Nicolae N. Beldiceanu - Chipuri de La Mahala

  • Published on
    27-Nov-2015

  • View
    27

  • Download
    0

DESCRIPTION

carte

Transcript

  • CHIPUIllotteMAMALA

    Pretul Lei 1.50.

    aC kI .2

    1, 4,

    1\

    'No

    e'

    1

    \11111-tk:C..1.. 4

    :

    ;1"e"

    RAALli

  • CHIPURI DE LA MAHALA

  • N. N. BELDICEANU

    CHIPURIDE LA MAHALA

    BUCURETImillervod Institut de arta

    Ihrom grafice si editurii6, Strada Regaiii, 6

    1905

    -

  • TOATE DREPTURILE REZERVATE

    REPROD TIC E REA INTERZISA.

  • TU$A RUXANDITA

  • TUBA RUXANDITA.

    1

    Ic7n Cimigiii, la Buturuga, cintaii lautarii.In jurul meselor rotunde, inflorite deL),umbrele castanilor uriai, lumea bea

    here intr'o larma vesela de glasuri.La o masa statea domnul Dumitracu,

    capitan la pensie, cu familia, adeca : cu-coana Polixenia, domnioara Nina cu lo-godnicul dumisale, domnul sublocotenentTiberiu Isacescu, i tuqa Ruxanditadomnioara Ruxandita , sora domnulufDumitracu, batrina i vopsita foc suet pa-laria albastra incarcata cu trandafiri roii.

    Domnioara Ruxandita, care numardacum cincizeci de primaveri, nu s'a maritatfiindca-i ramasese pensie destul dc., bunsde la tatal dumisale, cuconu' Barbu Du-mitracu, fost preedinte de tribunal, i nuvroia s'o piarda; caci zicea dumneaei :

  • 8 N. N. BELDICEANU

    Barbatii, draga, in ziva de azi is rai,toti ca unul; nu vezi dumneata: e plinalumea de divorturi... da, da, aa a.7a,draga mea, ce rizi... Azi, o fata decit sase marite mai bine sa-i lege o piatra degit i sa se dea cu capul intr'o fintina...da-da, nu ride, asculta, draguta, ce-ti spunea, i baga bine-in cap...)

    Acestea erail teoriile to ii Ruxanditei, iele ail fost adevarata pricing pentru carenu s'a mAritat, cad' urita, cum spun gurilerele, n'a fost: avea parul negru ca abano-nosul, pieptanat in cloud benzi linse pefrunte; ochii negri, cu genele marl i sprin-cenele codate, in sfirit a fost mai multfrumoasa decit urita domnioara Ruxanditain vremea ei.

    ...imprejur, racoarea cretea umeda. Lau-tarii, cucuieti pe estrada de scinduri, cin-tail o romanta veche. Rindunelele treceatica nite fulgere prin vazduhul sinilit. Su-flari uoare de vint aduceau mirezme ji-lave de verdeata. Gradina toata inviase,vibra de viata, in soarele inceputului deprimavara. Lacul, infiorat de salciile ple-toase, licaria ca argintul val. Si pe aleiele

  • TUSA RUXANDITA 9

    largi lumea imbracata in haine deschisetrecea ca pe nite drumuri de lumina, im-batata parca de aierul acela ]impede, deizbucnirea aceia noua de viata.

    Domnul Dumitracu, cu palaria pe ceafa,sorbia tacticos din halba cu bere, ter-gea mustatile albe i barbuta de tap, iera foarte fericit. Cucoana Polixenia, micai rotofeie, Inca tinara in cununa de parsur, avea o lumina galea, neobinuita, inochii negri ca doua porumbrele. Domni-oara Nina, suptirica i plina de gingaiein rochia ei alba, se inroia des i plecagenele negre, pe cind domnul sublocote-nent Tiberiu Isacescu Iii rasucia musta-cioara ascutita cu un zimbet uor. Iar tuaRuxandita sorbia din cind in cind din bau-tura galbena i asculta taraful, c'o luminade vis pe fata incretita i plina de pudra.

    Domnul Dumitracu ii trecu voios omina prin mustata alba, data cu cosmetici striga, dindu-i c'o sfirl palaria pe ceafa:

    (Mai bem Inca un rind, safiresti!Nu, papa, ea nu mai pot, ciripi dom-

    nioara Nina, tremurindu-i capul.Atunci o regala...

    ills

  • 10 N. N. BELDICEANU

    Nu, nu, nu mai pot...St!, nu, fara mofturi, am zis... Ce

    ti-e, domnule, i cu fetele astea, e un ade-varat scandal ! Maninca i beau ca nitevrabii...

    Parol, papa, ca...St!, s'a sfirit, am zis... Chelner!indata, va rog !

    Chelnerul se opri scurt, cu ervetul sub-suoara.

    Va sa zica : o regala...Parol...St !, nici-un parol, nu cricni, am zis...

    0 regala va sa zica... i alelalte re-petirt, sapresti, cum zice Turcul... Dar scurtma'ntelegi, camarade, scurt, militarete, intrei timpi i doua micari... Ai auzit cama-rade, ha ?

    Inda...St !, nu cricni

    Cimigiul era plin de freamatul multimii.Pe insula de la Bufetul Monte-Carlo lu-mea se ingramadea zgomotoasa pe la mese.Pe lacul stralucitor treceati bard albastrecu parechi tinere, umbrite de umbrelelecolorate ca de nite flori uriae. i salciile

    I))

  • TUSA RUXANDITA 11

    de pe maluri iii muiau in unde pletele verzi-galbene i se oglindeaii, rasturnate in adincuri.

    Domnul Dumitracu, dupd ce mai bauseo bere, se induioase grozav: se uita cudragoste mare la cei doi logodnici, cariii zimbiau fericiti, apoi cata lung laconsoarta sa ofta, mingiindu-i ingindu-rat barbionul ud de here:

    Sapresti, sint foarte fericit... Al draculuisa fiu daca nu sint eii acum fericit...

    Apoi, batindu-se cu palma peste frunte,striga :

    A, bun, minunat, bravo... 0 ideie... Samincam aci !

    Perfect, ciripi domnioara Nina. Ah,Doamne, i-aa de frumos aci !

    0 ideie geniala, cuvinta domnul sub-locotenent, rasucindu-i mustata.

    St!, destul, aprobat, nu cricni... Chelner...Indata, va rog...Ce mincare ai ?Cremvirti ! va rog...St !, nu cricni ! Sa. aduci, una,trei, patru, cinci, cinci parechi...

    dar militarete, ma'ntelegi, in doi timpi itrei micari, al auzit ?

    .,i

    cloud,

  • 12 N. N. BELDICEANU

    In da...Nu cricni !)

    In jurul mesei se facea haz mare de nucricni al domnului capitan.

    Amurgul cuceria aleiele i desiprile verzi;de-asupra, in albastru, plutia un singuratecnor trandafiriii. Racoarea umeda mirez-mele creteaii. Si taraful cinta o romantd bd-trind : contrabasul gemea cu durere; viersulsupire al viorii tremura cu melancolie ;naiul zvirlia triluri rasunatoare de privighe-toare ; iar glasul ghitaristului se innaltalimpede spre cerul albastru, in picuratulmolcom al ghitarii :

    .sLuna doarme, luna doarme, amoroa-a-s&Peeeste dealuri, peste dealuri i cimpiii..

    Domnul capitan suspina cu duioie gro-zava, tacalia :

    Sint fericit, tii foarte fericit, Polixenio,pe onoarea mea... Scumpa mea Polixenie...

    St!, tad, Iancule, ca te-aude lumea!,optia stacojie cucoana Polixenia.

    Ei i ce, ce-mi pasa mie de lume ?,striga domnul capitan i suspina iar, maicu foc, tremurindu-i barbuta i ducind omina la inima :

    si

  • TUSA RIIXANDITA 13

    eScumpa mea Pofixenie!)Chelnerul aduse cremvirtii cu hrean, $i

    cu totii incepura" a minca cu pofta. i-a dadrumul la lipete ascutite, cu fetele incretite:

    0Iiii, teribil e de iute, domnule ! Pfiuuu !foc ! grozav!))

    Se apucau cu minile de nas, ii $tergeaillacrimile cu ervetele, $i erad foarte fericiti.

