEI STRATEGII DE IMPLEMENTARE A ACESTORA PENTRU CORIDORUL RAULUI PRUT PROIECT SEE RIVER FINANTAT PRIN PROGRAMUL TRANSNATIONAL DE COOPERARE SEE PARTENER PROIECT: ANAR BUCURESTI Noiembrie 2014 Dr. Mihaela Popovici 2 CUPRINS ABREVIERI ............................................................................................................................... 4 DEFINITII .................................................................................................................................. 4 INTRODUCERE ........................................................................................................................ 8 1.1. Scopul raportului ............................................................................................................ 8 1.2. Proiectul SEE River Managementul Integrat Durabil al Coridoarelor Raurilor Internaionale din rile din Europa de Sud Est ..................................................................... 9 2. ZONA PILOT PRUT ....................................................................................................... 10 2.1. Coridorul rului - element central al bazinului hidrografic .......................................... 10 2.2. Raul Prut, sit RAMSAR ............................................................................................... 11 2.3. Coridorul raului Prut .................................................................................................... 12 2.4. Managementul Durabil al Coridoarelor Rurilor Internaionale .................................. 13 3. VIZIUNEA CORIDORULUI RAULUI PRUT ............................................................... 14 3.1. Cadrul legal privind coridoarele raurilor ...................................................................... 14 3.1.1. Context ..................................................................................................................... 14 3.1.2. Directiva Cadru privind Apa (DCA) ........................................................................ 14 3.1.3. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea i managementul riscului la inundaii ..... 15 3.1.4. Directivele CE 92/43/EEC si 79/409/EEC ............................................................... 16 3.1.5. Convenia pentru protecia fluviului Dunrea .......................................................... 17 3.1.6. Convenia RAMSAR asupra Zonelor Umede .......................................................... 18 3.1.7. Strategia Dunarii ...................................................................................................... 19 3.1.8. Acorduri si intelegeri multilaterale in bazinul raului Prut ........................................ 19 3.1.9. Programul operaional comun "Romnia - Ucraina Republica Moldova ............. 21 3.2. Stabilirea viziunii privind managementul coridorului raului Prut ............................... 22 3.2.1. Viziunea Raului Drava ............................................................................................. 22 3.2.2. Viziunea privind managementul coridorului raului Prut .......................................... 25 3.2.2.1. Factori cheie in selectarea viziunii ....................................................................... 25 3.2.2.2. Probleme identificate ............................................................................................ 26 3.2.2.3. Viziunea pe termen lung pentru coridorul raului Prut .......................................... 27 4. OBIECTIVE STRATEGICE COMUNE ......................................................................... 28 5. STRATEGIA SI PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA VIZIUNII 28 5.1. Introducere ................................................................................................................... 28 5.2. Contextul actual legislativ pentru implementarea Planului de Actiune ....................... 29 5.2.1. Armonizarea legislatiei in Republica Moldova ........................................................ 29 5.2.2. Respectarea legislatiei UE in Romania .................................................................... 31 5.2.3. Armonizarea legislatiei in Ucraina ........................................................................... 31 5.3. Planul de Actiune pentru managementul integrat al coridorului raului Prut. ............... 33 6. OPORTUNITATI DE FINANTARE CONTINUARE PROIECT SI IMPLEMENTARE PLAN DE ACTIUNE ............................................................................................................... 36 6.1. Introducere ................................................................................................................... 36 6.2. Surse posibile de finantare in Republica Moldova ....................................................... 36 6.3. Surse posibile de finantare in Romania ........................................................................ 37 6.3.1. Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene ............................................. 37 6.3.2. Finantare masuri agro mediu .................................................................................... 39 6.3.3. Strategia n domeniul biodiversitii pentru 2020 .................................................... 41 3 6.3.4. Oportunitati pentru plati compensatorii pentru agricultura in zonele umede ........... 42 6.4. Surse posibile de finantare in Ucraina .......................................................................... 42 7. CONCLUZII .................................................................................................................... 43 4 ABREVIERI BAT Cele mai bune tehnici disponibile B.H., b.h. - Bazin Hidrografic CBPA - Codul de bune practici agricole CEE - Comunitatea Economic European DCA - Directiva Cadru a Apei DN - Directiva Nitrati EPER - Registrul European al Poluantilor Emisi E - PRTR - Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati EU, UE - European Union (Uniunea Europeana) ENPI Instrumentul European de Parteneriat si Vecinatate FEDR - Fondul European de Dezvoltarea Regional FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural ICPDR - Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea Lower Danube River System Sistemul Dunarii Inferioare PAC Politica Agricola Comuna PMBH - Planul de Management al Bazinului Hidrografic PMDHD - Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii POM - Programul de Masuri PEV - Politica Europeana de Vecinatate RAMSAR - Conventia pentru Zone Umede de Importanta Internationala de dezvoltare a infrastructurii oraselor mici si mijlocii SEB - Stare ecologica buna SEVESO II - Directiva privind controlul asupra riscului de accidente majore care implica substante periculoase SCI - Sites of Community Importance (Situri de importanta comunitara) SPA - Special Protected Areas SRC Contract Reforma Sectoriala UNESCO - United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation DEFINITII 1. "Ape de suprafata" inseamna apele interioare, cu exceptia apelor subterane; ape tranzitorii si ape costiere, exceptand cazului starii chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale; 2. "Ape subterane inseamna toate apele aflate sub suprafata terenului in zona de saturatie si in contact direct cu solul sau subsolul; 3. "Ape interioare" inseamna toate apele statatoare sau curgatoare de pe suprafata terenului si toate apele subterane aflate in interiorul liniei de baza de la care se masoara extinderea apelor teritoriale. 4. "Autoritate competenta" inseamna o autoritate sau autoritatile identificate conform art. 3(2) sau 3(3). 5. "Apa pentru alimentare in scop potabil" are acelasi inteles ca si cel stabilit conform Directivei 80/778/EEC, amendate prin Directiva 98/83/EC. http://europa.eu.int/comm/world/enp/index_en.htm 5 6. Bazin hidrografic" inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre mare intr-un rau cu o singura gura de varsare, estuar sau delta. 7. Bunele condiii agricole i de mediu (GAEC good agricultural and environmental conditions) reprezinta standardele de eco-condiionalitate definite conform art. 4, 6 i anexei III la Regulamentul CE nr. 73/2009, inclusiv meninerea suprafeelor ocupate cu pajiti permanente. Aceste standarde au ca scop respectarea unor cerine minime n domeniul proteciei mediului i solului, care vizeaz combaterea eroziunii, meninerea materiei organice, a structurii solului, a unui nivel minim de ntreinere a solului, protejarea i gestionarea apelor. 8. Coridorul raului este definit ca fiind zona de-a lungul ambelor maluri, care este uneori obiectul unor diferite i contradictorii intervenii umane cu consecinte asupra ecosistemului raului si dezvoltarii economice a zonei. 9. "District al bazinului hidrografic" inseamna o suprafata de teren sau de mare, constituita dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine impreuna cu apele subterane si costiere asociate, care este identificata, ca o unitate principala de gospodarire a bazinului hidrografic. 10. Eco-condiionalitatea reprezinta cerinele legale n materie de gestionare (Art. 5 i Anexa II a Regulamentului (CE) nr. 73/2009), bunele condiii agricole i de mediu (Art. 6 i Anexa III a Regulamentului CE nr. 73/2009) i cerinele minime referitoare la utilizarea ngrmintelor i a produselor de protecie a plantelor definite la Art. 39 (3) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 (Art. 23 (2) al Regulamentului (CE) nr. 1975/2006) 11. "Folosinta de apa" inseamna serviciile de apa impreuna cu orice alta activitate identificata conform art. 5 si Anexei II care ar avea un impact important asupra starii apelor. Acest concept se aplica scopurilor art. 1 si analizelor economice efectuate conform art. 5 si Anexei III, punctul (b). 12. Inundaii nseamn acoperire temporar cu ap a unui teren care nu este acoperit in mod obinuit cu ap. Aceasta include inundaii cauzate de ruri, toreni de munte, cursuri de ap intermitente de tip mediteranean si inundaii produse de mare n zonele costiere i nu include inundaiile produse de sistemele de canalizare 13. "Lac" inseamna un corp de apa statatoare de suprafata 14. Masuri Agri mediu - reprezinta o schema folosita de Statele Membre pentru a implementa platile agri mediu, si sunt caracterizate de anumite practice agricole pe care fermierii trebuie sa le aplice. Acestea pot include: rotatia culturilor, actiuni de conservarea biodiversitatii, pasuni naturale permanente, etc. 15. "Obiective de mediu inseamna obiectivele stabilite prin Directivele UE si legislatia nationala. 16. Platile Agri-mediu - Cele mai importante masuri pentru implementarea politicii de dezvoltare rurala a CE, introdusa de PAC in 1987 ca posibilitate optionala, si din 1992 ca masura obligatorie pentru Statele membre. Reglementarea acestei masuri se face in conformitate cu Articolul 39 al Regulamentului Consiliului European No 1698/2005. 17. "Poluant" inseamna orice substanta (capabila) care poate sa determine poluare, in particular cele prezentate in Anexa VIII a Directivei Cadru a Apei. 18. "Poluare" inseamna introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatilor umane, a substantelor sau caldurii in aer, apa sau pe teren, care poate avea efecte daunatoare asupra sanatatii umane sau asupra calitatii ecosistemelor acvatice sau terestre direct dependente de ecosistemele acvatice, care pot determina daune 6 proprietatii materiale, sau care pot aduce prejudicii sau pot interfera cu confortul sau alte utilizari legale ale mediului. 19. "Potential ecologic bun" este starea unui corp de apa important modificat sau a unui corp de apa artificial, astfel clasificat 20. "Rau" inseamna un corp de apa interioara care curge in cea mai mare parte la suprafata terenului dar care poate curge si subteran intr-o anumita parte a cursului. 21. Risc de inundaii nseamn combinaia dintre probabilitatea apariiei unor inundaii i efectele potenial adverse pentru sntatea uman, mediu, patrimoniul cultural i activitatea economic asociate apariiei unei inundaii 22. "Starea apelor de suprafata" este expresia generala a starii unui corp de apa de suprafata, determinata de inrautatirea starii sale ecologice si a starii sale chimice. 23. "Stare buna a apelor de suprafata" inseamna starea atinsa de un corp de apa de suprafata atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt cel putin bune. 24. "Starea apelor subterane" este expresia generala a starii unui corp de apa subterana, determinata de inrautatirea starii sale ecologice si a starii sale chimice. 25. "Stare buna a apelor subterane" inseamna starea atinsa de un corp de apa subterana atunci cand, atat starea sa ecologica cat si starea chimica sunt cel putin bune. 26. "Starea ecologica" este o expresie a calitatii structurii si functionarii ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafata 27. "Starea ecologica buna" este starea unui corp de ape de suprafata 28. "Sub-bazin" inseamna o suprafata de teren de pe care toate scurgerile de suprafata curg printr-o succesiune de curenti, rauri si posibil lacuri, spre un anumit punct intr-un curs de apa (in mod normal un lac sau o confluenta de rau). 29. Starea chimica buna a apelor de suprafata inseamna starea chimica, impusa pentru a se intruni obiectivele de mediu pentru apele de suprafata stabilite in art. 4(1) (a), adica starea chimica, atinsa de un corp de apa de suprafata in care concentratiile poluantilor nu depasesc standardele de calitate a mediului stabilite in Anexa IX si conform art. 16(7) ale DCA si prin alta legislatie relevanta la nivelul Comunitatii, care stabileste standarde de calitate a mediului la nivelul Comunitatii. 30. Substante periculoase inseamna substantele sau grupurile de substante care sunt toxice, persistente si supuse bio-acumularii; si alte substante sau grupuri de substante care conduc la un nivel echivalent ridicat de interes; 31. "Substante prioritare" inseamna substantele identificate in conformitate cu art. 16(2) si prezentate in Anexa X. Printre aceste substante exista si substante periculoase prioritare care inseamna substantele identificate in conformitate cu art. 16(3) si (6) pentru care trebuie luate masurile in concordanta cu art. 16 (1) si 16 (8) ale DCA. 32. "Standarde de calitate a mediului" inseamna concentratia unui anumit poluant sau a unui grup de poluanti in apa, sediment sau biota care nu trebuie sa fie depasita pentru protectia sanatatii umane si a mediului. 