    Tinerii, dupa ce mincara, se ridicara $ipornird, agale, la brat, strini, lipid unulde altul, pe aleiele pline de umbra : dom-nioara Nina ii tremura cu gingaie capul,mladiindu-se alene in rochia-i alba ca zd-pada, domnul sublocotenent paia tanto$c'o mina la mustata, strins in mondirulro$, inflorit cu ireturi negre. Ochii to iiRuxanditii incepura a-i urmari pretutindeni.

    Lumea se rarise. Umbrele amurgitului secerniaii ostenite pe aleiele largi. Salciilepletoase inclinate deasupra lacului pareatmai melancolice in lumina scazuta. far ceidoi logodnici rataciaii fericiti, in mirezmeleametitoare ale primaverii, dispareau la co-titura unei alei, i rasariaii iara in priva-zurile de verdeata : ea o suptirica umbraalba; el, ca o pata roie. Si ochii to ii Ru-

  • 14 N. N. BELDICEANU

    xanditil if urmariati neintrerupt, c'o inda-ratnicie ciudata. Tinerii se aratard apof pelac, intr'o luntre albastra. era atita defrumoasa seara aceia de inceput de prima-vara, Ca par'ca anume era faurita pentrucei doi indragostitf. i'n aierul acela umedal amurgitului plutia ceva ametitor, cevacare facea sa vibreze in adincurile sufle-telor simtiri noua, nebanuite, i sa izvoreascain ele, de-odata, ca o lumina mare, o ne-margenita dragoste de viata.

    i dinteodata to if Ruxanditil incepu a-Itremura barbia ascutita ; clipi repede dinochi, i doua lacrimi lucird la coada ge-nelor i prinsera a luneca incet, nebagatede nimenf in sama, pe rata sulemenita izbircita.

    Pe aleiele pline de umbra treceati la bratparechi tinere. Aburiri ware de vint adu-ceau mirezme puternice. Taraful suspinaca intr'un vis. Glasul ghitaristului tremuralimpede deasupra:

    cTe ante -ept a mea frumoasaVa,Te aqte-ept, to Wept si to nu

    Iar naiul infloria melodia batrina cusfioase trilurf de privighetoare..

  • TUSA RUXANDITA 15

    i in vraja aceasta ciudata a inserariidomnioara Ruxandita plingea tainic, farasuspine, cu fata incretita de o durere mare.Pe cind. domnul Dumitracu ofta, cu me-lancolie, catra cucoana Polixenia, mingiin-du-1 tacalia alba:

    (Frumos e, domnule, frumos e... tiiparca o sara ca asta n'a mai fost decit odata... ti-aduci aminte, Polixenio drags,ti-aduci aminte, tii, cind... Dar, ma. rog, numai zic nimic... Atit... Nu to supara, scumpamea Polixenie...

    ySi cucoana Polixenia nu se supara de loc,ci-1 asculta c'o lumina nespus de galea inochil negri; iar domnul Dumitracu dadeacapul pe spate, inchidea din ()chi i suspinatot mai cu foc, tremurindull barbuta:

    pe onoarea mea, sint foarte fericit,Polixenio... Pe onoarea mea... Chelner...

    Indata va rog !Nu cricni... Repetirt!

    i de-odata domnul Dumitracu intoarsecapul spre tua Ruxandita, i se opri mirat,cu sprincenele ridicate!

    cNa, na, na, da ce 'nseamna asta, Ru-

    tii,

    atri,

  • 16 N. N. BELDICEANII

    xand4o? Ce inseamna plinsul asta, Ruxan-dito ? El, bravo, Ruxandito h

    Iar domnioara Ruxandita prinse a ridec'o unda de singe in obraji :

    He-he-he... Bata-te sa te bata, ca co-medios mai eti... Teribil hrean, grozavhrean, foc... .,Si nu, zail, al crezut ca pling ?El, bata-te s te bats... Bata-te s te bata...

    i tua Ruxandita ridea tremurinduli tran-dafiril inflacarati din palarie i tergindu-Ilacrimile c'un colt al ervetului, pe cinddomnul Dumitracu i cu cucoana Polixeniase uitaii mirati la ea i nu tiati ce sd creadd.

  • FOCUL Lin DON VAGMISTRU

    Bel(' we uua. - Chipuri de la mahala.

  • FOCUL LUI DON VAGMISTRU.

    on vagmistru Bursuc, scund, grosi cu mustatile roii, marl cit nitefavoriti, ese dintr'o baratca zdrin-

    ganindu-i vatraiul. E de serviciu. In fatacorpului de gardg se oprete dindu-i ca-pela pe-o sprinceana, ii rachireaza pi-cioarele, 1I pune falnic minile in oldurii, scotindu-i hurta innainte, zbiard la tiganulcare motaete pe scarf cu goarna petre-cuta printr'o mina :

    Mada, ma baragladinl!Balaurul sare ars in picioare racnind

    speriat : Traiti !)i ramine drept ca o luminare, cu ochii

    albi holbati la don' vagmistru.Bine firi-i-ai al dracului de cioard, cum

    ai indraznit sa dormi cind eti de serviciu ?

  • 20 N. N. BELDICEANU

    Tra...St! Nu cricni, cristomatia i pogri-

    bania, ca -ti fac mutatie la falci i to tri-met la bulibaie in pas gimnastic... Suna,inada, adunarea...

    Sunetul ascutit al goarnei taie liniteataberei perzindu-se peste cimpia nemargi-nita, in negurile sinelii ale diminetei. Tro-potul cizmelor umplu aleele prunduite, stra-juite de salcimi piperniciti. Soldatii se in-gra'madeail pe la ui, eeaii, cu ranitele iarmele, zoriti de strigatele sergentilor i ca-poralilor i de ochii cumpliti al. sergentului-major Bursuc care sta tanto, cu stinga 'nold i cu dreapta la caerele roii :

    Mai repede, to Ala, bobocul ala cu nas-turii nefacuti, mai re-pe-de firi-i-ai al dra-cului, ca de asta iti da statul o pine pe zimd... i sa-ti faci nasturii, baita, lung,lu-na ca to ia, ma-intelegi, muma draculuiin pas gimnastic...0

    Don' vagmistru era de o bucata de vremefoarte ciudat: acute era vesel i chema petiganul Papurica :

    Din cite parti se compune arma Man-liher, ma?

  • FOCUL LUI DON VAGMISTRIT 21

    Traiti, don sergent-major, arma luiManlichi se compune din: Mecanistru olainchidere, mecanistru da deschidere...

    i don' vagmistru se strimba de ris.Apoi deodata ii perea cheful din senin iraminea cu ochii in gol rasucindu-i cae-rele inflacarate.

    in via.ta lull don vagmistru era o taina :Pdpurica spusese camarazilor ca 1-a vazutinteo noapte, pe la ceasul schimbului aldoilea, ratacind in lumina lunei, vorbindsingur i smulgindu-I cu disperare mus-tatile.

    ... Dupa ce eird toti la instructie donvagmistru Bursuc o lua agale spre can-tina, printre salcimii saraci; paea melan-colic tiriindu-i vatraiul prin prund; la upcantinei se opri, ill trase capela pe-o sprin-ceana, ii ridica .carimbii cizmelor, ii rd-suci caerele cu amindoud minile i scoind-anto pieptul innainte deschise ua i infra".

    Inauntru, la tejghea, intre clondire, co-vrigi, nururi portocalii pentru amnare, sa-lam, gulere de cauciuc, parizer, nasturicazoni, i pine, sta un picia cu ortulverde i se scobea melancolic in nas, in

  • 22 N. N. BELDICEANU

    biziitul somnoros al mutelor. Don' vag-mistru Bursuc se a*ez'a la o masa i po-ronci incruntat:

    Baita, un sfert de yin la subsemnatu!Prislea aduce vinul tiriindu-i lene nite

    papuci uriai, daruiti de jupinul; cased dei se duce gura pana la urechi i umplesomnoros un pahar zoios. Don' sergent-major it dearta cu necaz i-1 trintete cufurie pe masa; intoarce ochi cumpliti spreiatac, pufnete, geme, bate cu degetele da-xabana in masa i-i da capela cind peceafa cind pe ochi:

    Baita, o militara!Acum a tipat aa de groaznic ca era

    sa-I bage pe piciu in boale. Ua se des-chide i intra jupinul leganindu-i burtauriaa.

    Am onoare a va saluta dom'le Ghita,ce mai hala-bala ? zice don vagmistru iochii i se intorc iar furioi spre ua ietacului.

    Mai piciule, incu'n sfert de vin!i don sergent-major Bursuc iar prinde

    a pufni, a geme, a bate cu degetele da-rabana in masa i-ai da capela cind peceafa, cind pe ochi.

  • FOWL LIII DON VAGMISTRII 23

    insfirit ua se deschide i cucoana Frosa,jumatatea jupinului, rasare in prag i motaeuor din cap. E subtirica, are fata alba caunca dintre gulerile i nasturii cazoni, icind a dat cu ochii de don' vagmistru parcai-a presurat o mina nevazuta paprica pefata; are sprincene codate, ca trase cu car-buncle, gene negre i ochi neastimparatide drac.

    Don' sergent-major Bursuc se face maistacojiii ca gulerul:

    Saru' minu4-ile coanaVorbete apasat. Apoi mugete deodata

    cumplit :Dom'le Ghita eu sint teribil om la minie,

    sint terrribil... Sa-1 fereasca Maica Precistapa ala care m'o contra pa mine numal cuatitica...

    Cucoana Frosa s'a ingalbinit ca manun-chiul de luminari, dintre pastrama i pa-rizer. i don' vagmistru o fulgera odatape supt sprincenele incruntate; bea vinulpans 'n fund i trintete paharul sa-1 sfarme;apoi sa 'nduioaza din senin i prinde aofta cu ochii in gol :

    S'a stricat militia dom'le ! daca o

    Frosa,..))

    $i

  • 24 N. N. BELDICEANU

    sa ma 'ntrebi: pen' ce? Am s strig sus.i tare : S'a stricat dom'le, pen'ca nu maie frica de mutatie la falci... Eeei, sfint lucrumai era mutatia aia sireaca... Era iniqtonene Ghita, misto sireaca... D'aia militiaera atunci militie si deceoplina, deceoplina!Cind venea inainte vreme un recrut in-naintea unei dente, is sama bine dum-neata: innaintea unei dente, nu a unui grad !cind batea odata talpa: zdup! se cutre-mura pamintul, i cind ducea mina la ca-pela si striga odata : Traiti domn'le desca! Dcredeai ca i s'ail rupt baerile inemei, nuceva... Avea inema atunci ostasul, sireacul,pen'-ca inima i-o bagam noi! Ia sa-1 fi pusnaiba pe careva sa lucreze moale ca ieravai de steaua lui, val de maica lui: ii sca-pare.' capriorin Ei, sfint lucru, Doamne,mai era mutatia aia la talci nene Ghita!

    Pe usa deschisa soarele varsa valuri defoc. Departe, in lumina alba, se inaltailcomenzile ofiterilor si fulgerau sutele debaionete. Linga cantina un caprar de-oschioapa, perdut in niste cizme uriase, mus-truluia pe un recrut cit un munte si totmereil se ridica in virful cizmelor, stringea

  • FOCUL LII1 DON VAGRISTRIJ 25

    pumnii, 1ntindea gitul i zbera cit it Lineagura :

    Hat, doi, trei, patruuu... Bate talpamaaa... Hat, doi, trei, patruuu...

    Don vagmistru ofta cu jale dind drumulunui val de fum:

    Da, s'a stricat nene militia... S'a dusdracului deceoplina... Numai departe de citasta noapte mi-a jucat o festa, dom'le, unala, un martafoi, un pirlit de bacaloreat!ET, dar e lata rail daravera cu pirlitu...(Aid arunca o privire disperata cucoaneiFrosei). A, staff sa-ti spun nene cum adevenit cazu, sa-ti spun verde dom'le Ghita:iubesc o persoana i persoana ma traduce

    e teribil dom'le Ghita! c'un pirlit debacaloreat... Da ce e, coand Frosa, ce to -aiingalbinit aa?

    Ce ai, Froso draga ? intreba jupi-nul speriat.

    Friguri! suspina cucoana Frosa in-chizind ochii de drac.

    Nu to speria aa neniorule : arefriguri, nu-i nimic : ii dal' chinina.' i nu maiare... Foarte semplu...

    Da, da, un prafulet de chinina, draga,

  • 26 N. N. BELDICEANU

    vorbeste domnul Ghita umblind zapacit intoate partile ca o cured beata ; da, da, unprafulet de chinina...

    Foarte semplu... Iai un prafulet: nu maiof friguri...

    Jupinul Ghita gaseste chinina, o puneintr'o cescuta cu apa, o amesteca i o daconsoartei care o inghite strimbindu-se cade groaza mortii, pe cind don vagmistrumormaeste in caerele uriase :

    %Tad si-inghite ca multa chinina mi-alpus la inema! (Apoi tare). $i cum spuneam,dom'le, m'a tradus cu pirlitul de bacaloreatsi nu e macar grad : e recrut, e boboc...L-am vazut, cum te vad si ma vezi, dom-nule, wind asta noapte de la persoana 'nchestie... Era hind ca ziva, 1-am vazut cumte vad : cizme particulere, capela particu-lera era bobocul domle...

    Apoi don vagmistru Bursuc ridica glasulsi tuna cu mustatile sbirlite :

    (Da sa-1 fereasca Dumnezeil, are sa fieceva teribil, pa onoarea mea...

    Dupa aceasta deveni iar melancolic iglasul i se muie si vorbele i se intindeati ingura ca niste bucati de clef :

  • FOCAL LUI DON VAGMISTRU 27

    Da, da, dom'le Ghica... Ceva teribil, paonoare... Cad tot mai iubesc pa persoana 'nchestie, macar ca m'a tradus cu bobocul...D

    In cantina se facuse tacere adinca ; numalmutele biziiaii somnoroase primblindu-sepe marfa; iar intr'o colivie verde o mierlaneastimparata zicea de dragoste.

    Don' vagmistru trimese pe Prislea sacheme un soldat i pe gornistul Panu cugoarna. Tiganul veni in pas gimnastic c'unrecrut prizarit, cu ochii viol.

    Bravo, baeti, striga don sergent-major ;to camarade sa staff de planton la ua isa-mi dal de tire cind o veni vr'un don'ofiter ; dar ma-intelegi: ochii in patru ca-marade! Tu, Panuneica, fa-te mai aproape...Baita, is sa le dal cite un pahar de vin iflacailor astora ca i el sintard oameni, sa..-racii... Bun ! Acum umple-mi i mie sticlapiciule ; am i eil un gust... Da ce, n'ama trai cit lumea: ca mini oale i ulcele...Aa-i destinul dom'le! Destinul e mare pu-lama neniorule! Spui, glumeti, alergi, tozbuciumi i pen'ce ? Intr'o bung dimineata,destinul, pulamaua, iti stiga : Halt muse IDi-adio i-un praz verde : sapa i lopata !>>

  • 28 N. N. BELDICEANII

    Don' vagmistru ramase asa un rastimpcu ochii in gol, cu mustatile zbirlite ; apoizise moale :

    Bea, mai Panus, bea bre, ca i tu etiom ! Ii fi avind i tu, mai, poate aleanul tau !Poate n'al tutun, mai draga... Piciule baiate,o nzeletarci Jul Panu! Asa! Aprinde-o de lamine, da aprinde-o, bre, nu to mai fasoli...Aprinde-o, mai, fire -al al dracului... Acu staffcolea linga mine. Star,

    Tiganul, dupa ce se mai rinji si se maicodi, se aeza" pe marginea scaunului ui-tindu-se cu spaima spre ua.

    Don' sergent-major tacu i ramase me-lancolic, cu capul in mini, cu ochii in gol.

    In linitea adinca a cimpiii rasunail co-menzi perdute. Mierla fluera incet in co-]ivia verde. Don vagmistru ofta :

    (Panus, draga, is sa-mi cinti tu ceva dejale din goarna, da stii colea cu goarnainadusita : sa biziie numai, mai neica....

    Panu stinse capatul de tigara intre de-getele negre i-1 puse in capela ; apoi, dupace se gindi un rastimp, duse trimbita lagura, o astupa cu palma stinga si urn-flindu-si obrajii incepu sa tremure incet,

    ma...

  • FOCUL LUI DON VAGIUSTRU 29

    ca din departari adinci, un cintec de dra-goste. Don' vagmistru Bursuc ofta i, ple-cind capul in piept, 41 trase capela pe ochica ascunda o lacrima; apol iar ofta :

    Zi-T, Panu draga, zi-i, sa mor aid pe locascultind... Zi-i, ma, ca m'a tradus persoana'n chestie...D

    In linitea adinca goarna biziia incetinelmelodia plina de alean ; iar bietui don'vagmistru se visa in iatacul dunzneaei in lu-mina tainica a lune, ingenuchiat la picioa-rele cucoanei FroseI: ras, tuns, frezat i im-bracat in tunica -i ajustata cu dichis de Itic,croitorul companies, optindu-i ca 'ntr'un vis:

    Te iubesc, Froso, draga..Iar cucoana Frosa suspina :Ah, Bursuc !>Apoi Pa'nu schimba cintecul i don vag-

    mistru prinse a ingina moale dupa goarna" c'olacri ma de durere pe virful nasului inflacarat:

    Decit o viata tristaSi-un trai nenorocit,Mai bine-un glon% de puscaSi totul s'a sfirOt...)