33. "Servicii de apa" inseamna toate serviciile care furnizeaza pentru locuinte, institutii publice sau orice activitate economica: (a) captarea, alocarea, stocarea, tratarea si distribuirea apelor de suprafata sau subterane; (b) colectarea apelor uzate si instalatiile de epurare cu evacuarea ulterioara in apele de suprafata. 34. Zon inundabil este suprafaa de teren din albia major a unui curs de ap, delimitat de un nivel al oglinzii apei, corespunztor anumitor debite n situaii de ape mari, n care se formeaz lunca inundabil. http://ro.wikipedia.org/wiki/Lunc%C4%83_inundabil%C4%83 7 35. Zone umede sunt ntinderile de blti, mlatini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stttoare sau curgtoare, dulce sau srat,inclusiv intinderi de ap marin a cror adncime la reflux nu depete ase metri. 8 INTRODUCERE 1.1. Scopul raportului Acest raport rspunde la ultima dintre cele doua obligaii de raportare n cadrul serviciilor de consultan pentru elaborarea unui raport de sinteza in vederea sustinerii capacitatii tehnice necesare finalizarii Proiectului SEE/D/0147/2.1/X SEE River Managementul Integrat si Sustenabil al Coridoarelor Raurilor Internationale din cadrul Spatiului Sud Est European, partener Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR). Primul raport a acoperit Strategia de comunicare finala a stakeholderilor, incluzand lista finala a stakeholderilor implicati in managementul coridorului raului Prut din Romania, Republica Moldova si Ucraina precum si mesajele cheie si canalele de transmitere a acestora pentru a implementa viziunea asupra coridorului raului Prut. In plus, raportul a prezentat sinteza rezultatelor workshop-urilor desfasurate in Romania, Republica Moldova si Ucraina privind aspectele cheie, problematici sectoriale si intersectoriale in legatura cu managementul raului Prut. Acest al doilea raport se refera la doua activitati incluse in Contractul de servicii incheiat intre ANAR si consultant si se refera la: 1. Stabilirea si definitivarea unei vizuni si a obiectivelor comune, respectiv a unei strategii de implementare a acestora, si 2. Elaborarea de propuneri de continuare a proiectului, incluzand identificarea oportunitatilor de finantare a acestora. Raportul se bazeaz n principal pe date i informaii furnizate de echipa proiectului SEE River, Studiu Pilot Prut. In plus s-au folosit urmtoarele surse de informatii: 1. date i informaiile furnizate n mod oficial de proiectul SEE River 2. date i informaiile care au fost colectate anterior n cadrul Studiului Pilot de cletrei tari implicate 3. alte date i informaii publicate in legatura cu tematica proiectului. Acest raport este structurat in 7 capitole care urmaresc gradual (si din diferite perspective) sarcinile incluse in contractul de servicii. Dupa Capitolul 1 introductiv, Capitolul 2 al raportului prezint zona raului Prut si semnificatia coridorului raului Prut. Cel de al treilea capitol evideniaz particularitile coridorului Prut si a viziunii pe termen lung, selectate in comun de cele trei tari participante in zona pilot Prut, analizate din perspectiva legislatiei actuale dar si a acordurilor existente intre Republica Moldova, Romania si Ucraina. Capitolul 4 se axeaz pe prezentarea obiectivelor strategice comune legate de viziunea selectata. Urmatorul capitol capitolul 5 - este destinat 9 prezentarii Planului de Actiune pentru coridorul raului Prut, iar capitolul 6 introduce optiunile de finantare legate de implementarea Planului de Actiune propus in vederea atingerii viziunii pe termen lung si continuarii proiectului in zona pilot Prut. Capitolul 7 este destinat concluziilor si recomandarilor, sintetiznd elementele esentiale ale analizei ntreprinse. Se preconizeaza ca prin implementarea viziunii identificate si agreate in zona Pilotului Prut, sa se asigure atingerea obiectivelor Directivei Cadru a Apei privind starea buna a apelor, imbunatatirea biodiversitatii, si asigurarea unei mangement durabil pentru activitatile din coridorul raului Prut. 1.2. Proiectul SEE River Managementul Integrat Durabil al Coridoarelor Raurilor Internaionale din rile din Europa de Sud Est Proiectul SEE River Managementul Integrat Durabil al Coridoarelor Raurilor Internaionale din rile din Europa de Sud Est, se implementeaza in cadrul Programului de Cooperare Transnationala pentru Europa de Sud Est (SEE), cu participarea unui numar de 26 de institutii i organizaii internaionale, din cele mai relevante, implicate n managementul coridoarelor raurilor, din 12 ri din Europa de Sud-Est i Europa Central (SEE). Proiectul SEE River urmrete o abordare comun pentru armonizarea intereselor de dezvoltare i a preocuprilor de conservare a naturii de-a lungul a ase ruri internaionale selectate, prin strnsa cooperare a experilor dintr-o gam larg de domenii din diferite ri i implicarea activ a prilor interesate de la nivel local, regional sau naional. In acest sens s-au selectat sase zone pilot: Drava, Bodrog, Soa, Neretva, Prut si Vjosa (Figura 1). Figura 1. Zone Pilot - Drava, Bodrog, Soa , Neretva, Prut si Vjosa Diversitatea si specificul celor sase zone pilot atat din punct de vedere al modalitatilor de utilizare a terenurilor, geografia lor, hidromorfologia i a ecosistemele, densitatea populaiei, tipuri de industrie, navigaie, elementele de patrimoniu istoric i cultural, precum i cele legate de obiceiurile, si mai ales considerentele legate de creterea economic au facut posibile furnizarea de informatii si elemente utile in evaluarea optiunilor de management ale coridoarelor raurilor internationale. Consensul anticipat prin proiectul SEE River cu privire la managementul coridoarelor raurilor are ca obiective armonizarea atat a (i) obiectivelor destinate dezvoltarii, cat i a (ii) intereselor de conservare a ecosistemelor raurilor. Pentru realizarea acestui consens au contribuit experi din diverse domenii din diferite ri, dar i prile interesate din zonele adiacente raurilor, i autoritile naionale sau regionale. 10 2. ZONA PILOT PRUT 2.1. Coridorul rului - element central al bazinului hidrografic Prin proiect se introduce conceptul de planificare a managementului rului si a utilizrii terenului cu accent pe coridorul rului, ca element central al bazinului hidrografic, unde se regsesc cele mai multe presiuni antropice. Coridorul rului este o zon de-a lungul ambelor maluri unde au avut sau au loc procesele fluviale. Acesta este definit de limitele exterioare ale fenomenelor hidrologice, morfologice, vegetale, pedologice i/sau ecologice. Limea unui coridor al rului depinde i variaz n funcie de tipul sau curgerea rului i se poate schimba de multe ori n funcie de interveniile umane temporare. n cadrul proiectului SEE River, coridorul raului este definit ca fiind zona de-a lungul ambelor maluri, care este uneori obiectul unor diferite i contradictorii intervenii umane cu consecinte asupra ecosistemului raului si dezvoltarii economice a zonei. Fiind componenta a rului, trebuie gestionat n mod durabil. Coridorul rului este definit ca fiind principala zon de interes i impact uman de-a lungul unui ru (definitie Proiect SEE River) Managementul coridoarelor raurilor la nivel local, national si international este afectat de: Varietatea intereselor la nivel local, regional, national si international, Multitudinea obligatiilor ce decurg din respectarea legislatiei nationale si internationale, Cerintele impuse de implementarea Directivelor UE (in special Directiva Cadru a Apei, Directiva Inundatii, Directiva Habitate, Directiva Pasari si Directiva privind Resursele Regenerabile), precum si Obligatiile agreate prin acorduri, tratate si conventii internationale. Obiectivele specifice diferitelor sectoare economice sunt de cele mai mult ori diferite si din aceste motive, procesul de implementare poate oferi numeroase provocari autoritatilor competente in managementul bazinelor hidrografice, interesate in armonizarea acestora, la nivel bazinal. 11 2.2. Raul Prut, sit RAMSAR Raul Prut (Figura 2 si Figura 3), selectat ca zona pilot in cadrul proiectului SEE River, este al doilea ca lungime (952,9 km) i ultimul afluent important al Dunrii. Prutul izvoreste din pdurile din Muntii Carpai din Ucraina, i Prut formeaz grania dintre Romnia i Republica Moldova (711 km) si cu Ucraine (31 km). De asemenea, cu lacuri sale, meandrele, reelele de bli i canale naturale, modelate de ru pe partea sa inferioar i, ca ultimul afluent principal al Dunrii, rul Prut este o poart spre Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Figura 2. Bazinul Hidrografic Prut Bazinul rului Prut este impartit intre Ucraina (33%), Romnia (39%) i Moldova (28%). Bazinul Prut-Brlad avnd o suprafa de 27.500 km2 este format din bazinul Prutului (10.990 km2) i bazinul Brlad (7220 km2). Relieful Prutului aparine Podiului Moldovei i n partea de nord-est Cmpiei Romane. Cea mai mare acumulare de pe raul Prut este hidrocentrala Stnca-Costeti (lungime totala - 70 km, adancime maxima - 34 m, suprafa - 59 km2, volum util - 450 de milioane de m3, volumul total de 1.400 milioane m3), care este operata n comun de Romnia i Republica Moldova. Lunca Prutului se afl pe traseul unor importante coridoare de migratie ale pasarilor, iar diversitatea ecosistemelor asigur conditii favorabile pentru numeroase specii de vietuitoare. Figura 3. Raul Prut n ciuda faptului c lunca raului Prut a fost redus prin realizarea de diguri de protecie mpotriva inundaiilor, habitatele naturale i speciile existente sunt nc bine conservate, ceea ce a condus la desemnarea rului Prut ca un sit Natura 2000 (SPA - arii de protecie special i SCI - situri de importan pentru comunitate), n calitate de parcuri naturale i rezervaii naturale. 12 Anumite sectoare ale zonelor umede de a lungul raului prut sunt declarate sit sau candidate si RAMSAR. n 2007, zonele protejate din bazinul rului Prut au fost extinse prin desemnarea de 5 zone de protecie special (SPA) i 15 sit-uri de importan comunitar (SCI) n Reeaua Natura 2000. n 2011, 6 noi SPA au fost propuse i 4 SCI noi n Reeaua Natura 2000. n bazinul Prutului se afla Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior. Parcul se ntinde pe o suprafa de peste 8200 ha suprafa i o lungime de aproximativ 145 km. Acesta include mai multe tipuri de ecosisteme acvatice naturale sau gestionate: - 4925 ha iazuri, lacuri, mlatini - 2627 ha pduri i puni umede. Rul Prut sit Ramsar este declarat pe o suprafat de aproximativ 19.600 hectare, incluznd Parcul Natural Lunca Joas a Prutului Inferior. Prutul de Jos este inclus n Coridorul Verde al Dunarii inferioare. Desemnarea unor zone umede ca sit Ramsar reprezinta o recunoastere a importanei acestor zone ca resurse de mare valoare economic, natural, tiinific i a rolului lor multiplu n: meninerea calitii mediului prin controlul inundaiilor, refacerea rezervelor subterane de ap, protecia mpotriva furtunilor, retenia nutrienilor i a sedimentelor, atenuarea schimbrilor climatice, purificarea apei, si meninerea biodiversitii. Prin declararea rului Prut sit RAMSAR se urmareste o crestere a oportunittilor de finantare a proiectelor de conservare, dezvoltare si utilizare durabil a resurselor naturale, ncurajarea parteneriatelor si intensificarea interesului comunittii stiintifice. 2.3. Coridorul raului Prut Proiectul introduce o nou abordare a managementului rului i a terenurilor punnd accent pe conceptul de coridor al rurilor, un spaiu delimitat de caracteristicile hidromorfologice, sociale, economice, culturale i ale biodiversitii, cu extensie variabil pe ambele maluri, n funcie de evoluia spaial i temporal a acestora Coridorul rului Prut este delimitat de zona creat de localitile adiacente rului pe ambele maluri, avnd n vedere activitile umane, protecia naturii i cooperarea transfrontalier. n zona pilot a raului Prut se regasesc interese diferite din partea utilizatorilor ecosistemului raului Prut. Una dintre principalele probleme se datoreaza lipsei de integrare ntre diferite planuri de dezvoltare si amenajare teritoriala i procedurile sectoriale aferente. De-a lungul secolelor principalele activiti ale oamenilor din zon au contribuit la creterea polurii i schimbrilor cursului natural al rului. Evacurile de ape uzate neepurate sau insuficient epurate din aglomerrile urbane, industrie 13 sau zootehnie, depozitri de deeuri necontrolate, depozitri ilegale de deeuri menajere, pesticide, schimbri n utilizarea terenurilor i amenajarea rului, precum i practici agricole neadecvate, reprezint factori de presiune majori. Agricultura reprezint cea mai important activitate economic, n cadrul coridorului rului Prut. Investigatiile efectuate in zona coridorului Prut au identificat ca probleme cheie urmatoarele aspecte: (i) poluarea apei i (ii) modificrile hidromorfologice de-a lungul coridorului raului Prut ca urmare a sistemelor hidroenergetic i de control a inundaiilor existente in bazinul raului Prut. 2.4. Managementul Durabil al Coridoarelor Rurilor Internaionale Managementul coridorului de cursuri de ap, promovat prin proiectul SEE River reprezint un element de inovaie pentru managementul durabil al cursurilor de ap, datorita faptului ca se concentreaza pe poriunea de-a lungul cursurilor de ap care este inundat n timpul viiturilor, respectiv albia major. De aceea, programul de masuri adoptat pentru coridoarele raurilor trebuie sa includa masuri de restrictie a amplasarii de construcii n albiile majore ale cursurilor de ap. Masurile destinate managementului coridoarelor raurilor fac parte integranta din programul de masuri inclus in planul de management pe bazine hidrografice, armonizat cu planul de actiune pentru prevenirea si controlul inundatiilor, urmarind astfel promovarea unor politici comune durabile pentru managementul integrat al resurselor de ap, fie c este vorba despre utilizarea durabil a resurselor de ap, inclusiv prin conservarea peisajului, a speciilor i habitatelor naturale, ct i despre asigurarea unui management eficient al riscului la inundaii. Implementarea unui management durabil al luncii Dunarii pe sectorul inferior este obiectivul principal al masurilor de redimensionare ecologic i economic, in baza unei fundamentari tiinifice si tehnice a prioritilor din planul de management al riscului la inundaii pe sectorul romnesc al Luncii Dunrii. Masurile propuse includ reconsiderarea liniilor de aprare a localitilor mpotriva inundaiilor si renaturarea unor incinte ndiguite n vederea crerii de zone umede de interes conservativ (ex. SCI, SPA). Prin aceste masuri se urmareste reintegrarea n circuitul hidrologic natural, refacerea funciilor naturale specifice zonelor umede hidrologic, biogeochimic i ecologic, restaurarea echilibrului hidrologic i ecologic si extinderea habitatelor naturale ca zone de reproducere a speciilor de peti i psri, precum si dezvoltarea activitilor tradiionale: pescuit, punat, recoltare resurse vegetale, ecoturism. Rezultatul final consta in renaturarea a aproximativ 560.000 ha din Lunca Dunrii. 