    Aaaa, zi-I Rama draga, zi-i, mai, ca m'atradus persoana'n chestie !...p

    sa-si

  • CUCOANA VASTICA

  • CUCOANA VASTICA.

    nLI mahalaua Birjarilor, o casuta. tupilatasub un acopefemint de dranita, incarcatde mu chi i buruiene. De jur imprejur,

    sub streina joasa, un cerdac innegrit depia

    In racoarea dulce a asfintitului de Cire-ar, pitpalacul din cura cu retea de dea-supra uei, nu mai tace : cpit-palac... pit-palac...D Mai incolo, intr'o colivie cu sir-mele impodobite cu ling rode, o mierlafluera cu foc.

    Prin batatura casei se legana, ca o rataleasca, cucoana Vastica : cu nasul ro caun ardef, in umbra grimelef albe ; de-asu-pra buzelor groase if mijete o mustatasurd (semn ca-i suparata foc cucoana Vas-tica: cind e cu chef, rade mustata cu per-dat), i-i suparata foc, fiind-ca cei doi chi-

    Beldiceanu. Chipuri de la tnahala. 3

    1_,,

  • 34 N. N. BELDICEANU

    riai nu platit chiria i n'are ce tragela masea. Vorbete singura :

    cAuzi dumneata martafoii! sa nu-mi pia -teasca of dreptul Daca nu-mi punmartafoii banif in palma pina diseara, sapiece din casa mea... Duca-se invirtindu-seca ciocirlia, cite zile-s intr'un an, i sa-ivad cind mi-of vedea ceafa... ! iNae nu mai vine! Ce-o fi stind atita, trate ?...

    Domnu Nae e jumatatea dumisale, adicavorba vine ; dar mai bine am zice, sfertuldumisale : fiind-ca dumneaei e foarte binezidita prea bine; iar domnu Nae : pie-lea intinsa pe oase.

    Cucoana Vastica se araza pufnind pepragul cerdacului, ii rasucete o tigara citdegetul i scoate fuin gros ca pe guraunui cos.

    Cind are bani albs, nu -i tine pentru zilenegre : face nopti albe tragind la maseayin de la circiuma de peste drum : La bo-Jul calulul lancu .Sterea, pe ferestrele ca-reia sta scris cu creta, culitere de-o chioapa:Vin de Odobeti, yin de Nicoreti, i pe-lin de Transval. Ei, dar arum n'are bani,i pace, i sticlele colorate de la cBotul

    i -au

  • CUCOANA VASTICA 35

    calului Iancu Sterea, ii fac cu ochiul,i cucoana Vastica e Dunare de minioasa.

    Auzi dumneata lichelele dracului... Du-ca-se invirtindu-se ca ciocirlia... Ti-ti-ti, idumnealui nu mai vine... Nae, Nae, arza-tepara focului, Nae, cum imi manindi to ti-neretele, Nae...

    Asfintitul 10' aterne umbrele peste ma-halaua saraca. Pe geamurile des. chise alecdsutelor tupilate se aprind une-ori fulgereroii. Pe la portite, staii de vorba cume-trele cu minile subsuori. Pe o banca, inlenea asfintitului de yard, pirotete un mus-cal batrin, rAzamat de-o poarta albastra, cuchipul spin i sbircit perdut pe jumatatein umbra cozorocului unei epci albe. Infundul ulitei, in nouri rumeni de praf, seleagana un moneag pitic cu flaneta 'nspate, i 'n urma Jul se tine lent o droaegalagioasa de copii. Moneagul ii mutacaterinca din spate pe-un genunchi, iprinde a ma.cina un vals melancolic. Involburi luminoase de praf, trengarii des-culti, tipa, dati din mini, se invirtesc in-tr'un picior. Intr'o ograda, in umbra unuinuc rotat, doua fete prind sa joace, lug'.

  • 36 N. N. BELD10E3Ni1

    nind dupa minaveta : Baaarca pe vaaa-lu-uri, saaalta uor... De supt umbrarulcirciumei, doi soldati, cu bonetele pe-osprinceana, bat anto1 in masa cu baione-tele i unul striga cu glas mare la baiatulcare frige mititei Si toaca cu cletele ingratar, pe tactul valsului:

    El, baeate, inc' un sfert de pelin de'Transval...

    Supt nuc, fetele se 'nvirtesc alene i-ifura cu coada ochiului. El isi rachireazapicioarele, scot cu ifos piepturile innaintei-1 rasucesc tuleele.

    Cucoana Vastica asvirle mucul de igaraiintra bodoganind in casa. Dupd ce aprindeTampa, se araza grecete in fundul diva-nului, face tigari groase cit degetul, unadupa alta, scoate, pe nas i pe gura, fumca pe co, iii chinuete mustata i vor-bete singura in fumaraia de cafenea.

    Chiriaii nu-i platesc i pace ; daca nu-1platesc lichelele i pulamalele pins mine,s. se care din casa ei. Si Nae nu mai vine!Veni -i -ar numele sd-I vie de vagabond !

    In ungherul din spre soare-rasare, subun tergar alb, doarme in umbra icoana

  • CIICOANA VASTICA 37

    Sfintului Spiridon, cu comanac, in miresmede sulcina i busuioc. Prin ferestrele des-chise yin, cine tie de unde, suspineleflanetei. In cenua calda a serei de yard,felinarele strimbe pun carbuni de aur.

    Cucoana Vastica a tacut : se gindeteiar la Nae. Nu mai vine vagabondul ipace ! Aa i-a mincat, arza-1 para focului,tineretele. Ridica ochii la icoand

    Cum it rabzi, Sfinte Spiridoane, cumit rabzi ! Nae, firi-i-ai al ciorilor de Nae,pe unde to mai poarta dracul, Nae !

    Si amintirile o cuceresc i-aduc in su-fletul dumisale melancolia asfintiturilor deodinioard.

    Hei-hei (aici cucoana Vastica ofteaza dinbaerele inimei) cind era ea la maica-sa fata,cum mai umblati flacaii pe dinnaintea por-titei... Uite aa 'ndeseara cu Nita'n frunte:chipos, innalt i cu floare roie la ureche.Ce mai cruce de voinic era Nita! Si ceochi, ce ochi mai avea, of Doamne! cindse uita odata la ea, tii colea, pe sub gene,cum tia el, pehlivanul, if trecea Vasticaio sageata prin inima. D'apoi mustatf ne-gre ce-avea tilharul : pans de corb, nu

    :

  • 38 N. N. BELDICEANI1

    ceva... Par'ca-1 vede : cinta, saracul, de seomora, din gura si din armonica, de inimaalbastra, si unde ofta drept geamul du-misale : Of-of-of !,, de rasuna mahalauaTeisanilor. Ce vremurf, ce vremuri ! Dece nu 1-a luat ea pe Nita, nu pe putre-gaiul de Nae, sd-I manince tineretele. Nae,arza-te para foculul, Nae, .unde to poartadracul, Nae ?

    ** *

    In lumina diminetii, frurizarele umedescutura boabe scinteietoare de roux.

    Un stol de vrabii s'abate galagios pezaplazul innecat de balaril.

    Rindunelele ciripesc vesele si scriii liniipe linga cuiburile cu ferestrui negre, plinede ciocuri galbene.

    In cusca cu retea pitpalacul nu mai taco.In colivia de alaturea mierla ii zice cu

    foc. Iar cucoana Vastica, cu mustata rasacu perdaf, i cu nasul mai ros ca de obi-ceiii, sta. grecete pe patuceanul din fun-dul cerdaculul si trage adinc din Iigara isoarbe tacticos din cafeaua turceasca. Din

  • CIICOANA VASTICA 39

    cind in cind, ridica capul : sprincenele ne-gre, cit degetul de groase, i se urca pinsla mijlocul fruntii i ochii rotunzi tintesccu dragoste mierla neastimparata :

    Aa, zi-f inainte, draga maichiiZi-i maiculita, cu foc... apte gite potco-vite, tra-la, la-la-la... Apaa, zi-i cu foc...,

    i gura mare a Cucoanet Vasticai se in-tinde pins la urechi intr'un ris mut, apoise stringe punga, i ingina, fluerind, mierlacintarea0.

    Domnu Nae: lung, slab, cu gitul de bit-lan, spin ca'n Palma i cu ochii sparaciti,matura prin cerdac, imbrobOdit cu'n barizgalben, cu ortul dinnainte i cu picioarelegoale in papuct.

    Cucoana Vastica arunca tigara :Da' bine, Nae, ce nu umbli mai repe-

    gior?... Ce-ai patitara, Nae, pe ziva da azi?...Aoleo... firi-i-ai al dracului... Mai repede,Nae, ca m'apuca alte alea... Mai re-pe-de

    Domnu Nae se oprete indignat:Vastico, nu to pronunta, Vastico!

    Ba am s ma pronunt, papugiule!

    tiganca"...

  • 40 N. N. BELDICEANU

    Vastico, nu te pronunta, Vastico, caam Si eiz ambitul mei", Vastico!

    Arza-te para focului, cu ambitul taucu tot, de martafoi...

    Si Cucoana Vastica sare de pe pat, camrscata de arpe, i incepe a tipa pe ne-rasuflate:

    Papugiiiule, lich ea, martafoi, vagabond...Bietul domnu-Nae, o ia la sanatoasa cu

    tot ambiful dumisale, iii pierde papucii,se impiedica in or i bate matanii prinbalariile de dupa casa. In urma lui fur-tuna grozava :

    Papugiiiule, licheaaa, mi-ai mincat ti-nereeetele...

    Domnu Nae tace chitic in balarii, i dupace trece vijelia, s'apuca iar linistit de treaba,ca si cum nu s'ar fi intimplat nimic: ma-tura, face mincare, umbla prisnel in toatepartite ca o fata de cinci-spre-zece ani,pins cind, te miri ce, iar i se nAzareteceva cucoanei Vastica, sarmanul domnuNae jar iii pierde papucii si bate mataniiprin dudaul de dupa casa.

    Soarele suie harnic vazduhurile albastre.Cucoana Vastica ia un gavanos, iii potri-

    i

  • CUCOANA VASTICA 41

    vete grimeaua intr'un ciob de oglinda, ipleaca la Botul calului Iancu Stereao, sailumple gavanosul cu yin de Transval ; as-ta-i damblaua dumisale, nu s'ar duce custicla, s'o pici cu luminarea. Clondirele ro-ii, galbene, verzi, ii fac cu ochiul din fe-reastra.

    trengarii, descultf, tips si se hirjonesc.Departe suspind flaneta. Cite-va cumetresfatuesc pe la portiV. 0 vecind o intreabape cucoana Vastica, zimbind pozna:

    Da' incotro, cucoana Vastica ?Ia, sd iaii, maiculita, nite varza.Credeam Ca vrai s iai niste yin.Baaa nu, maiculita, nu... Ce sd fac

    eil cu vinul? Eu apa beau, apa, nu yin...Da, am auzit, cucoana Vastica, ca nu

    poti suferi vinul in gura! Apoi mai incet,(cucoana Vastica-i cam fudula de-o ureche):Hm, hm, da, titi: if dal numai decit dru-mul pe git !...

    D'apoi cum, maiculita, cum! nu potsuferi vinu'n gura... Aaaa-aa!o

    La capatul ulitef rasare acelaf flanetarpitic, macinind acela vals melancolic. Stren-garif desculti dati din mini i sar intr'un

  • 42 N. N. BELDICEANU

    picior in nourii luminosi de praf. Pe bancade linga poarta cea albastra, acelai mus-cal batrin std neclintit, ca o stand de pia-tra, in lumina calda de yard.

  • 0 SINDROFIE

  • 0 SINDROFIE.

    umplita fierbere i taraboit all maiadus sarbatorile Craciunului in ma-halaua Tirchileti. Cele trei

    La baiatit veseli, La renunzififi La &et sarmale, gemeau de

    muterii i zi i noapte. Caterincilei hiriiau, de parca se mincail cinii

    i mitele in ele ; diblele, ipau ca'n guramortii, timbalele i cobzele zdringaneaii inaiurile flueraii, de to lua groaza.

    In noril vineti de fum de tutun, de mi-titei i patricieni, gospodarii pisau podelele,cu paharele in mina, se izbeaii unif in altif,de par'ca orbacaiaii intr'o bezna adinca, onurlau, sughitind cu mare jale, cintece deinima albastra.

    Toata mahalaua mirosia a tuica ca o vel-i-a slanina afumata, cartaboi i sar-

    circiumi,patri-

    dent,mior-

    lAiaA

  • 46 N. N. BELDICEANU

    male. Cetatenii vorbiau singuri pe drum,dadeati tainic din mini, i se prabueati pestegarduri ca luati de nite ape marl.

    Paiati, cu matI negre i chivere de uncot, treceati cu roate de cini dupa el, su-nindulf banii din cutiile de tinichea ioprind lumea.

    i-odata cu sara, inteo zarva grozava decini, rasareati irozii, cu cutia luminata in mij-loc, scinteinduli palorle in roatele de luminaale felinarelor. In negurile ware, pe ulitelealbe, calatoreail rumene stele tremuratoare,i glasurile stelarilor rasunati traganate, penas: Cine primete steaua mult frumoasai luminoasa!

    i vocele subtirele se innaltau tremura-toare in noapte :

    Trei crai de la rasaritCu steaua

    ...in asta sears era sindrofie mare la domnuOka, aproprietar. Dumnealui are casa ceamai aratoasa din mahala, pantalonii cei maicreti i cei mai largi, cuma i burta ceamai uriaa, fats la pension (domnioaraFifita), i face politica la toarta i chefuriasemenea. E grozav om domnu Oica! Sa

  • 0 SIA DROF 47

    nu cumva sa va puneti cu dumnealui, cav'ati gasit Bacaul. Numar consoarta dumi-sale, cucoana Manda, nu si 1-a gasit nicio-data, de si gura mahalalei multe opteteadeca vorba vine ca optete; dar cume-trele striga, zbiara, pace, domnul Oicanu aude.

    in odaia scunda, cu muscate la geamuri,larma cumplita si fum, de par'c'a pus in eadomnul Oica unci la afumat.

    In jurul mesei din fund, pe care licareauin lumina lampii, garafi si pahare cu vinprofir,stateau roata domnii Oica, Stanica,macelar in piata mare, Mandache, circiumarin Dealul Spirei, si Nae, cel mai fain bar-bier al mahalalei (are Salon special de tuns,ras, irezat qi spcilat: La briciul lug' Gali-barde).

    La cealalta masa jucati loton domnioa-rele Fifita, Lucsita si Marghiolita, colorateca niste curcubee ; si domnii Fanica, tejghe-tar La be& iatii veseli, i Papurica i Matache,vinzatori in bacania La leul romin. Papu-rica fa'cea ochi dulci Lux4ei ; Matache, Mar-ghiolitei ; Fifita Linea saculetul cu mina stingssi scotea bilele cu dreapta, tivlind :

  • 48 N. N. BELDICEANU

    Cocosatii..., holera a mare..., stilpii mi-tropoliei...D

    Si se rosea si pleca ochii ca o mirono-sita, pe cind domnul Fanica, foarte gray,Cu cazul naclaiat de pomada, virit pans laurechi in guleru-i urias, o calca tainicpe sub masa, pe picioare.

    Cumetrele stateati in fundul divanului, fu-mail, beau yin si cafele si tocati ca nistemeliti.

    Domnu Oica se rastoarna pe speteazascaunului, impreunindu-si degetele groasepe burta si vorbeste gifiind ca un foid :

    (Sint, nenisorule, mare aproprietar? Sint!Sint numarul aint in ale politicei? Sint !Cine a dat la alegeri mai multi ca minede-a berbeleacu? Cine? Sfinta nascatoare,ce mai politica a jucat subsemnatu laCuibul cu barza ! Halal politica, dom'le,aferim politica nenisorule! Sa vedeti cuma devenit cazul! Un pirlit de giubinat, unala cu sticlele pe nas, se tot ratoia, marog, pa linga noi, cu nasul in vint. Cumam mirosit ca nu-i de-ai nostri zic: Las' cato invata neica politicale, stimabile ! si niciuna nici cloud: odata ma protapesc Irma-

  • 0 SINDROFIE 49

    intea giubinatului cu minile in buzunare :Ce pofteti, ma musu? i cind 1-am arsodata, nene, i-a sarit giubenu i sticlelela muma dracului; i musu s'a facut ne-vazut de par'ca nu fusese de cind lume.ai pamintul giubinat p'acolo! Dar, ce vorba,eu invirtesc politica pe degete, i, nu cama laud, dar sint om cu printip sunt alnzai prima 'ntii, incheia domnul(pica dind peste cap un pahar.