14 3. VIZIUNEA CORIDORULUI RAULUI PRUT 3.1. Cadrul legal privind coridoarele raurilor 3.1.1.Context La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecia si managementul durabil al resurselor de apa. Cadrul legal pentru managementul raurilor se bazeaza pe prevederile legislatiei UE, precum si ale politicilor si strategiilor nationale ale tarilor implicate in Zona Pilot Prut, care ofera un cadru coerent i adecvat necesar pentru a facilita dialogul, pentru a comunica nevoile, constrngerile i oportunitile derivate din integrarea Directivelor Europene in domeniul apei, precum si a aspectelor caracteristice legate de planificarea teritoriala, utilizarea terenului, aspecte aflate in stransa legatura cu coridorul raului. Cele mai relevante Directive includ: Directiva Cadru Apa 2000/60/CE, Directiva 2007/60/CE privind evaluarea i gestionarea riscului la inundaii, Directiva Habitate 79/409/CEE si Directiva Pasari 92/43/CEE. Cadrul legal relevant managementului cursurilor de apa este completat de o serie de conventii internationale (ex. Conventia pentru Protectia Dunarii, Conventia Ramsar), initiative ale Uniunii Europene (ex. Strategia Dunarii), precum si acorduri si intelegeri bilaterale si internationale. Republica Moldova, Romnia si Ucraina sunt interesate n meninerea unui nivel ridicat de implicare n ndeplinirea cerinelor internaionale i, prin urmare, cooperarea internaional i punerea n aplicare a proiectelor internaionale i regionale joac un rol deosebit n evaluarea riscurilor hidrologice i de mediu n bazinul Prutului, n protecia i utilizarea raionala a resurselor de ap n ansamblu. 3.1.2. Directiva Cadru privind Apa (DCA) Directiva Cadru privind Apa (DCA) (2000/60/EC) definete apa ca pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat si conservat ca atare. DCA asigura cadrul necesar gospodaririi durabile a apei, ceea ce presupune gestiunea cantitativa si calitativa a apelor si ecosisteme sntoase, avand ca scop atingerea starii bune a apelor pana in anul 2015. Au fost aplicate in 2001, 2008 si 2009, unele modificri i corecturi asupra Directivei 2000/60/UE care au fost integrate n textul de baz. Directiva Cadru privind Apa instituie un cadru juridic pentru protejarea i restabilirea puritii apei n ntreaga Europ i pentru garantarea utilizrii acesteia pe termen lung i n mod sustenabil. Directiva stabilete o abordare inovatoare a gestionrii apei pe baza bazinelor hidrografice, a unitilor naturale geografice i hidrologice i stabilete termene pentru ca statele membre s ating obiective ambiioase de mediu pentru ecosistemele acvatice. Directiva trateaz subiectul apelor interioare de suprafa, al apelor de tranziie, al apelor de coast i al apelor subterane. http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0060:RO:NOT 15 Instrumentul de implementare al Directivei Cadru a Apei, reglementat prin Articolul 13 si Anexa VII, este reprezentat de Planul de Management al Bazinului / Districtului Hidrografic care, pe baza cunoasterii starii corpurilor de apa, stabileste obiectivele tinta pe o perioada de 6 ani si propune masuri pentru atingerea starii bune a apelor. Planurile de management au fost puse n aplicare n 2012. Ele urmresc: prevenirea deteriorrii, mbuntirea i refacerea strii corpurilor de ap de suprafa, obinerea unei stri bune, chimice i ecologice, a acestora pn cel trziu la sfritul anului 2015 i reducerea polurii datorate evacurilor i emisiilor de substane periculoase; protecia, mbuntirea i refacerea strii apelor subterane, prevenirea polurii sau a deteriorrii acestora i asigurarea unui echilibru ntre captrile i realimentarea lor; conservarea zonelor protejate. In capitolul V al Planului de Management pe bazin hidrografic se prezinta Identificarea si cartarea zonelor protejate din care fac parte printre alte zone si Zonele destinate pentru protectia habitatelor sau speciilor unde apa este un factor important. Pentru atingerea obiectivelor de mediu pn n anul 2015, Planul de Management prevede implementarea Programelor de msuri ce au devenit operaionale pn n 22 decembrie 2012. Programele de msuri includ msuri de baz, care prevd implementarea cerinelor europene n domeniul apelor, iar acolo unde msurile de baz nu sunt suficiente, se aplic msuri suplimentare pentru atingerea strii/potenialului ecologic bun i a strii chimice bune. Republica Moldova, Romania si Ucraina au agreat implementarea Directivei Cadru a Apei, in cadrul platformei coordonate de ICPDR, alaturi de celelalte tari din bazinul Dunarii, indiferent de apartenenta la UE. 3.1.3. Directiva 2007/60/CE privind evaluarea i managementul riscului la inundaii Directiva 2007/60/CE privind evaluarea i managementul riscului la inundaii are drept scop reducerea consecinelor negative pentru sntatea uman, mediu, patrimoniul cultural i activitate economic asociate inundaiilor. Statele membre au obligativitatea identificrii bazinelor hidrografice i zonele costiere care prezint risc la inundaii, de a ntocmi hri ale riscului la inundaii i de a elabora planuri de management a riscului la inundaii pentru respectivele zone. Conceptele relevante problematicii coridoarelor raurilor se refera la gospodarirea integrata a apelor pe bazine hidrografice, principiul solidaritatii amonte aval, coordonarea si cooperarea transfrontiera si coordonarea cu Directiva Cadru Apa (2000/60/CE). Hartile de risc la inundatii indica potentialele efecte negative asociate inundatiilor, numrul aproximativ de locuitori potenial afectai, tipul de activitate economic din zona potenial afectat, instalaiile care pot produce poluare accidental n cazul inundaiilor, indicarea zonelor cu un transport mare de aluviuni, viiturile toreniale precum i informaii privind alte surse semnificative de poluare. 16 Hartile de hazard la inundatii si hartile de risc la inundatii au fost transmise la CE la 22 martie 2014, pot fi revizuite si daca este necesar, actualizate, pana la 22 decembrie 2019, iar dupa aceea la fiecare sase ani. Planurile de management al riscului la inundatii stabilesc actiunile, masurile si solutiile pentru prevenirea inundatiilor, protectia populatiei, a bunurilor si a mediului impotriva acestui fenomen. Continutul minim al planului de management al riscului la inundatii include: concluziile evalurii preliminare a riscurilor de inundaii; hrile de hazard i de risc de inundaii precum i concluziile care pot fi deduse din aceste hri; stabilirea obiectivelor privind managementul riscului la inundaii; inclusiv propuneri de msuri (prioritizate) - in scopul de a realiza obiectivele respective de management al riscului de inundaii, etc. Planul de management al riscului la inundatii va fi definitivat si publicat pana cel mai tarziu la 22 decembrie 2015, urmand sa fie transmis la CE la 22 martie 2016, si cu posibilitatea de revizuire, daca este necesara, pana la 22 decembrie 2021, si apoi la fiecare sase ani. Figura 3. Risc potential semnificativ la inundatii pe Raul Prut La nivelul bazinului Prut inundatiile din iulie 2008 si iunie 2010 au fost considerate evenimente de referinta, Prutul avand un risc potential la inundatii semnificativ. Republica Moldova, Romania si Ucraina implementeaza Directiva privind Inundatiile in cadrul activitatilor coordonate de ICPDR. 3.1.4. Directivele CE 92/43/EEC si 79/409/EEC Natura 2000 este o reea ecologic de arii naturale protejate la nivel European, constituind instrumentul principal pentru conservarea patrimoniul natural pe teritoriul Uniunii Europene. Reteaua Natura 2000 a fost conceput s asigure conservarea habitatelor naturale i supravietuirea speciilor ameninate cu dispariia i a celor rare de pe teritoriul Uniunii Europene, iar baza legal a acestei reele o reprezint dou directive: Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale i a florei i a faunei slbatice, cunoscut sub numele Directiva Habitate, adoptata la 21 mai 1992 i Directiva 79/409/CEE privind conservarea psrilor slbatice, cunoscut sub numele de Directiva Psri, adoptat la 2 aprilie 1979. Astfel, reeaua natura 2000 este alctuit din: - arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation) - constituite conform Directivei Habitate; - arii de protecie special avifaunistic (Special Protected Areas) constituite conform Directivei Psri. 17 Reeaua Natura 2000 are drept principal scop meninerea ntr-o stare de conservare favorabil a celor mai importante tipuri de habitate (enumerate n Anexa I a Directivei Habitate) i specii ale Europei (enumerate n Anexa II a Directivei Habitate i n Anexa I a Directivei Psri). La iniiativa Consiliului Europei este n derulare programul pentru crearea unei Reele Europene de arii naturale REEAUA EMERAUD, ca parte a Programului NATURA 2000, i care vine s protejeze arii cu valoare natural ridicat, datorat prezenei habitatelor i a speciilor de interes pentru conservare, la care participa Republica Moldova si Ucraina. n anul 2000 Moldova a participat la proiectul-pilot pentru crearea Reelei EMERALD, cu suportul cruia au fost selectate speciile de plante si animale, conform Rezoluiilor Conveniei de la Berna, dar i ariile naturale din Moldova care pot fi propuse pentru includere n Reeaua Emerald. n perioada anilor 2009-2011 Moldova a participat la implementarea Programului comun al UE-Consiliului Europei privind crearea Reelei Emerald, Faza I, alturi de alte 6 ri, inclusiv Ucraina. Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rusia i Ucraina. In faza II a Proiectului se prevede definitivarea informaiilor biogeografice i ecologice de referin, a bazelor de date naionale, elaborarea i verificarea hrilor de distribuie GIS. Prin semnarea tratatului de Aderare la Uniunea Europeana, Romnia si-a asumat responsabilitati pentru implementarea legislatiei europene privind protectia mediului nconjurator, n special a directivelor CE 92/43/EEC (privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna) si CE 79/409/EEC (privind conservarea speciilor de pasari). 3.1.5. Convenia pentru protecia fluviului Dunrea Convenia privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a fluviului Dunrea (Convenia pentru Protecia fluviului Dunrea, sau DRPC), semnata la 29 iunie 1994 la Sofia, formeaz instrumentul legal de cooperare n domeniul managementului apelor transfrontaliere n bazinul hidrografic al Dunrii, pentru asigurarea proteciei apei i resurselor ecologice, precum i pentru utilizarea lor durabil n bazinul hidrografic al Dunrii. Convenia se bazeaz pe Declaraia de la Bucureti pentru Protecia Fluviului Dunrea i pe Convenia CEE / ONU privind protecia i utilizarea cursurilor de ap transfrontiere i a lacurilor internaionale (Helsinki, 1992). Republica Moldova, Romania si Ucraina sunt Pri la Convenie alaturi de celelelate state din bazinul Dunarii. Romnia acioneaz ca depozitar al acestei convenii. Obiectivele principale ale conventiei includ: (i) asigurarea unui management durabil al apei, (ii) conservarea, mbuntirea i utilizarea raional a apelor de suprafa i a apelor subterane, (iii) controlul polurii i reducerea nutrienilor i a substanelor periculoase, precum si protectia impotriva inundaiilor. 18 3.1.6. Convenia RAMSAR asupra Zonelor Umede Obiectivul declarat al Conveniei RAMSAR, incheiata n oraul iranian Ramsar de pe coasta Mrii Caspice, la 2 februarie 1971, sub egida UNESCO, si amendata prin Protocolul de la Paris din 3 decembrie 1982, a fost acela de a conserva zonele umede, fauna i flora care servesc ca habitat al psrilor acvatice, iar pe de alt parte constituie cele mai importante resurse de valoare economic, natural, tiinific i recreativ, a cror pierdere ar fi ireparabil. Zonele umede sunt clasificate in functie de importanta. Zona umed de importan internaional I cuprinde un complex de ecosisteme terestre i acvatice, lacuri i cursuri de ap, zone cu comuniti biocenotice floristice i faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale sau rezultate din amenajarea tradiional a teritoriului, ecosisteme modificate sub influena omului i care pot fi readuse la starea natural. Zona umed de importan internaional II reprezint un exemplu bun de zon umed caracteristic regiunii; suport populaii apreciabile de specii sau subspecii de plante i animale rare, vulnerabile sau periclitate i un numr apreciabil de indivizi ai categoriilor de specii mai sus menionate; este de o valoare special pentru mentinerea diversitii genetice i a sistemelor ecologice a regiunii; este de o valoare special ca habitat al plantelor i animalelor aflate ntr-un stadiu critic al ciclurilor lor biologice; este de o valoare special pentru speciile sau comunitile sale de plante i animale endemice; n perioada de migraie gzduiete mai mult de 20.000 de exemplare de psri de balt; suport n mod regulat un numar substanial de indivizi aparinnd unor grupuri particulare de psri de ap, indicatori ai productivitii sau diversitii. Republica Moldova a ratificat Convenia asupra Zonelor umede de importan internaional, n special ca habitat pentru psrile acvatice prin Hotrrea Parlamentului nr. 504 XIV din 14 iulie 1999 i a devenit membru al acestei convenii n iunie 2000. n prezent, n Republica Moldova se recunosc oficial trei zone Ramsar. Prin Legea nr. 5 din 01/25/1991 s-a aprobat aderarea Romaniei la Conventia asupra zonelor umede, de importanta internationala, in special ca habitat al pasarilor acvatice (Monitorul Oficial nr. 18 din 01/26/1991. De la aderarea Romniei (1991) i pn n prezent, au fost desemnate apte situri Ramsar. Ucraina a desemnat 33 zone Ramsar sites, ca fiind zone umede de importanta internationala. Conventia Ramsar a intrat in vigoare in Ucraina incepand cu 1 Decembrie 1991. 