    Consoarta dumnealui, cucoana Manda,tivlete in fundul divanului, invaluita in-tr'un nour de fum:

    Auzi dumneata, se tine i pirlita de Ritacucoana... Of! Of ! apoi s nu morr cu zile?Rita i palarie ! Maica to Cristoase! Apoidaca poarta pirlita palarie, ce sa poarte,soro, Fita mea, care a invalat patru gla-suri la pansion, i cinta la pian i vorbetefrantuzete ca o nemtoaica da la copii

    cucoana Manda tipa de par'c'o taiecineva, vintura din mini, vorbete repede-repede, i trece de la una la alta pe ne-rasuflate :

    Aoleo, ce-a gindit, soro, Vasilica de-avenit eri aa de impopotonata la Olangita?

    Beldiceauu. Chipuri de la maliala. 4

  • 50 N. N. BELDICEANII

    Era, taman, baba da la panorama... Sa mor...Si cum se mai marghiolea, afurisita... Apo[sa nu te-apuce stenahoriea, soro? Stif, draga,azi i-am spus dumnealuf, sa ma vaza moartadaca nu m'o duce la teatru, i n'a avut incotro, soro: diclarat pa onorul dumi-sale ca o sa mergem mine sears, negresit,la cevasilea extra: Ci-ca p'o codana de fatso incinta, ma rog tiea, un tilhar de conte :declaratif, amor la catarama, soro draga,la urma devine cazul si-o traduce papugiul !

    Ce 'nsamna barbatul, coand Frosa, chiarcogeamite conte, tot mangafa. Fata, sd-racuta de ea, nici una, nici doua, hait iiivira cutitul in inema... Ajtorii trag cu pis-toalele ca la Plevna... Fifito, maica, yinsa-ti aseze mamitica funta... Foc bingal...

    Fifito, Fifito, tacim de lautari yinsa-t1 aseze mamitica funta.., Cevaslea ex-tra, cevalea extra, madam Piscupescu...

    Domnisoara Fifita vine cu ochif plecatf.Cucoana Manda if aseaza fioncul va-zind-o rode ca muscata din fereastra, ifsopteste:

    Mai pudrulueste-te, draga maichii, maipudrulueste-te

    mi -a

    i

    nitelusi...

  • 0 SINDROFIE 51

    Apol ofteaza tare tragind cu coadaochiului la Fanica :

    Ah, ce mai fats are maica, imi vine s'omaninc cind o \Tad_ i taaare-i invatata,mititica maichii ! Patru glasurl la pansion,vorbete frantuzete ca o neintoaica da" lacopii, cintd la pian... Taaare-i invatata mi-titica maichii... Minca-iar maica ochiorii...x.

    Domnioara Fifi0a era romantioasa lucrumare : toata ziva sta gatita la fereastra icetea, cu glas tare, romane. i uneori sinAeaaa din senin, cucerindu-i sufletul, o jale ne-inteleasa, i-atunci in chid ea Pe jumatate ochiinegri i raminea aa ceasuri intregi cu carteadeschisa pe genunchi, i se gindea, c'o undaferhinte in suflet, la o noapte cu lung, laun castel singuratec i la un marchiz cuplete i cu palarie de muchetar, cu spadalucitoare la briii, i c'o mantie neagra, arun-cata pe un umar, ca o aripa uriaa. ideodata par'ca se vedea in castel atep-tindu-1 i dinteodata marchizul cu palariade muchetar izvora, ca din pamint, in lu-mina de vis a lunei, i-I cadea la picioare,suspinind, cu capul pe spate, cu dreapta peinimA i stinga pe spada :

  • 62 N. N. BELDICEANU

    0, Dumnezeul meti, cit te ador... 0,te ador c'un amor mai arzator decit soa-rele de pe firmament... Te iubesc mai multdecit iubia Romeo pe Julieta, Tristan peIso lda, Paul pe Virginia...)

    ...Dar daca a vazut i-a vazut domnisoaraFifita ca nici-un marchiz cu palarie de mu-chetar i cu mantia aruncata pe-un urnar,ca o aripa uriaa, nu vine sa-t cads ingenunchi, i-a coborit ochii negri catradomnul Fanica tejghetarul de la Baia!iI

    Si une ori, in putei-ea noptii, pe cinddomnisoara Fifita era cufundata in cetireaiubitelor sale romane, se auzia o tainicabatae la geam.

    Cine-i, Fifito maica, intreba cucoanaManda, speriata.

    Nu e nimeni, raspundea domnisoaraFifita stacojie ; e vintul, mamitico...)

    Si daca cucoana Manda s'ar fi uitat pefereastra ar fi vazut ca vintul domnioareiFifitei era cu mustati, cu guler pana'nurechi i samana ca cloud picaturi de apacu tejghetarul de la baiatii veseli'.

    ...Sticlele se goliau una dupa alta. In mij-

    veseli.

  • 0 SINDROFIE 63

    locul mesei, sta o plosca pintecoasa, cudopul intr'o parte, ca un cetacean chirchilitcu cuma pe-o ureche. Zarva cretea. Cu-metrele Opel'. Domnu Oica se sculase inpicioare i mugea din rasputeri, batind cupumnul in masa, ca politician ca dumnea-lui nu e in toata Evropa. Domnirareledadeail ochii peste cap i se invirtiati pescaune ca pe jaratec. Cocoana Manda catape furi la domnu Nae, ridica ochii in bag-dadie i ofta din baierile inimei. i deodataglasui facinduli gura mica:

    cMusu Nae, nu ma trata cu refuz, cinta-necevalea... Marul lui Napa lion Bunaparte,musu Nae...

    Da, da, marul lui Napa lion Buna-parte, strigara cu totii, A la votru, neni-sorule... A la votru, coana Manda... Ura,sa traiasca Napa lion Bunaparte... Uraaa..

    Domnu Nae ii lua ghitara i, lasindu-icapul pe spate, incepu a cinta cu foc : seapleca asupra ghitarii incruntat, cu'n mocde par in ochi voind parca sa zmulgastrunele, rasucea cloud coarde i batea da-rabana, apoi dadea capul pe spate inchideafericit ochii i pica uure coardele stralu-

  • 64 N. N. BELDICEANU

    citoare. Iar cucoana Mandica optea tainicin tacerea care se intinsese:

    Vin soldatii... Auzi, sa juri ca yin... Iadarabana... St, trumbela...,

    Dupa aceasta Fifita opti ceva ca taindmare, cucoanei Mandel' la ureche. Cu-coana Manda lui Nae. Nae disparu i dupaciteva minute aparu cu un zimbet miste-rios. S'auzi un zgomot in ala i, deodata,izbucnird, ca nite tipete de spaima, miorlai-turile raguite ale unei flanete ; iar musa-firii prinsera a striga de se cutremuraii gea-murile :

    Bravos... Ura.... Aa mai inteleg ineniorule... Daca-i bal, bal sa. fie !... Uraal..0

    Caterinca cinta raguita Valurile Du-mire.

    Cit al' bate in palme, mesele i scaunelefurs date la o parte i jocul porni.

    Domnu Nae stringea la piept pe cucoanaManda, i, cind se'nvirtiat, amindoi inchi-deati din ochi fericiti. Fanica. i Fifita seleganaii a lene ca pe nite valuri i dadeauochii peste cap ; iar domnul Papuricd cuLuxita, i Matache cu Marghiolita treceatca nite virtejuri, pe cind domnii Oka", Sta.-

  • 0 SINDROFIE 55

    nica i Mandache, priviau zimbind i cum-panindu-se cu paharele in mina.

    Dar cind flaneta' schimba valsul in SirbaJet* lor, sarira i dumnealor, chiuind, la joc:

    Aaaa... tncet la hop, neniorule... U-ureeel !... Uurel, neica! Aaaa!

    i tustrei suflat ca nite batoze, ridicaucu greutate picioarele, dind capul cind peun umar cind pe altul, i inchideail ochiicu un zimbet de fericire nemarginita.

    Cucoana Manda se facu deodata. neva-zuta i, dupa ea, disparu i domnul Nae.

    Domnul Oka vru sa joace cu jumatateadumisale :

    Unde-I consoarta mea, neniorule? Ammare placere pentru ca sa joc cu dumneaei,dom'lor... El, comedie, ei dracia draculuI,da unde-i consoarta mea, iubitilor, am mareplacere pentru ca s joc cu dumneaeI!...0

    domnu Oka se duse cumpanindu-sesa-1 caute consoarta.

    Jucatorii frarnintail podelele, dadeall pestemese i scaune intr'o larma asurzitoare.

    Deodata, glasul lur domnul Oica izbucnica un tunet in odaia de alaturea.

    Care vra sa zica, tradare!D

  • 56 N N. BELDICEANU

    Jap! Buf! Uf!Sd am pardon, nene Oka...

    Na pardon, musu...Trosc! Pleosc! Izbituri, icnituri, tipete,

    geamuti sparte. i-odata domnu Oica seprabui in salon, ducind pe domnu Nae peburta dumisale uriaa. Rasturnard clantui-tori, mese, scaune, garati; cazura pe divan,de pe divan jos; se tavalira toata casa, seridicard domnul Nae cu fata ravaita degroaza, cu frezura vilvoiu, cu ochii cascati,cu gura cascata. Domnu Oica, pufnind cao maind de tren, it lila din nod pe burtai se prabui cu el, mugind ca un taur, inperetele din fund, apoi in cel din dreapta,in cel din stinga.

    Sa am pardon, dom'le Oica... Pe onoareamea!, striga, galben de groaza domnul Nae.

    Na, pardon, mangafa! Na, traducere,vagabondule !

    SA' vedeti cum a devenit cazul, dom-nule Oica... Pa onoarea mea...

    A devenit, musu, peste cap, a devenitpe frezura, a devenit peste falci...D

    Domnul Nae, cu parul vilvoi, scapa dinminile lui domnu Oica ca din puca; ras-

  • 0 SINDROFIE 67

    turns flaneta, se rastogoli in strada, sescula i o croi la fuga printre felinarelestrimbe. Pe cind domnul Oica striga dinua de clocotea mahalaua:

    Alivoar, draga, i mat poftim, ma rog,i mine sears la sindrofie, onorabile?

    Flanetarul se tragea de.cap i urla dinrasputeri :

    Flanetu meeeti... flanetu meil... Mi-atimincatard fript flaneeetu...h

    Si cucoana Manda tivlia imbujorata ae-zindu-i parul pe dupa urechi.

    Auzi dumneata, mangafaua! sa in-drazneasca" el aa-ceval...

    Auzi dumneata, mugea cu convingeredomnul Oka. SA' indrazneasca el, dom'le,auzi dumnetal...,

    Cinii urlaii, gardistul zbucni dinteun gangfluerind cu disperare. Vecinil navalird spe-riati in strada.

    Ce s'a intimplatara, nene Oka ? intrebaun vecin.

    Nimic, neniorule, rdspunse foarte li-nifit domnul Oica; i-am facutdra niticamorals lui musu Naed>

    CO>

  • BUNICIJ

  • BUNICII

    La marginea tirgului, in mijlocul unei1\c'-' livezi bdtrine, albe de floare, o casa

    curatd, cu acoperisul de dranita, in-carcat de muschiii verde, ascunsd in per-dele de iederd. In mijlocul livezii viseazd,in lumina caldd a zilei de Florar, un rimnicverde.

    in pridvor o batrind mica si firavd, cuochelarii pe virful nasului, sta pe un scaunascu trei picioare si impleteste ginditoare laciorap. Intr'un ungher, un bdetel si o fe-tita, nepoteii, cu cdpsoarele bdlane icrete si cu ochii albastri ca peruzeaua, des-mearda un motan mustAcios, cu minusitelefor albe :

    Vai ! salaaacu Milon... Salaaacu mosMilon, ca tale-i Win, iel...D

    Motanul toarce toldnit intr'un rotocol tre-

    -r.

  • 62 N. N. BELDICEANII

    murator de lumina i clipete somnoros dinochii lui galbeni. Batrina din cind in cindpleaca capul alb, ridica sprincenele negrei privete cu dragoste la nepotei, pe de-asupra ochelarilor.

    Din odaile adormite in umbra i linite,vine miros dulce de sulcina. Vintul tremurauor perdelele lung-i de iedera, aduce mi-rezmele livezii inflorite i scutura fluturitrandafirii din marul rotat de linga pridvor.

    Nepoteil lass motanul i yin deli lipesccuminti capetele de pieptul bunicei; albas-trelele .de supt genele aurii cats rugatoarecatra cicorile batute de bruma ale batrinei:

    Bunicuta... bunicuta... spune-ne o po-veste...

    Batrina s'apleaca i ii saruta in cretet,i glasurile subtiri pornesc iar -1 un ci-ripit de rindunele :

    Bunicuta... bunicuta... ne spur o poveste...asa-L.. asa-i?

    Va spune bunica, va spune... Como-rile bunicei, comori...

    i bunica r6mine un rastimp, in liniteanemarginita, cu ochii dui in gol. Capoa-rele balane se lipesc mai tare de pieptul

  • RIINICII 63

    ei. Albastrelele se fac marl intre geneleaurii.

    Glasul bunicil pornete molcomA fost odata unSi graiul moale coboara. i se ridica in

    unde line.Pe pustiurile fara hotare, pe un cal naz-

    dravan, alb de spume, trece Fat-Frumosca vintul. Zboard din bratul vinjos buzdu-ganul uria in vazduhuri, cad sfarimatepoqile de aramd sub buzduganul grew. Seincing lu"pte cumplite intre voinicul cu ple-tele de aur i zmeii uriai; zinganesc ifulgera paloele grele ; cad rapu1

    Glasul batrinei curge melodios in lini tea,adinca.

    In vazduhurile albastre soarele de Florarcoboara lene spre dealurile sinelii din fata".Copacii asvirl umbre negre peste ierburilepletoase. In mijlocul livezii supt geana urn-brelor, viseaza ochiul verde al rimniculut.

    Nepoteii asculta cuminti.Alearga" Fat-Frumos ca gindul prin

    singuratatile nemarginite, pe calul nazdra-van, cu Cosinzeana, mindra cu parul deaur, strinsa la pieptul sail de voinic...

    :

    imparat...

    zmeil...

  • 64 N. N. BELDICEAN1J

    Portita scircie incet in linitea asfinti-tului. E bunicul: paete tacticos pe carare,printre vetrele roii de trandafiri, sprijinin-du-se in cirja -i lustruita. Barba lungs desfint pune o pats de zapada pe haina deiiac. In umbra palariei cu marginile late,lucesc doi ochi plini de bunatate. Petetacticos bunicul in umbrele amurgului ipufaete rar din pips : puff, puff... i pain-jiniuri vinete de fum if plutesc lener im-prejur...

    NeMeii if bar ciripind innainte i batindvesel din palme :

    Vine bunicu... vine bunicu...Dragii bunicului flacai... Are bunicu

    dot feVi-logofeti cu parul de our cre...'i bdtrinul if ridica pe rind de subsuori:

    Tiiita mare ping 'n pod! i-f- sarutafrumos in cretet.

    Bunicule, bunicule, cinta."-ne ceva dinghitara...

    Va cinta moul, va Dragiimoului dragi... Pufff-pufff...

    Barinul infra in cash i dupa. un rastimpese, inteun noura albastria de fum, cughitara in mini; imbracat in halatul said

    cinta....

  • BUNICII 65

    stravechiii, cu fesul in cap i cu ciubuculin coltul gurei, i se aeaza in jilt oftind in-gin durat :

    0 Batrinetele, batrinetele...Bunicule, bunicule cinta-ne ma log

    matale cala selul.V oim sa zucam calaselul...Batrinul zimbete fericit in barbs, mai

    pufaete odatd inchizind din ochi, apoiaeaza incet ciubucul pe parmaclicul cer-daculul, i prinde a le cinta din gura ti-nindu-i isonul din ghitara. Bunicuta, cin-chita pe scaunaul cu trei picioare, incepea le bate voioasa din palme, privindu-i pedeasupra ochelarilor. Iar nepoteii prind atoca cu botinutile for portocalii in podelelepridvorului; se rotesc fuduli cu bratele inlaturi foarte serioi i se uita cind la pi-cioare cind, pe sub gene, la bunici.

    Intr'un tirziii batrinul ii conteni cintareai-i lua pe genunchi.