19 3.1.7. Strategia Dunarii Strategia UE a Dunrii ofer un cadru durabil pentru integrarea politicilor i dezvoltarea coerent a regiunii Dunrii. Strategia stabilete aciuni prioritare pentru regiunea Dunarii abordand provocri majore, si n special legate de mobilitate, energie, mediu si reducerea riscului. Cele mai relevante obiective ale Strategiei Dunarii din punct de vedere al problematicii coridoarelor raurilor se refera la protectia mediului si reducerea riscului. Faptul ca regiunea Dunrii este atat un bazin hidrologic internaional major cat i un coridor ecologic, impune o abordare regional pentru conservarea naturii, amenajarea teritoriului i managementul apelor. Din punct de vedere al riscurilor produse de inundaii majore, secete i fenomene de poluare industriale frecvente, sunt necesare masuri de prevenire, pregtire i de reacie eficient, precum si asigurarea unui grad nalt de cooperare i schimb de informaii. 3.1.8. Acorduri si intelegeri multilaterale in bazinul raului Prut Bazinul hidrografic al Prutului este supus unor acorduri in domeniul apelor, pentru cooperare in context transfrontier, dintre care intre Romania cu Ucraina si respectiv, Republica Moldova sunt urmatoarele: 1. Acordul dintre Guvernul Romniei i Guvernul Ucrainei privind cooperarea n domeniul gospodririi apelor de frontier (Galai, 30 septembrie 1997 2. Memorandum de nelegere ntre Ministerul Mediului i Pdurilor din Romnia i Ministerul Mediului din Republica Moldova privind colaborarea n domeniul proteciei mediului, semnat la 27 aprilie 2010 la Bucuresti 3. Acordul ntre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea i ajutorul reciproc n cazul producerii dezastrelor, semnat la Iai la 3 martie 2012 4. Acordul ntre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea n domeniul proteciei resurselor piscicole i reglementarea pescuitului n rul Prut i n lacul de acumulare Stnca-Costeti, semnat la Stnca, la 1 iunie 2003 5. Acord ntre Ministerul Mediului i Amenajrii Teritoriului al Republicii Moldova, Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului din Romnia i Ministerul Mediului i Resurselor Naturale din Ucraina privind cooperarea n zona format din ariile protejate ale Deltei Dunrii i Prutul de Jos, semnat la Bucureti , la 5 iunie 2000 i intrat n vigoare: la 4 octombrie 2006 6. Acordul ntre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a apelor Prutului i Dunrii, semnat la Chiinu la 28 iunie 2010, aprobat prin HG. nr. 1092/3 noiembrie 2010 7. Regulamentul comun de exploatare i ntreinere a Nodului Hidrotehnic Stnca-Costeti de pe rul Prut, semnat in anul 1985 20 8. Acord pentru crearea i gestionarea unei arii protejate transfrontaliere ntre Republica Moldova, Romnia i Ucraina n Delta Dunrii i zonele naturale protejate ale Prutului Inferior (Bucureti, 05.06.2000, semnat de Ministerul Mediului i Amenajrii Teritoriului din Moldova, Ministerul Apelor, Pdurilor i Proteciei Mediului din Romnia i Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale din Ucraina) 9. Acord ntre Guvernul Republicii Moldova i Guvernul Ucrainei privind utilizarea in comun i protecia apelor transfrontaliere (Chiinu, 1994) 10. Acord ntre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a resurselor de ap ale Dunrii i Prut (Chiinu, 28.06.2010) 11. Regulamentul de monitorizare a calitii apei rului Prut, n cadrul cooperrii bilaterale dintre Romnia i Republica Moldova (1992). In bazinul hidrografic Prut, Republica Moldova i Ucraina au convenit, de asemenea, prin acorduri bilaterale, care includ: - Acordul dintre Guvernul Republicii Moldova i Guvernul Ucrainei privind utilizarea i protecia apelor transfrontaliere (23.10.1994) - Regulamentul privind cooperarea dintre Republica Moldova i Ucraina cu privire la monitorizarea cursurilor de apa transfrontaliere, ncheiat la a 14-a reuniune a minitrilor plenipoteniari privind punerea n aplicare a Acordului din 1994 dintre Guvernul Republicii Moldova i Guvernul Ucrainei (Costeti, Rcani District, Republica Moldova, 15.06.2012). Prutul Inferior este inclus de asemenea n Programul Coridorul Verde al Dunrii Inferioare iar managementul integrat al zonelor umede va fi extins i n sectorul Prutului Inferior n cadrul propunerii de Rezervaie a Biosferei ntre cele trei ri riverane Ucraina, Republica Moldova i Romnia. Acordul privind cooperarea pentru protecia i utilizarea durabil a apelor Prutului i Dunrii semnat la Chiinu la 28.06.2010, in vigoare din 18.11.2010, este unul dintre cele mai relevante intelegeri considerand problematica coridorului raului Prut. Acest acord a fost incheiat in conformitate cu prevederile si cerintele Directivei Cadru a Apei, si cu respectarea: - Schimbului de informaii i date pentru managementul integrat al resurselor de ap; - Gestionarea resurselor de ap n perioade de inundaii i secet; - Dezvoltarea proiectelor bilaterale care sunt implementate n mod egal de ctre rile partenere; - Dezvoltarea i exploatarea coordonat a infrastructurii de ap, att pentru asigurarea resurselor de ap, ct i pentru protecia mpotriva inundaiilor. Prevederile Acordului se aplic rului Prut, pe sectorul comun al fluviului Dunrea, acviferelor transfrontaliere si Nodului Hidrotehnic Stnca Costeti de pe rul Prut. 21 Principalele obiective se refera la: - atingerea strii bune a apelor prevzut n Directiva Cadru privind Apa - asigurarea utilizrii durabile a resurselor de ap - asigurarea debitelor de ap - prevenirea, combaterea, limitarea i controlul efectelor duntoare transfrontaliere ale situaiilor excepionale - prevenirea alterrii strii apelor i controlul polurilor - realizarea, exploatarea i ntreinerea lucrrilor hidrotehnice i hidroenergetice - promovarea aciunilor comune de cercetare i dezvoltare tehnologic n domeniu. Aplicarea Acordului se face de ctre Comisia Hidrotehnica interguvernamental prin urmtoarele subcomisii stabilite pe domenii de activitate: - Subcomisia pentru exploatarea i ntreinerea Nodului Hidrotehnic Stnca-Costeti - Subcomisia pentru aprare mpotriva inundaiilor i gheurilor - Subcomisia pentru gospodrirea cantitativ a apelor i hidrometeorologie - Subcomisia pentru protecia calitii apelor i a biodiversitii corpurilor de ap. Regulamentele pe baza carora i vor desfura activitatea Subcomisiile sunt elaborate i adaptate pe baza experienei de cooperare i lund n considerare ghidurile de aplicare ale Conveniei privind protecia fluviului Dunrea, precum si ale Directivei Cadru privind Apa i Directivei privind inundaiile ale Uniunii Europene. 3.1.9. Programul operaional comun "Romnia - Ucraina Republica Moldova Prin Decizia Comisiei Europene din 29.7.2008 a fost aprobat Programul Operaional Comun Romnia - Ucraina Republica Moldova 2007 - 2013 " pentru programul ENPI - Cross Border pentru perioada 2007 - 2013, finanat din bugetul general al Comunitilor Europene. Programul Operaional Comun ENPI CBC Romnia Ucraina - Republica Moldova 2007 - 2013 stabilete cadrul de cooperare transfrontalier n contextul Politicii Europene de Vecintate ce are ca scop evitarea crerii de noi linii de demarcaie ntre UE i vecinii si i totodat de a le oferi acestora posibilitatea s participe la diferite activiti ale UE, printr-o mai strns cooperare politic, economic, cultural i n domeniul securitii. Cooperarea ntre rile partenere s-a realizat pe baza angajamentului reciproc asupra valorilor comune n domeniul juridic, guvernare eficient, respectul fa de drepturile omului, promovarea unor relaii de bun vecintate, principiile economiei de pia i dezvoltrii durabile (Figura 4).. Figura 4. Aria Programului Comun Operational RO-RM-UA 2007-2013 22 Scopul acestui program a constat in mbuntirea situaiei economice, sociale i cea a mediului nconjurtor n aria programului, n contextul unor granie sigure, prin intensificarea contactelor dintre partenerii de pe fiecare parte a graniei. In aria programului au fost incluse patru Euroregiuni care reunesc judee i regiuni din Romnia, Ucraina i Republica Moldova, din care una dintre acestea a inclus si raul Prut. 3.2. Stabilirea viziunii privind managementul coridorului raului Prut 3.2.1. Viziunea Raului Drava Experienta bunelor practici privind managementul coridoarelor raurilor internationale acumulata in cazul raului Drava si agreate prin textul Declaratiei asupra raului Drava privind abordari comune in managementul apei, hidroenergie, protectie impotriva inundatiilor, biodiversitate in bazinul Drava, a reprezentat un model de succes pentru zonele pilot selectate in cadrul proiectul SEE river (Box nr. 1). In anul 2008, la Maribor, Slovenia, a avut loc Simpozionul Internaional "Drava River Vision", la care au participat reprezentani ai managementului apei i organismelor de conservare a naturii, ai instituiilor de nvmnt i ai organizaiilor non-guvernamentale din statele riverane raului Drava si anume Italia, Austria, Slovenia, Croaia i Ungaria. Simpozionul a fost destinat proteciei i conservarii peisajului riveran al rului Drava de-a lungul frontierelor naionale implicate, precum i actiunilor privind mentinerea unei stari bune a rului. Coridorul raului Drava a fost selectat ca fiind pilotul model in implementarea si testarea setului de instrumente necesar unui management integrat si durabil al coridoarelor raurilor, recunoscut ca SEE River Toolkit, prin considerarea urmatoarelor argumente: - suportul si experienta pe care le ofera declaratia Vizune asupra raului Drava privind abordri comune pentru managementul apei, protecia mpotriva inundaiilor, utilizarea energiei hidroelectrice i conservarea naturii i a biodiversitii n bazinul rului Drava; - statutul diferit al tarilor riverane raului Drava vis a vis de UE; - diferite nivele ale cooperarii inter institutionale si intersectoriale; - diferite abordari in planificare si proceduri si diferente intre presiunile antropice asupra raului Drava; - diferente privind conservarea raului intre diferite sectoare ale raului (amonte - aval) datorate in special alterarilor hidromorfologice produse de centralelor hidroelectrice si lucrarile destinate protectiei impotriva inundatiilor - partea de jos a raului Drava apartine Rezervatiei transnationale a biosferei Mura Drava Dunare, semnata de cele 5 tari riverane raului Drava. 23 D E C L A R A T I E pentru a asigura valorile i funciile ecologice ale bazinului fluviului Drava, pentru generaiile ce vor veni, suntem de acord cu urmtoarele zece obiective ca prioriti pentru viitor: 1. De a promova rul Drava ca un model pentru implementarea integrat a politicilor UE privind apa i protecia naturii Directivele UE privind managementul din domeniul apei (Directiva Cadru Apa), protecia mpotriva inundaiilor (Directiva Inundaii), i de conservare a biodiversitii (Directiva Flora-Fauna-Habitat i Directiva Psri) constituie o baz fundamental pentru managementul bazinelor hidrografice, n bazinul rului Drava. Coordonarea interguvernamental i schimbul de informaii poate consolida pozitiv implementarea politicilor relevante. 2. De a asigura protecia mpotriva inundaiilor, prin mbuntirea sistemelor de avertizare impotriva inundaiilor i prin creterea schimbului de informaii Protecia mpotriva inundaiilor n bazinul rului Drava este o responsabilitate comun a tuturor rilor riverane. Pentru a da avertismente n zonele inundabile ntr-un stadiu timpuriu, riscul de inundaii trebuie s fie detectat suficient de rapid pentru a oferi oamenilor timp de reactie. ntr-un context de coordonare transfrontalier i schimbri climatice de-a lungul rului Drava, accentul ar trebui s se puna n viitor pe mbuntirea i adaptarea modelelor de prognoza a inundaiilor i pe sistemele de avertizare impotriva inundaiilor 3. De a mbunti protecia mpotriva inundaiilor, prin protecia i refacerea zonelor de reinere a apei de-a lungul rului Drava Descoperiri recente - n special bazate pe dezastre in urma inundatiilor - indic faptul c doar msurile de securitate liniare de protecie impotriva inundaiilor nu pot oferi cele mai eficiente solutii. n faa schimbrilor climatice i a unei creteri preconizate de inundaii extreme, aspirm la o mbuntire a situaiei inundaiilor i la ridicarea nivelului de securitate a sistemului de-a lungul rului Drava - aceasta nseamnand n prima instanta conservarea i apoi, dac este necesar i posibil, crearea sau refacerea zonelor adecvate de reinere a apei. 4. De a continua i dezvolta n continuare restaurarea rului Drava i luncile sale inundabile n ultimii ani, multe proiecte de restaurare i reabilitare fluviala au demonstrat c protecia mpotriva inundaiilor i conservarea naturii nu au nevoie de conflicte unele cu altele. Restaurarea raurilor de multe ori duce la o sporire a diversitii ecologice. Zonele de retenie a apei in asociere cu raul poate preveni scurgerea necontrolat a apei, mbuntind astfel protecia mpotriva inundaiilor. Restaurarea rului i proiectele de reabilitare cu aceste beneficii multiple vor fi ncurajate, att la nivel naional ct i n context transfrontalier, innd cont de capacitile economice ale anumitor state. 24 5. De a menine i dezvolta n continuare rul Drava ca pe o "coloana vertebral ecologica" Zonele ecologice principale de-a lungul rului Drava, cum ar fi zonele Natura 2000, zone de conservare a naturii, zone de conservare a peisajului sau seciuni ru cu curgere necontrolata formeaz o "coloana vertebral ecologica" a bazinului hidrografic. Aceast reea biotop transnaional trebuie s fie protejat prin cooperarea transfrontalier activ. Stabilirea unor sisteme transfrontaliere de arii protejate, cum ar fi cea propusa de UNESCO Rezervatia Biosferei "Dunre-Drava-Mura" unde peste cinci ri riverane formeaz o parte cheie a acesteia, i care vor fi sprijinite in aceasta actiune. 6. De a restabili conectivitatea ecologic a rului Drava pentru peti migratori Ca urmare a numeroaselor bariere, rul Drava nu mai este accesibil pentru migrarea petilor pe distane lungi. n viitor ne propunem s cooperam n vederea stabilirii unor msuri corespunztoare, inclusiv scari de peti si trasee ocolitoare pentru acestia, pentru a sprijini migraia petilor n rul Drava i afluenii si, n conformitate cu obiectivele Directivei Cadru privind Apa i Directiva Habitate 7. De a transforma rul Drava intr-o zona de recreere transfrontalier Rul Drava ofer o locaie atractiv pentru turiti. 366 km din raul Drava reprezinta sursa de alimentare a orasului Maribor din Slovenia. Oportunitile pentru dezvoltarea regionala durabil de recreere, pe baza valorilor intrinseci ale rului Drava ar trebui s fie explorate n continuare. Scopul nostru este de a mbunti calitatea mediului rului Drava pentru cei care caut recreere i relaxare ntr-un decor peisagistic atractiv. 8. De a utiliza oportunitile rului Drava pentru a fi un colac de salvare de conectare pentru diferite naiuni Dup muli ani de abordri fragmentate, astzi avem o Europa mai unita ce ofer noi oportuniti de a reuni oamenii origini diferite, care triesc n bazinul rului Drava. Cei responsabili pentru managementul apelor i conservarea naturii n fiecare ar vor iniia noi dialoguri cu omologii lor din alte ri riverane, n eforturile coordonate spre obiectivul comun de a oferi o calitate superioara a vieii pentru oamenii din aceast regiune. 9. De a efectua un management integrat al bazinului hidrografic, in detrimentul unor msuri sectoriale fragmentate Acordurile internaionale ncheiate n ultimii ani, cum ar fi "Agenda 21" i Directivele UE, cum ar fi cele pe Ap, Inundaii, Flora, Fauna i Habitatele, Psrile i Sursele de Energie Durabila, mpreun cu trecerea la percepiile sociale pe care aceste texte le reprezint, consolideaza dezvoltarea continu a abordrii mai durabile n domeniul proteciei mpotriva inundaiilor i a hidroenergiei. Abordri moderne pentru activiti cum ar fi cele prezentate mai sus, ntr-un context de management integrat al bazinelor hidrografice, caut s integreze aspectele economice, ecologice i sociale. Planificarea armonizata de management al apei, de protecie mpotriva inundaiilor, utilizare hidroenergiei, recreere i conservare a biodiversitii poate duce la soluii durabile, care au, de asemenea, un grad mult mai mare de acceptare din partea publicului. 25 10. De a dezvolta n continuare zona rului Drava, n parteneriat cu populaiile umane rezidente Cei angajai n agricultur, silvicultur, turism, producerea de energie i dezvoltarea economic, precum i locuitorii din comunitile locale sunt toti parteneri importani n realizarea obiectivelor de dezvoltare durabil a rului Drava. Cooperarea adecvat ntre toate aceste grupuri pot ajuta in vederea minimizarii oricarui conflict ntre valorile ecosistemului i dezvoltarea economica. Box nr. 1. Declaratia agreata pentru raul Drava 3.2.2. Viziunea privind managementul coridorului raului Prut 3.2.2.1. Factori cheie in selectarea viziunii O problem care intervine deseori n exercitarea managementului cursurilor de apa este lipsa de viziune. Fr iniiativa viziunii, rezultatele preconizate vor intarzia sa apara iar obiectivele propuse in concordanta cu obligatiile Directivelor UE si legislatiei nationale nu vor atinse. Dar initiativa care constribuie la atingerea obiectivelor propuse pentru managementul coridorului raului Prut este viziunea, implicit posibilitatea de a lua decizii fundamentate si de a actiona in comun privind managementul coridorului raului Prut. Selectarea viziunii coridorului Prut este justificata de urmatorii factori: (1) problemele identificate intr-un efort comun, de cele trei tari implicate in managementul coridorului raului Prut, in cadrul workshopurilor organizate la nivel national (cap.3.2.2.2), (2) prioritatile zonei, legate de a. faptul ca raul Prut reprezinta poarta de acces la Rezervatia Biosfera Delta Dunarii, b. necesitatile legate de reducerea riscului la inundatii, si c. abordarea agriculturii, ca sector economic important in zona raului Prut (3) valori si interese comune, precum i abordari armonizate a solutiilor identificate in comun (4) integrarea abordarii si a actiunilor propuse in cadrul bazinului Dunarii si avand in vedere perspectiva pe termen lung (5) potentialul ecologic important al coridorului raului Prut, prin existenta urmatoarelor obiective si zone protejate: a. Situri Natura 2000 (SPA and SPI) 26 b. Parcuri naturalale si rezervatii: Parcul Natural Lacurile de pe Prutul de Jos Rezervatia stiintifica Prutul de Jos c. Situri Ramsar: lacurile Beleau si Manta d. Albia inundabila situri candidat Ramsar e. Prutul de Jos inclus in Coridorul Verde al Dunarii Inferioare (2000) f. Prutul de Jos propus ca Rezervatie Biosfera Trilaterala. Procedura selectarii viziunii comune pentru raul Prut este similara exercitiului organizat in 2004, la nivelul bazinului Dunarii, pentru identificarea viziunilor corespunzatoare celor patru probleme semnificative de management pentru apele de suprafa, si anume poluare cu substante organice, nutrieni i substane periculoase, precum i modificri hidromorfologice. Viziunile i obiectivele de management identificate la nivelul intregului bazin al Dunarii reflect abordarea comun dintre toate rile dunrene i sprijina astfel realizarea obiectivelor DCA ntr-un bazin hidrografic european foarte mare, unic i eterogen. 3.2.2.2. Probleme identificate Problemele identificate intr-un efort comun de cele trei tari implicate sunt in mare parte justificate prin diferentele existente privind obligatiile fata de UE pentru implementarea cerintelor politicilor si directivelor UE, si anume: 1. lipsa unui cadrul legal coerent reglementarile si cerintele de respectare a legislatiei sunt diferite pentru cele trei tari, in ceea ce privesc problemele legate de conservarea naturii. Pentru Republica Moldova si Ucraina nu exist obligaiile aderrii la reeaua Natura 2000, i ca urmare, extinderii i asigurrii finanrii ariilor protejate li se acord un nivel de prioritate mai sczut. De aceea, exemplele de desemnare sau extindere de noi arii protejate n Republica Moldova i Ucraina sunt foarte puine. Iniiativele de acest gen au nevoie de sprijin pentru recunoaterea necesitii protejrii unor zone. Totusi, Republica Moldova i Ucraina s-au angajat activ alaturi de toate tarile din bazinul Dunarii la implementarea Directivei Cadru Ape, directiva ce acord o importan deosebit refacerii i protejrii zonelor umede - procesul de integrare intre planurile si procedurile sectoariale considerat ca fiind insuficient dezvoltat in Republica Moldova si Ucraina - existenta surselor de poluare si a practicilor neadecvate care influenteaza starea de calitate a coridorului raului Prut, si anume: o insuficienta epurare a apelor uzate orasenesti, industriale si a celor provenite de la fermele din agricultura o practici neadecvate in agricultura o modificari in utilizarea terenurilor. Lipsa tratrii apelor uzate este o surs major de poluare a apelor de suprafa acest fapt fiind evideniat n special n zona de grani romno - moldovean. In multe zone rurale populaia local este dependent de apa din fntni iar lipsa apei potabile poate produce probleme 27 serioase de sntate. Exist multe exemple cnd aceast ap a fost poluat cu nitrai, sulfai i clorai. Situaia este deseori agravat de practici rudimentare n agricultur. Continua monitorizare a calitii apei din fntni ar fi necesar ca un prim pas n controlarea i ameliorarea acestei situaii. - considerente sociale, in special legate de starea financiara precara a populatiei care atrage un interes scazut in probleme legate de protectia mediului - grad redus de constientizare si educatie ecologica, cu posibilitati scazute de implicare a stakeholderilor. 3.2.2.3. Viziunea pe termen lung pentru coridorul raului Prut Viziunea pe termen lung pentru coridorul raului Prut, selectata si agreata in comun de Republica Moldova, Romania si Ucraina, inglobeaza o serie de deziderate esentiale unui management durabil pentru un rau international cum este raul Prut. VIZIUNEA PE TERMEN LUNG PENTRU CORIDORUL RAULUI PRUT CONSTA IN: - atingerea starii bune a apei raului Prut; - satisfacerea cerintelor de apa ale populatiei din zonele urbane si rurale, inclusiv a debitelor necesare mentinerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic, aval de Nodul Hidrotehnic Stanca Costesti; - asigurarea, mentinerea si extinderea managementului integrat al zonelor umede de-a lungul Prutului de Jos; - realizarea managementului integrat in bazinul hidrografic Prut cu inglobarea tuturor considerentelor economice si sociale, precum si - garantarea unei cooperari echitabile privind managementul riscului la inundatii, in scopul evitarii realizarii de lucrari de protectie la inundatii care ar putea cauza pagube riveranilor. Scopul viziunii privind managementul coridorului raului Prut este acela de a agrega obiectivele de mediu si socio-economice formulate la nivelul tarilor implicate, cu cerintele conformarii progresive cu Directivele UE, cu prioritile naionale i regionale i cu schimbrile care au loc n prezent n dinamica spaial, economic i social a zonei raului Prut. Aducerea la indeplinire a viziunii pe termen lung pentru coridorul raului Prut necesita suport pentru partile interesate in imbunatatirea nivelului de cunoastere si intelegere a aspectelor legate de managementul coridoarelor raurilor, aspecte ce pot diferi in mare parte de interesele sectoriale, locale sau nationale, pentru a putea astfel asigura starea bun a apelor i protecia mpotriva inundaiilor, conservarea naturii, a biodiversitii i a ecosistemelor, i pentru a permite, n acelai timp, si dezvoltarea economica si durabila a zonei. 28 4. OBIECTIVE STRATEGICE COMUNE Implementarea viziunii privind managementul coridorului raului Prut vizeaz patru direcii strategice: 1. Dezvoltarea unui management integrat al coridorului raului Prut, in scopul asigurarii unei stari bune a apelor, protectiei impotriva inundatiilor, conservarea naturii, a biodiversitatii si ecosistemelor, in conditiile garantarii unei dezvoltari durabile 2. Consolidarea cooperarii transfrontaliere dintre utilizatorii de apa, stakeholderii importanti si publicul general din Republica Moldova, Romania si Ucraina, prin abordarea problemelor inter - sectoriale, in scopul punerii in aplicare a obiectivelor comune si atingerii viziunii coridorului raului Prut, in scopul imbunatatirii ecosistemelor acvatice 3. Dezvoltarea strategiilor de management in comun, considerand abordari intersectoriale, in scopul atingerii obiectivelor de mediu si de protectie impotriva inundatiilor. 4. Armonizarea cadrului legal intre Republica Moldova, Romania si Ucraina, in cadrul acordurilor si intelegerilor bilaterale si trilaterale, si in conformitate cu prevederile conventiilor internationale referitoare la managementul apelor (ex. Conventia pentru protectia Dunarii) si protectia ecosistemelor (ex. Conventia RAMSAR). In mod specific, viziunea agreata pentru coridorul raului Prut va avea implicaii difereniate pentru mediul urban i cel rural, urmrind eliminarea disparitilor dintre acestea din punct de vedere al gradului de confort, echiprii cu infrastructur si asigurarea corespunzatoare a cerintelor de apa pentru populatie si sectoarele economice si ecologice pentru ecosistem. 5. STRATEGIA SI PLANUL DE ACTIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA VIZIUNII 5.1. Introducere Strategia i Planul de aciune ofer baza concreta pentru implementarea viziunii coridorului raului Prut, prin evidentierea unui set de obiective si masuri asociate corelate cu viziunea selectata si cu suportul unui parteneriat consistent pentru validarea strategiei si implementarea acesteia. Planul de actiune are rolul de document cadru pentru atragerea de fonduri necesare implementarii viziunii coridorului raului Prut. Cele trei tari implicate in managementul durabil al coridorului raului Prut au discutat si agreat o abordare comun privind asigurarea unui coridor al raului Prut funcional si cu valoare ecologica. Viziunea selectata pentru coridorul raului Prut va sprijini in viitor cooperarea pentru conservarea i managementul ecologic al raului Prut, contribuind astfel ca cele trei tari sa indeplineasc obiectivele ambiioase de mediu ale UE. 29 In urma procesului de elaborare a strategiei si implementare a Planului de Actiune sunt asteptate urmatoarele rezultate: 1. Consens intre Republica Moldova, Romania si Ucraina cu privire la prioritatile managementului durabil al coridorului raului Prut in concordanta cu cerintele Directivelor UE si ale legislatiei nationale 2. Clarificare intre stakeholderii relevanti in cadrul acorurilor si intelegerilor bi si trilaterale a problemelor, neajunsurilor si posibilitilor existente privind gestionarea integrat i durabil a Coridorului raului Prut. 3. Planul de management al bazinului hidrografic al raului Prut 4. Concentrarea resurselor si a eforturilor pentru atingerea obiectivelor prioritare coridorului raului Prut 5. Cointeresarea partenerilor locali institutii si organizatii, in corelarea strategiilor de dezvoltare sectoriala 6. Schimbari pozitive in ceea ce priveste atitudinea si gradul de implicare a stakeholderilor in procesul de de implementare a masurilor formulate 7. Creterea oportunitilor de finanare a proiectelor privind restaurarea siturilor deteriorate i creterea educaiei ecologice 8. Incurajarea parteneriatelor care se concentreaz pe eforturile de conservare a bazinelor hidrografice 9. Creterea interesului comunitii tiinifice, a sensibilizrii opiniei publice i implicit dezvoltarea turismului, beneficiarii veniturilor generate fiind comunitile locale 10. Imbunatatirea cooperarii transfrontaliere si intersectoriale dintre autoritatile si institutiile responsabile for managementul coridoarelor rurilor internaionale, prin implicarea acestora in procesul de agreare a viitoarelor planuri de actiune pentru managementul integrat al coridorului raului Prut. Comisiile bi/trilaterale constituie factorul esential n promovarea i in actiunile legate de implementarea viziunii coridorului raului Prut. 5.2. Contextul actual legislativ pentru implementarea Planului de Actiune 5.2.1. Armonizarea legislatiei in Republica Moldova Hotrrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la armonizarea legislaiei Republicii Moldova cu legislaia comunitar nr. 1345 din 24 noiembrie 2006, avnd scopul de a reglementa mecanismul de armonizare a legislaiei naionale cu Acquis-ul Communautaire (HG 1345), prevede un cadru instituional adecvat pentru integrarea tarii n UE, inclusiv lansarea procesului de armonizare a actelor naionale cu legislaia UE, ct i crearea Centrului de Armonizare a Legislaiei n cadrul Ministerului Justiiei, n calitate de instituie responsabil pentru verificarea compatibilitii proiectelor de acte naionale cu legislaia UE, n vederea implementrii Planului Naional de Armonizare a Legislaiei. La 26 octombrie 2013 n Republica Moldova a intrat n vigoare Legea Apelor (publicat la 26 aprilie 2012 n Monitorul Oficial al Republicii Moldova), substituind, astfel, vechiul Cod al Apelor. Legea are ca scop crearea unui cadru legal pentru gestionarea, protecia i folosina 30 eficient a apelor de suprafa i a celor subterane, n baza evalurii, planificrii i lurii deciziilor n mod participativ, stabilirea drepturilor de folosin a apei i promovarea investiiilor n domeniul apelor. Legea este racordat la directivele europene n domeniu, dintre care relevante managementului coridorului raului Prut sunt: 1. Directiva Consiliului 91/676/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale; 2. Directiva Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protecia apelor mpotriva polurii cu nitrai provenii din surse agricole; 3. Directiva 2000/60/CE Parlamentului European i a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic comunitar n domeniul apei. 4. Directiva 2006/7/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 15 februarie 2006 privind gestionarea calitii apei pentru scldat; 5. Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea i gestionarea riscurilor de inundaii. 6. Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European i a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului n domeniul apei. Legea Apelor reglementeaz managementul i protecia apelor de suprafa i a celor subterane, inclusiv msurile de prevenire i de combatere a inundaiilor, a eroziunii i msurile de combatere a secetei n baza bazinelor hidrografice (ex. DunreaPrut). Prevederile noii legi, relevante problematicilor managementului coridorului raului international Prut, in context transfrontalier includ: Articolul 24 al Legii (Prioriti ale folosinelor de apa) asigur satisfacerea cerintelor populaiei cu ap potabil, pentru necesiti casnice, alte domenii i asigurarea debitelor salubre cu prioritate fa de folosina apei n alte scopuri. De aceea, este important ca acesta s fie respectat. Se prevede interzicerea polurii (art. 34), controlul folosinei (art. 56) i polurii apelor (art. 57), interzicerea substanelor prioritar periculoase (art. 35) ce nu pot fi deversate n corpuri de ap, cerinele de calitate a mediului pentru ape (art. 37), cerinele de epurare i reglementare a deversrii apelor uzate (art. 39-41). Legea Apelor prevede informarea i consultarea societii civile (art. 20), participarea activ a tuturor prilor interesate la elaborarea, revizuirea i actualizarea planului de management al districtului bazinului hidrografic prin publicare i supunere la dezbatere public. Legea prevede c la gestionarea n comun a resurselor de ap internaionale pe baza unor tratate bilaterale i/sau multilaterale, la care Republica Moldova este parte, particip Guvernul, organul central al administraiei publice n domeniul mediului, autoritatea administrativ de gestionare a apelor i comitetele districtelor bazinelor hidrografice, structuri cu capaciti eficiente de soluionare a problemelor trasate. mbuntirea strii apelor transfrontaliere prin diverse forme de colaborare are ca suport legal un capitol important privind cooperarea internaional n domeniul apelor transfrontaliere (art. 59, privind Managementul resurselor de ap pe plan internaional i art. 60 - Aciuni de cooperare). 31 Republica Moldova a ratificat Acordul de Asociere la 2 iulie 2014, acord care se concentreaz pe sprijinul pentru reformele de baz (cum ar fi in domeniile energia, cooperare, transport, mediu, sntate public), redresare i cretere economic, guvernare i cooperare sectoriala. Acesta constituie o agend de reform bazata pe un program complex de armonizare a legislaiei Republicii Moldova cu prevederile si normele UE. Unul dintre elementele cheie se refer la "Imbunatatirea cooperarii n 28 de politici sectoriale, inclusiv n domeniul mediului, cooperare tranfrontaliera si regionala, participarea in cadrul unor programe ale UE bazate pe armonizarea treptat cu acquis-ul comunitar i, de asemenea, - n cazul n care relevant - cu normele i standardele internaionale. Republica Moldova s-a angajat s respecte cerintele legate de mediu, inclusiv cooperarea transfrontalier, si sa puna n aplicare acordurile internaionale multilaterale, cu respectarea principiilor dezvoltrii durabile. Capitolul 16 se refer la protectia mediului (Art 86-91). n conformitate cu articolul 91, Republica Moldova va armonizarea legislaia prevederile UE i instrumentelor internaionale menionate n anexa XI la Acordul de asociere. 5.2.2. Respectarea legislatiei UE in Romania Romania, ca stat membru al Uniunii Europene implementeaza directivele si politicile europene, conform perioadelor agreate. Aderarea Romniei la structurile UE a impus transpunerea n legislaia romn a aquisului comunitar, si implementarea i controlul implementrii legislaiei specifice. Pentru Romnia, armonizarea legislatiei reprezint o obligatie asumat prin Acordul european instituind o asociere ntre Romnia, pe de o parte, Comunittile europene si statele membre, pe de alt parte, acord ratificat de tara noastr prin Legea nr. 20/1993. Potrivit art. 70 din Acord, armonizarea legislatiei a inclus si protectia mediului, obligatie asumata pana la data oficial a aderarii, dar este un proces continuu care evolueaz n contextul integrrii europene. Acquis-ul cuprinde peste 200 de acte legislative importante care acoper legislaia orizontal, calitatea apei i a aerului, gestionarea deeurilor, protecia naturii, controlul polurii industriale i managementul riscului, produse chimice i organisme modificate genetic, zgomot i silvicultur. Conformarea cu acquis-ul necesit investiii semnificative. Aplicarea Directivei Cadru privind Apa s-a facut prin intermediul schemelor directoare elaborate pentru fiecare bazin hidrografic, n vedere atingerii la nivelul anului 2015 a strii bune a apei. In Romania cadrul legal necesar implementarii Planului de Actiune privind coridorul raului Prut este adecvat iar structurile institutionale disponisbile atat in cadrul intelegerilor bi/trilaterale cat si la nivel bazinal. 5.2.3. Armonizarea legislatiei in Ucraina Armonizarea legislaiei ucrainene cu Legislaia UE este una dintre precondiiile eseniale pentru aprofundarea spiritului de cooperare dintre Ucraina si Uniunea European i Statele membre. Politica European de Vecintate sprijina si incurajeaza Ucraina privind 32 implicarea n Programele UE creand precondiiile necesare pentru armonizarea legislatiei din Ucraina cu cadrul legal al UE. Uniunea European i Ucraina au iniiat un Acord de Asociere, componenta unui efort comun pentru a consolida n continuare cooperarea. Cele mai importante aspecte se axeaz pe sprijinul pentru reformele de baz, redresare i cretere economic, precum i pe guvernare i cooperare n unele domenii precum energia, transporturile i protecia mediului, cooperarea industrial, dezvoltarea social i protecie. Prin Acordul de Asociere cu Uniunea European i Comunitatea European a Energiei Atomice i statele membre ale acestora, Ucraina s-a angajat s promoveze cooperarea transfrontaliera si regionala, i pentru a armoniza treptat legislaia Ucrainei cu cea a Uniunii de-a lungul liniilor stabilite n Acord, si sa le puna in aplicare n mod eficient. La Capitolul 6 Mediu (art 360 si 363) se menioneaz c armonizarea treptat a legislaiei ucrainene cu legislaia i politica UE n domeniul mediului se va face n conformitate cu anexa XXX la Acordul de asociere. Uniunea Europeana si Ucraina sunt determinate sa imbunatateasca bilateral cooperation, conform prevederilor acordului. La 24 iunie 2013, in Luxembourg, UE si Ucraina au semnat Agenda corespunzatoare implementarii Acordului de Asociere. Capitolul Mediu si schimbari climatice stipuleaza intentiile UE sa sprijine si sa coopereze cu Ucraina privind implementarea acquiului mentionat prin anexele Acordului de Asociere, potrivit prevederilor din acord, din care cele relevante managementului coridorului raului Prut sunt urmatoarele: - punerea n aplicare de ctre Ucraina a obiectivelor Politicii de Mediu de Stat pentru perioada de pn n anul 2020 i a Planului de aciune pentru mediu pentru 2011-2015, pentru a fi n msur s puna n aplicare programul de sprijin bugetar al UE - ntrirea capacitii administrative la nivel naional, regional i local, inclusiv prin dezvoltarea capacitilor eficiente de control i de aplicare - dezvoltarea i punerea n aplicare a legislaiei ucrainene de mediu, strategii i planuri, n special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului, evaluarea strategic de mediu, accesul la informaia de mediu i participarea publicului - dezvoltarea instrumentelor naionale de punere n aplicare, a acordurile de mediu multilaterale semnate i ratificate de ctre Ucraina i UE - cooperare pentru a pune n aplicare programul privind Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului precum i obiectivele privind Managementul integrat al resurselor de ap, utiliznd dialogul politic naional n cadrul Iniiativei Apei a UE - imbunatatirea contientizarii privind problemelor de mediu i promovarea rolului societii civile cu privire la problemele de mediu. 33 5.3. Planul de Actiune pentru managementul integrat al coridorului raului Prut. Planul de actiune pentru coridorul raului Prut se va pune in aplicare in cadrul si cu suportul comissilor bi/trilaterale existente intre cele trei tari din bazinul raului Prut. Planul acopera sapte etape descrise in Tabel 1. Etape parcurse Etapa 1 Constituirea unui Grup de Lucru 1. Un grup de experti va fi creat cu reprezentanti din Republica Moldova, Romania si Ucraina, care va fii aprobat si coordonat de catre comisiile bi/trilaterale. Responsabilitate: comisiile bi/trilaterale Perioada: prima luna de la inceperea proiectului Buget: 10.000 euro Etapa 2 Evaluarea potentialului coridorului raului Prut, din punct de vedere ecologic si de dezvoltare 1. Identificarea de obiective comune asupra coridorului rului Prut n sensul dezvoltrii durabile 2. Stabilirea intereselor i activitilor locale/ regionale/ nationale, privind dezvoltrea durabila a coridorului rului Prut 3. Aprofundarea prin studii specifice a nivelului de cunoastere pentru managementul coridorului raului Prut 4. Rezultatele colectate se prelucreaz iar concluziile se vor prezenta sub forma unei analize de tip SWOT, care va identifica potentialele de dezvoltare existente, si va permite stabilirea directiilor si obiectivelor strategice, prin care sunt urmrite viziunea agreata pentru coridorul raului Prut. 5. Stabilirea zonelor de protectie de-alungul raului Prut cu detalierea planului de restrictii privind desfasurarea unor activitati in aceste zone 6. Formularea de recomandari privind controlul asupra respectrii regimurilor de protecie i dezvoltare a teritoriului de-a lungul coridorului raului Prut Responsabilitate: Colectarea datelor relevante este coordonata de Grupul de Lucru Perioada: Trimestrul 1 de la inceperea proiectului Buget: 120.000 Euro Etapa 3 Elaborarea documentelor strategice necesare implementarii viziunii selectate pentru coridorul raului Prut 1. Elaborarea unei strategii comune necesare managementului coridorului raului Prut 34 intre cele trei tari 2. Agreearea in Comisia tri-laterala a completarilor legislative impouse de necesitatile de armonizare legislativa intre cele trei tari Responsabilitate: Comisiile bi/trilaterale Perioada: Trim 2 si 3 de la inceperea proiectului Buget: 60.000 Euro Etapa 4 Implementarea strategiei privind viziunea selectata 1. Formularea de propuneri privind aplicarea SEE River toolkit pentru managementul raului Prut luand in considerare cerintele de protectie a apelor si ecologice ale coridorului raului Prut. Toolkit-ul va furniza informatii despre: - definirea procedurilor i etapelor de armonizare a diverselor obiective la nivel transnaional/ naional / regional i local - definirea secventelor de etape si a termenelor necesare fiecarei etape - identificarea stakeholderilor necesari a fi implicati in fiecare faza - definirea procesului de luare a deciziilor - coordonarea procesului de armonizare intersectoriala intre diferitii stakeholderi si integrarea acordurilor transnationale intr-un document relevant, la nivel national/local 2. Identificarea posibilitatilor de utilizare a rezultatelor proiectului EASTAVERT - Prevenirea i protecia mpotriva inundaiilor n bazinele rurilor Siret i Prut - sistem de monitorizare modern cu staii automate , in curs de implementare de cele trei tari 3. Pregatire contributie pentru finalizarea Planului de Management in bazinul Prutului, privind aspectele legate de importanta abordarii integrate a mangementului raurilor din punct de vedere ecologic, economic si social 4. Elaborare propuneri privind reabilitarea zonelor umede Responsabilitate: Grupul de Lucru, Comisiile bi/trilaterale, si autoritatile competente responsabile cu elaborarea planului de management Perioada: Trim 2, 3 si 4 de la inceperea proiectului Buget: 180.000 Euro Etapa 5 Cresterea capacitatii institutionale si tehnice pentru implementare 1. Cresterea capacitatii si imbunatatirea constientizarii stakeholderilor amplasati de-alungul coridorului raului Prut privind importanta unei abordari transfrontaliere si intersectoriale privind managementul coridoarelor rurilor, prin organizarea de actiuni de instruire a partenerilor, workshop-uri cu stakeholderii si seminarii destinate cresterii capacitatii pentru stakeholderii implicati 35 2. Promovarea cercetrii tiinifice pentru aprofundarea gradului de cunoastere a problematicilor coridorului raului Prut 3. Formulare propuneri privind organizarea monitoringului coridorului pentru estimarea efectelor preconizate. Responsabilitate: comisiile bi/trilaterale si autoritatile competente mediu/apa Perioada: Trim 3 si 4 de la inceperea proiectului Buget: 60.000 Euro Etapa 6 Imbunatatirea cooperarii transfrontaliere si a schimbului de informatii intre institutii 1. Imbunatatirea cooperarii transfrontaliere si intersectoriale dintre autoritatile si institutiile responsabile for managementul coridoarelor rurilor internaionale, prin implicarea acestora in procesul de agreare a planului de actiune pentru coridorul raului Prut 2. Stabilirea de parteneriate transfrontaliere ale prilor interesate n cele trei ri riverane 3. Asigurarea prin intermediul comisilor bilaterale, si in conformitate cu cerintele specifice internationale si nationale, a schimbului de informatii necesar desfasurarii actiunilor propuse in coridorul raului Prut Responsabilitate: comisiile bi/trilaterale si autoritatile competente mediu/apa Perioada: Trim 4 si 5 de la inceperea proiectului Buget: 30.000 Euro Etapa 7 Imbunatatirea gradului de constientizare ecologica a stakeholderilor si a populatiei 1. Realizarea unei retele de stakeholderi implicate in managemnetul apelor raului Prut 2. Imbunatatirea nivelului de cunoastere si comunicare a stakeholderilor in probleme de management pe bazine hidrografice 3. Cresterea constientizarii populatiei privind aspectele legate de utilizarea durabila a coridorului raului. 4. Implicarea activa a factorilor interesai n managementul i activitile coridorului rului Prut de pe malul stng al acestuia pentru identificarea aspectele cheie, problemele i obstacolele, precum i a soluiilor corespunztoare. Responsabilitate: autoritatile competente de mediu/apa, Comitetul de Bazin Prut in Republica Moldova si Romania, NGO Perioada: Trim 6 si 7 de la inceperea proiectului Buget: 40.000 Euro Durata totala a proiectului: approx 2 ani Buget total estimat: 500.000 Euro Tabel 1. Plan de actiune pentru implementarea viziunii coridorului raului Prut 36 6. OPORTUNITATI DE FINANTARE CONTINUARE PROIECT SI IMPLEMENTARE PLAN DE ACTIUNE 6.1. Introducere Romnia, n calitate de stat membru UE, a dezvoltat un Cadru Naional Strategic de Referin care servete ca baz pentru sprijinul fondurilor structurale, n timp ce sprijinul UE pentru Ucraina i Republica Moldova este definit n cadrul Politicii Europene de Vecintate i Planurile de Aciune agreate de comun acord. n aria eligibil pentru cooperare Romnia-Ucraina-Republica Moldova, UE sprijin programe de cooperare transfrontalier i regional la o scar regional mai larg (Marea Neagr, Interreg IV C, Europa de Eud-Est) i totodat sprijin i proiectele implementate n cadrul programelor de Vecintate. Una dintre optiunile cele mai recomandate si rapide legate de implementarea Planului de Actiune pentru managementul durabil al raului Prut se refera la posibilitatea unei colaborari in cadrul proiectului EAST AVERT, din cadrul Programului Operational Comun, Romnia-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, finantat prin Instrumentul European pentru Vecintate i Parteneriat. Proiectul EAST AVERT este in curs de implementare in zona de interes a raului Prut. 6.2. Surse posibile de finantare in Republica Moldova UE coopereaz cu Republica Moldova n cadrul Politicii Europeana de Vecintate (PEV) - noul instrument al Uniunii Europene in relatiile cu Republica Moldova, - precum i cu dimensiunea sa regional de Est, Parteneriatul de Est. Obiectivul cheie este de a aduce Republica Moldova mai aproape de UE. Instrumentul european de vecintate este instrumentul financiar al UE dedicat problemelor de vecintate pentru perioada 2014-2020. Acesta nlocuiete Instrumentul european de vecintate i parteneriat (ENPI) din 2007-2013. Alte surse de finanare sunt programele tematice, axate pe drepturile omului i a societii civile. Asistena UE pentru Repblica Moldova se acorda, n principal, sub form de programe de aciune de ar, finanate n fiecare an, n cadrul ENPI. Republica Moldova beneficiaz, de asemenea, de programele de aciune regionale i internationale, finanate n cadrul Instrumentului de Vecinatate. Cooperarea bilateral cu Republica Moldova contribuie la realizarea obiectivelor Parteneriatului estic. In acest sens, cadrul strategic, rezultatele cheie i alocrile financiare indicative pentru cooperarea bilateral dintre UE i Republica Moldova n perioada 2014-2017 sunt stabilite n Cadrul de Sprijin Unic. Cele trei sectoare prioritare sunt: - reforma administraiei publice, - agricultura i dezvoltarea rural, - reform politic i gestionarea frontierelor. Aceste sectoare vor beneficia de sprijin pentru punerea n aplicare a Acordului de asociere pe care Moldova l-a semnat cu UE la 27 iunie 2014. n plus, sprijinul complementar pentru modernizarea instituiilor publice i pentru societatea civil poate fi fcut n afara sectoarelor prioritare. 37 n perioada 2014-2017, asisten bilateral n Moldova poate varia ntre un minim de 335 milioane i un maxim de 410 milioane . Aceste cifre sunt orientative: alocrile finale va depinde de nevoile i angajamentul fa de reformele din ar. Moldova poate beneficia, de asemenea, de ajutor financiar suplimentar acordat prin "program-umbrel" multi-ar: mecanismul bazat pe stimulente care recompenseaz progresele nregistrate n construirea unei democraii profunde i durabile cu alocri financiare suplimentare ("mai mult pentru mai mult"). n 2014, UE s-a angajat cu 131 milioane pentru asisten bilateral n Republica Moldova n cadrul ENPI pentru a sprijini punerea n aplicare a Acordului de Asociere, in agricultur i dezvoltare rural, precum i reformele de politic finanelor publice. Aceasta include 30 de milioane acordate prin "program-umbrel" multi-ar. Programele n derulare (din cadrul ENPI) se concentreze asupra reformelor n justiie, energie, dezvoltare rural i regional, precum i cu privire la msurile de consolidare a ncrederii. Sprijin pentru instituiile publice i promovarea celor mai bune practici ale UE sunt elemente importante de cooperare n curs de desfurare i viitoare, n toate sectoarele. Iniiative ale societii civile sunt susinute cu Facilitatea de vecintate pentru societatea civil. Contractul de reforma sectoriala cu UE (SRC) va avea un impact direct si asupra mediului, privind utilizarea durabila a resurselor naturale, conform celor specificate in Decizia de implementare a Comisiei Europene din 16.7.2014 privind Programul Anual de Actiune 2014 pentru Republica Moldova, cu finantare de la bugetul general al Uniune Europene, din care relevante pentru implementarea Planului de Actiune privind Managementul Coridorului raului Prut, si anume: - mbuntirea practicilor privind utilizarea terenurilor si managementul durabil al apelor - Cresterea utilizarii practicilor ecologice pentru asigurarea biodiversitii - Reducerea riscului datorat unor dezastre naturale (inundaii i secete). n perioada 2007-2013, UE s-a angajat 561 milioane asisten bilateral n Republica Moldova n cadrul ENPI. Aceasta a inclus 63 de milioane acordate n perioada 2012-2013, prin integrarea Parteneriatului estic i cooperare (EaPIC) program (n prezent nlocuit de "programul-cadru"). Moldova particip de asemenea la programele regionale finanate n cadrul ENPI / ENI (n special n transport, energie i mediu), n iniiativele emblematice ale Parteneriatului Estic, n cooperarea transfrontalier i n iniiative deschise pentru toate rile vecine: Erasmus +, TAIEX, SIGMA, i Facilitatea de investiii pentru vecintate (NIF). FIV n Republica Moldova vizeaz n principal proiecte de investiii n transport, ap i energie. programe tematice. 6.3. Surse posibile de finantare in Romania 6.3.1.Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene 38 Finantarea Planului de Actiune pentru managementul durabil al raului Prut se poate face din sursele de finantare ale Uniunii Europene. In perioada 2014 - 2020, Romnia are la dispoziie fonduri europene n valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro. Obiectivele Politicii de Coeziune a Uniunii Europene n perioada 2014 2020 constau in: 1. Obiectivul Convergena destinat investiiilor pentru dezvoltare i locuri de munc pentru regiunile mai puin dezvoltate i regiunile n tranziie. Primete finanare din trei fonduri FEDR, FSE i FC 2. Obiectivul Competivitate i ocuparea forei de munc prevede investiii pentru dezvoltare i locuri de munc pentru regiunile mai dezvoltate. Primete finanare din dou fonduri FEDR, FSE. 3. Obiectivul Cooperare teritorial european urmarete ntrirea cooperrii la nivel transfrontalier, transnaional i interregional. Este finanat din FEDR. Fondurile structurale sunt de trei tipuri: 1. FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regionala - acord sprijin pentru IMM-uri, infrastructura de transport, mediu, energie, educaie, sntate, turism, cercetare-dezvoltare, cooperare teritorial; 2. FSE Fondul Social European - finaneaz educaia i formare profesional, adaptabilitatea forei de munca i a ntreprinderilor, incluziunea social, creterea eficienei administrative; 3. FC Fondul de Coeziune - sprijin investiii n infrastructura mare de transport i mediu. Programul Operaional stabilit pentru perioada de programare de 7 ani, respectiv 2014 2020 este prezentat n Acordul de Parteneriat ncheiat de Romnia cu Comisia European. Cel mai important program operational sectorial (POS) ce va fi finantat in exercitiul financiar multianual al UE 2014-2020 va fi destinat infrastructurii, in care se va ingloba si POS mediu din perioada anterioara. In aceste conditii, POS Marea infrastructura poate fi considerat ca o sursa posibila de finantare a masurilor preconizate in Planul de Actiune pentru raul Prut. n perioada 2014-2020, Uniunea European va finana Programul Operaional Comun Romnia-Ucraina si Romania - Republica Moldova, prin intermediul Instrumentului European de Vecintate (ENI). Programul se adreseaz zonei aflate la frontiera dintre Romnia i Ucraina, respectiv Romania Republica Moldova, i va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecintate: evoluia ctre o regiune de prosperitate i bun vecintate, realizat prin aciuni de cooperare transfrontalier n beneficiul statelor membre i nemembre ale UE care se nvecineaz. 39 Alocarea financiar a Uniunii Europene la program este de 60 mil EUR, cu Ucraina, respectiv 81 mil EUR, cu Republica Moldova. Cofinanarea minim pe care trebuie s o asigure cele trei ri este de 10% din valoarea contribuiei UE. Procesul de elaborare a Programului Operaional Comun Romnia-Ucraina si Romania Republica Moldova este n curs de desfurare. Au fost constituite recent organisme comune care au rolul de a identifica prioritile comune de dezvoltare ale celor dou ri n zona de frontier, precum i lista proiectelor mari de infrastructur care urmeaz s fie anexat programului. 6.3.2.Finantare masuri agro mediu O alta sursa de finantare posibila o reprezinta finanarea cheltuielilor care intr sub incidena politicii agricole comune (PAC). Au fost create dou noi fonduri: Fondul European de Garantare Agricol (FEGA) i Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR). Regulamentul CE 1698/2005 pentru crearea FEADR prevede acordarea de compensaii fermierilor pentru costurile suplimentare ce decurg din aplicarea Directivei Cadru Apa i a realizrii reelei de arii naturale protejate Natura 2000. Promovarea mecanismului economic pentru ap n conformitate cu prevederile DCA (recuperarea integrala a costurilor serviciilor de ap furnizate), poate conduce la contradicii cu prevederile Politicii Agricole Comune (PAC), prin care se preconizeaz pentru perioada 2014-2020 realizarea de pli compensatorii sub forma plilor decuplate. Plile decuplate reprezint compensaii acordate fermierilor pentru diferite pierderi nregistrate de agricultori, astfel nct s nu favorizeze anumite culturi agricole n detrimentul altora. In conformitate cu Cadrul Financiar Multianual adoptat de CE (proiectul de buget pentru 2014-2020), bugetele nationale pentru platile directe vor fi ajustate astfel incat statele care primesc o plata la hectar mai mica de 90% din media UE 27 sa primeasca mai mult. Diferenta pana la 90% din media europeana va fi redusa cu o treime. Noile state membre parcurg o perioad de tranziie pn cnd pot acorda 100% din aceast plat, n cazul Romniei tranziia terminndu-se n 2016. Pn cnd se atinge nivelul de 100%, noile state membre pot acorda, din bani proprii, asa zisele pli naionale complementare directe. Romania, si inca cateva tari, face parte din statele membre care vor beneficia de o crestere a platilor directe in urmatoarea perioada, fata de celelalte tari in care platile directe scad sau sunt mentinute la acelasi nivel. Masurile agri mediu sunt singurele masuri obligatorii (PAC Pilon 2) care pot sa contribuie la atingerea obiectivelor privind protectia resurselor naturale, conservarea biodiversitatii. Tabelul 2 prezinta cateva situatii posibile ce confirma importanta si beneficiile aduse biodiversitatii prin masurile ecologice in contextul PAC, situatii ce pot fi considerate in aplicarea masurilor destinate atingerii viziunii coridorului raului Prut. 40 Includerea Directivei Cadru pentru Ap n eco-condiionalitate, pentru realizarea dezideratelor privind mbuntirea condiiilor de mediu i ocrotirea sntii umane reprezinta o prioritate pentru Romania. Cerintele de eco-conditionalitate impuse de PAC sunt utile in stabilirea managementului masurilor in cadrul Natura 2000, prin respectarea conditiiilor de bune practice agricole ce contribuie la protejarea resurselor naturale si a biodiversitatii. PAC Masuri agri mediu folosite in scopul conservarii biodiversitatii (exemple) CAP Conditie Masura Obiectiv CAP Pilon 1 Art. 68 Eco-conditionalitate codul bunelor practici agricole (GAEC + CSM) Crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apa Masura destinata protectiei pasunilor si a biodiversitatii Pilon 2 Masura 213 si 214 Pilon 1 Art. 68 Eco-conditionalitate codul bunelor practici agricole (GAEC + CSM) Crearea de zone tampon de-a lungul cursurilor de apa Reducerea poluarii cu nutrienti si protejarea biodiversitatii Pilon 2 Masura 213 si 214 Pilon 1 Art. 68 Eco-conditionalitate codul bunelor practici agricole (GAEC + CSM) Managementul deseurilor provenite de la animale Reducerea poluarii cu nutrienti si protejarea biodiversitatii Pilon 2 Masura 213 si 214 Tabel 2. Masuri intreprinse in cadrul PAC cu effect pozitiv asupra biodiversitatii Agricultorii si fermierii pot fi recompensati financiar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor importante pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului. Acordarea platilor compensatorii in cadrul NATURA 2000 destinate atingerii obiectivelor comune legate de protectia apei si a biodiversitatii este limitata de condiiile legale - trebuie s se asigure "coerena general cu Natura 2000, fiind necesara evaluarea fiecarei masuri de compensare in parte. Natura 2000 ofera oportunitati si avantaje economiei rurale prin furnizarea unei surse de venit pentru administratorii de terenuri. In plus, proprietarii de terenuri extravilane situate n arii naturale protejate sunt scutii de plata impozitului. La sfritul anului 2011, pentru aproximativ 50% din totalul ariilor naturale protejate din Romnia s-au elaborat planuri de management, prin intermediul POS Mediu, dintre care 2 pentru siturile Natura 2000. Pentru compensarea detinatorilor particulari, care sunt eligibili conform Reglementarii CE 1698/2005, este necesara elaborarea unor planuri de management specifice zonei solicitate. 41 6.3.3. Strategia n domeniul biodiversitii pentru 2020 Strategia UE privind biodiversitatea subliniaz importana sectorului agricol n ndeplinirea obiectivelor UE privind biodiversitatea, prin includerea unui obiectiv specific de a "maximiza zonele n agricultur - puni, teren arabil i culturi permanente, care sunt vizate de msuri legate de biodiversitate n cadrul PAC, astfel nct s se asigure conservarea biodiversitii i pentru a aduce o mbuntire cuantificabil a strii de conservare a speciilor i habitatelor care depind sau sunt afectate de agricultur i de a imbunatati furnizarea de servicii de protectie a ecosistemelor, comparativ cu 2010 an de referin a UE, contribuind astfel la mbuntirea gestionrii durabile ". Aceast strategie vizeaz stoparea pierderii biodiversitii i a degradrii ecosistemelor n Uniunea European n perspectiva anului 2020, definind ase obiective prioritare. Strategia n domeniul biodiversitii face parte integrant din Strategia Europa 2020, si anume O Europ eficient din punctul de vedere al utilizrii resurselor. Printre obiectivele strategiei relevante in contextul coridorului raului Prut se regasesc: Obiectivul 1: conservarea i refacerea naturii Punerea n aplicare a directivelor Psri - 79/409/EEC i Habitate - 92/43/EEC a condus la crearea Natura 2000, cea mai mare reea mondial de zone protejate care acoper peste 750 000 km2. OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice transpune in legislatia noastra prevederile celor soua directive. Pentru realizarea primului obiectiv al strategiei, statele membre trebuie s asigure gestionarea i restaurarea siturilor Natura 2000 alocnd resursele necesare. Astfel de aciuni vor contribui la stoparea pierderii biodiversitii i vor permite refacerea acesteia pn n 2020. Obiectivul 2: meninerea i ameliorarea ecosistemelor i a serviciilor aferente Integrarea unei infrastructuri ecologice, refacerea a cel puin 15 % din ecosistemele degradate pn n 2020 i elaborarea unei iniiative menite s evite orice pierdere net pentru ecosisteme i serviciile aferente pn n 2015 Obiectivul 3: asigurarea caracterului durabil al agriculturii i silviculturii Instrumentele prevzute n cadrul PAC trebuie s contribuie la extinderea zonelor cultivate, a terenurilor arabile i a culturilor permanente acoperite de msurile de biodiversitate pn n 2020. Pn n 2020, se vor institui planuri de gestionare forestier sau instrumente echivalente pentru toate pdurile aparinnd domeniului public i pentru exploataiile forestiere care depesc o anumit mrime. Acestea vor trebui s asigure o gestionare durabil a pdurilor pentru a beneficia de finanare n cadrul politicii de dezvoltare rural a UE. http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=320http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=320http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=320http://www.anpm.ro/afisareact.aspx?id_act=320 42 Msurile adoptate pentru a asigura o gestionare durabil n aceste dou sectoare vor trebui, de asemenea, s contribuie la realizarea obiectivelor 1 i 2 ale strategiei. 6.3.4. Oportunitati pentru plati compensatorii pentru agricultura in zonele umede Zonele umede au un rol important in conservarea biodiversitatii, n controlul inundaiilor i tratamentul apei, precum si in atenuarea schimbrilor climatice, argumente esentiale in aplicarea politicile de mediu nationale si europene. Pentru a beneficia de drepturi de plat pe suprafa prin scheme de sprijin n cadrul politicii agricole comune 2014 - 2020, fermierii trebuie s respecte practici agricole n beneficiul climei i mediului, si trebuie s declare, s identifice i s delimiteze suprafeele de teren ce constituie zone de interes ecologic, activitate conectata cu depunerea cererii de plat. Prin pastrarea si reabilitarea zonelor umede, se asigura meninerea unor medii bogate dar vulnerabile, dar care pot avea un rol important ca furnizori de servicii publice si asigurarea functiilor coridorului raului. Politica Comuna Agricola trebuie sa asigure meninerea activitilor agricole n orice teritoriu, inclusiv in zonele umede, si astfel sa ia in calcul pentru perioada 2014 2020, aceste dezavantaje naturale, si sa acorde sprijinul necesar dezvoltrii rurale, prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural. Fermierii din zonele umede trebuie sa primeasca compensaii financiare, iar practicarea agriculturii n zonele umede trebuie s se bucure de o recunoatere special, ca fiind zone supuse constrngerilor naturale, eligibile pentru acordarea de plati compensatorii. 6.4. Surse posibile de finantare in Ucraina n contextul Politicii Europene de Vecintate, asistena de care beneficiaz Ucraina ncepnd cu anul 2007 este furnizat mai ales de Instrumentul European pentru Vecintate i Parteneriat (ENPI) care nlocuiete programele TACIS, precum i de un numr de instrumente tematice. Ucraina este o ar partener prioritar n cadrul Politicii Europene de Vecintate (PEV) i al Parteneriatului estic (PaE). Acordul de cooperare ntre UE i Ucraina, care a intrat n vigoare n 1998 ofer un cadru global de cooperare ntre UE i Ucraina n domenii cheie ale reformei. Alocarea pentru Ucraina este parte din bugetul total al pachetului de sprijin special pentru Ucraina (365 milioane , adoptat la 29 aprilie 2014). La 5 Martie 2014, Comisia European a propus o serie de masuri de sprijin economic i financiar, ca parte din eforturile internaionale de sprijinire a reformelor economice i politice ale Ucrainei. 43 11 miliarde ar putea fi disponibile n urmtorii ani, de la bugetul UE i instituiile financiare internaionale cu sediul n UE, pentru a stabiliza situaia economic i financiar, si pentru a asista la reforme politice i economice. La 20 mai 2014, UE a alocat o prima transa de imprumut de 100 million Ucrainei. Acest suport a provenit de programul macro de asistenta financiara (MFA) pentru Ucraina, care insumeaza 1.61 mrld in total. A doua transa va fi de 500 milioane si urmeaza sa fie atribuita imediat ce procedurile legale necesare vor fi finalizate, si in special ratificarea Memorandumului de intelegere si Acordul privind imprumutul cu Parlamentul Ucrainian. Ucraina a devenit al aptelea cel mai mare partener internaional n al aptelea Program-cadru (PC7), in care particip 270 de proiecte cu o contribuie total de aproape 27 de milioane de euro de la UE. Oportuniti viitoare de cooperare au fost identificate n cadrul programului Orizont 2020. Aceste oportuniti vor fi promovate prin intermediul proiectului BILAT UKRAINA cu scopul de a sprijini punerea n aplicare a concluziilor din dialogul politic bilateral stabilit n domeniul tiinei i tehnologiei. Cinci noi proiecte PC7 (R2I - Cercetare de inovare) cu implicarea prilor interesate din Ucraina au fost lansate cu finanare din partea UE de aproximativ 5 milioane de euro. Acestea vizeaz promovarea parteneriatelor de cercetare-industrie, a sprijini capacitatea Ucrainei n domeniul inovrii i s faciliteze exploatarea comercial a rezultatelor cercetrii. Implementarea Programului de Stat al Ucrainei privind Dezvoltarea Retelei Ecologice (2000-2015) include si posibilitati de refacere a zonelor umede. Executivul ucrainean a adoptat o lege privind cooperarea transfrontalier cu scopul de a elimina barierele legale, financiare i instituionale din calea cooperrii. Aceasta lege reprezinta baza legal, economic i organizaional pentru cooperarea transfrontalier, cuprinzand principiile cooperrii transfrontaliere, formele organizaionale ale cooperrii transfrontaliere, coordonarea acesteia, controlul i respectarea legislaiei cu privire la cooperarea transfrontalier i acordurile de cooperare transfrontalier. Totodat, aceast lege analizeaz regulamentele privind sprijinul acordat de stat i finanarea cooperrii transfrontaliere care au o importan deosebit n contextul dezvoltrii sprijinului att la nivel local ct i la nivel naional acordat cooperrii transfrontaliere. Guvernul a elaborat o Strategie Naional pentru Dezvoltare Regional 2004-2015. Obiectivele strategice sunt crearea premiselor pentru aderarea Ucrainei la Uniunea European, asigurarea unei creteri economice durabile, stabilirea unui model de dezvoltare inovativ i reorientarea social a politicii economice. Intre direciile prioritare se numera si dezvoltarea cooperrii la nivel regional. Strategiile de dezvoltare social-economic avnd componente specifice transfrontaliere sunt dezvoltate de ctre administratorii oblasturilor disponibile pentru programe transfrontaliere. Aceste documente sunt n strns legtur cu strategiile naionale de dezvoltare regional pn n 2015 i cu alte programme sectoriale. 7. CONCLUZII 44 Republica Moldova, Romnia si Ucraina sunt interesate n meninerea unui nivel ridicat de implicare n ndeplinirea cerinelor internaionale i, prin urmare, cooperarea internaional i punerea n aplicare a proiectelor internaionale i regionale joac un rol deosebit n evaluarea riscurilor hidrologice i de mediu n bazinul Prutului, n protecia i utilizarea raionala a resurselor de ap n ansamblu si a ecosistemelor naturale. Faptul ca regiunea Dunrii este atat un bazin hidrologic internaional major cat i un coridor ecologic, impune o abordare regional pentru conservarea naturii, amenajarea teritoriului i managementul apelor. Strategia i Planul de aciune propus pentru managementul durabil al coridorului raului Prut ofer baza concreta pentru implementarea viziunii seelctata agreata de Republica Moldova, Romania si Ucraina, prin evidentierea unui set de obiective si masuri asociate corelate cu viziunea selectata si cu suportul unui parteneriat consistent pentru validarea strategiei si implementarea acesteia. Planul de actiune are rolul de document cadru pentru atragerea de fonduri necesare implementarii viziunii coridorului raului Prut. Cele trei tari implicate in managementul durabil al coridorului raului Prut au discutat si agreat o abordare comun privind asigurarea unui coridor al raului Prut funcional si cu valoare ecologica. Viziunea selectata pentru coridorul raului Prut va sprijini in viitor cooperarea pentru conservarea i managementul ecologic al raului Prut, contribuind astfel ca cele trei tari sa indeplineasc obiectivele ambiioase de mediu ale UE. Aplicarea msurilor prevzute n Planurile de Management Bazinale, si a celor din planul de actiune pentru coridorul Prut, va conduce la atingerea obiectivelor de mediu ale corpurilor de ap, in conformitate cu cerintele Directivei Cadru a Apei. In momentul actual, exist multiple posibiliti de finanare a msurilor privind infrastructura verde. Politica regional a Uniunii Europene este susinut prin trei instrumente de finanaare specifice: Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), Fondul Social European (FSC) i Fondul de Coeziune (FC), dintre acestea FEDR i FC fiind cele mai relevante pentru finanarea proiectelor pentru infrastructura verde i Natura 2000. Abordarea Uniunii Europene privind finanarea Natura 2000 promoveaz integrarea n toate fondurile UE a msurilor de conservare a naturii. Nivelul efectiv i tipurile de finanare pentru sprijinirea reelei Natura 2000 i a conservrii ecosistemelor n fiecare dintre ri depinde de deciziile luate la nivel naional, ncadrul planurilor strategice naionale i Programelor Operaionale ale acestora. Pentru finanarea reelei de arii protejate Natura 2000 sprijinul financiar trebuie acordat att prin Programul Operaional Infrastructur Mare, pentru implementarea planurilor de management, ct i prin Programul Naional de Dezvoltare Rural, sub forma plilor compensatorii pentru proprietarii ale cror terenuri se afl n ariile Natura 2000. Se recomanda ca in etapa urmatoare de implementare a Planului de Actiune sa se continue identificarea problemele coridorului Prut i masurile concrete legate de depire a acestora, sa se realizeze armonizarea legislativ ntre rile riverane i sa se propuna strategii manageriale comune, prin dialog intre partile interesate, si in cadrul comisiilor bi/trilaterale. 45 Experienta pozitiva acumulata de cele trei tari in proiectele bilaterale PHARE i proiectul EAST AVERT poate constitui un element de referinta util in implementarea proiectului in continuare. Din aceste considerente se recomanda continuarea proiectului in zona pilot Prut, pentru a valorifica experienta acumulata pe parcursul implementarii proiectului SEE River si a utiliza SEE River Toolkit pentru o utilizare durabil a coridoarelor rurilor lund n considerare i armoniznd interesele prilor implicate de la diferite niveluri, si a permite prin implementarea viziunii pe termen lung selectata de Republica Moldova, Romania si Ucraina sa se obtine nu numai rezultatele preconizate privind managementul durabil, dar si atingerea obiectivelor politicilor si directivelor UE precum si strategiile nationale.