    Amurgul de Florar ii cerne umbrele imelancolia, i-i o linite nemarginita imprejur,ca pe alte tarimuri. Livada batrina revarsain cerdac racoare i mirezme. 0 mierlafluera de dragoste in desiuri. Batrinul of-teaza ingindurat cu ochii cintiti in gol. Ne-

    Beldiceanu. Chipuri de la ,nahala. 5

  • 66 N. N. BELDICEANU

    poteii stall"' in bratele lui, cu capoarele, lipitesupt mustatele de zapada. Amintirile il in-valuesc ca un miros vag de flori uscate,

    da incetinel nepoteir jos, is ghitara, iin tacerea infinita coardele suspina adinc,supt boltile albe, i bunicul incepe a inginaincet, pe nas. .

    aPe o stinca neagra intr'un vechiti castelUnde merge 'n vale un

    Copiii asculta cuminti cu ochii marl intregenele aurii.

    Sus in vazduhurile albastre prind a tre-mura stelute sfioase.

    In prag s'arata bunicuta, mititica i adusade spate, i trece, uoara ca o umbra, prinpridvor i se aeaza tacuta pe scarf.

    Ghitara picura incet ca din departariadinci. Si glasul bunicului se 'nalta melan-colic in umbrele amurgului.

    iii

    rill mititel...)

  • IN PREAJMA FOCULUT

  • IN PREAJMA FOCULUI.

    aciul ii indeasa un carbune in pipa,pufaie inchizind din ochi i, scotind

    nas un val mare de fum, clatinapedin cap :

    re Ce titi voi, mai baieti!.. Habar n'avetlce-i pe lumea asta! He-hei, dragii mou-

    sa ma fi vazut voi pe minegaluca...1cite-va ondin virful

    lui logofeti,cind eram is aa numai cit o

    Moneagul tacu i pufai decu ochii tintiti la carbunelelulelii.

    In mijlocul stinei ardea un foc uria.Intr'o caldare mare forfotea laptele i inroata rumana de lumina stateat tolanitila cisla ciobanii; iar mai la o parte ascultaUdoi strungara1 de-o chioapa, cu nite ca-ciuli cit nite oboroace.

    Un flacau puse o buturuga pe foc. Strun-

  • 70 N. N. BELDICEANII

    garaii se tirira pe pintece mai aproape debacid. Moneagul clipi iret i tragindu-1mustatile albe cuvinta.' :

    Hei-hei, cind eram eft mai ca voi, co-lindam lumea in lung i-in lat, i, macarca eram cit o galuca, numal de unulDumnezeil imi era frica! Vedeti ca eramna'zdravan : asta-I cheia i lacata !.. Par'cama vad, mai flacai: aa prizarit cum eram,aveam o cuma cit o banita i un buzdu-gan aa de nastrunic, ca nu l'ar fi ridicatzece voinici alei, tii, colea, pe sprinceand!

    da ce spun el! un sat de voinici ! ieii it zvirliarn pins 'n noud, i-1 prindeamia aa pe degetul cel mic. Ce fiti voi,mai baeti...

    Acii odata, sa vedeci ce mi sa intimpla.N'aveam ce face i flueram a paguba mer-gind pe o mirite arsa ; mai dail eil caciulape ceafa, o mai dad pe-o sprinceana ;mai fumez de urit o lulea de tutun. Zic :ia sa zvirl ea buzduganul c'un deget, aa'kite doarA, sa vedem unde are sa ajunga.11 fac eii o leaca de vint alene, i buzdu-ganul zboara prin vazduh, vuind ca unvint grew, i se mistuie in zare ca o pa-

  • IN PREAJMA FOCULUI 71

    sere. i-am mers eil toata ziulica, i-ammers intr'una toata noaptea, i tocmai -adoua zi pe la toaca am dat de el inpreajma unor curd cumplite : facuse tan-dari, mai tata, nite poi-VI de arama i ad.'se hodinea in fata scarilor. Da' imprejurnu se zarea tipenie de om. Imi iaii eiibuzduganul pe umar i urc scarile, uie-rind ca 'n satul kir Cremene. Cind ajungin fata uii : ua se deschide singura. Maicomedie ! Intru : ua se inchide. Mai, adracului minune i asta !

    Trec eti prin tinzi pustii, trec printr'ogroaza de odai, pace: nici o suflare nicaieri...Intru intr'o odaie mare,. i deodata ce svezi dumneata ? Unde se face, mai frate, omasa incarcata cu fel de fel de bunatati.Eu, daca am vazut una ca asta : mi-amscos cusma, m'am inchinat ca tot cretinucu frica lui Dumnezeii, mi-am suflecat fru-mos minecile i m'am aezat la masa ca lamine acasa. i unde am prins a imbuca de-mitrosneau falcile, i-am ospatat, mai fratilor,cit noua, i am baut cit nouasprezece. Uitei-acii mai baieti par'ca-mi lasa gura apa,cind ma gindesc la toate bunatatile acelea !>

  • 72 N. N. BELD10EAND

    Moneagul clipi iar iret i-i netezi mus-teata data dupa oala. Flacaii de-abia iiineau risul, iar strungaraii ascultail cu gura

    cascata i cu ochii marl, plini de spaima,supt cumele mitoase. Chimirurile tintuiteale voinicilor scinteiati in lumina roie.Flacarile filfiiau pinze marl de lumina idezvaluiati din umbra caurile albe. Mara*,in noapte, picurau din cind in cind, tainic,ca din vazduhuri, talangile de la oi. Baciul,inira innainte :

    Ei, mult amar de lurne am colindat eft,i multe minuni mi -au mai vazut ochii! Acit,odata, urcam eft flamind i amarit, ca vaide capul meti, un deal pustid i chel... Da'cit vedeam cu ochii nu se zaria batir unbordeiu i, de catranit i amarit ce eram,imi venia sa-mi fac seams, nu altceva !Cind colo, ce sa vezi dumneata, cind ajungin creasta dealului i ma uit in vale: co-cogemite iezar de lapte acru, alaturea undeal de mamaliga mindra ca aurul ; iar inmalul iezarului un polonic ! Ce sa va maispun : am mincat pina cind n'am mai pu-tut, 'apoi mi-am luat buzduganul, de-aumarul i haida-ha, haida -ha, am purces

  • IN PREAJMA FOCULUI 73

    iar la drum. 'am mers eu, aa pe-undrum neted ca o curea, pina cind am in-trat intr'un codru de arama. codrulacela, supt un gorun cumplit, care ajungeacu virful pina in tortile cerului, ardeatistinjeni de lemn, i in roata de lumina,care se intindea imprejur cale de-o posts,stateail tolaniV, mai tats, doisprezece zmeigroaznici, i frigeau douasprezece bivolite :zmeul cel mai batrin i mai urit (acela debung sama ca era tatul zmeilor), stateagrecete i fuma incruntat din luleaua citun cau. Cind l'am vazut, mi-a venit imie pofta sa. fumez i mi-am scos frumu-el luleaua din chimir, i, fiindca de focnu era chip sa ma apropiiil, ca nfa fisfarogit, am prins a urea spre nasulzmeului. i-am urcat eft, i-am urcat, maiflacai pina pe la toaca, de-mi curgeausudorile girla Si-mi ieise limba de uncot. Tot imi dadeam duhul, gindesc,daca nu fa'ceam un popas bun la ju-matate de cale, pe un bumb de la ili-cul zmeului ! i daca am ajuns, amincalicat frumos pe m'am tirit bi-nior, prin fum, pina la gavanul cu ja-

    Lulea,

    Pn

  • 74 N. N. BELDICEANU

    ratec, i dupa ce am furat un carbuna,m'am lasat s'alunec incetior la pamint, i-am purces iar la drum, prin codrul cela dearama, pufaind ca un Turc.

    Acu, aa pe la aprinsul luminarilor, ajungeu intr'un tirgurr. De-asupra rasarise luna,i in tirg era linite mare. 0 leati eu incetpe ulitile pustil, cascind gura in toate par-tite, ca un om strain ce eram. Cind colo,ce sa vedeti, fratilor ?

    De-oparte i de alta a drumului garduride cirnati ! Mai minune a dracului, da astace-o mai fi ? Ma uit eu peste garduri: casede brinza acoperite cu Ma apro-piii de-o fintind sa beau o Lira de apa : scotciutura, ma aplec sa beau... Mai abraatreaba i asta! Ciutura plina ochl cu laptedulce ! Ma apropiiu de-o poarta : tireteafard hamaind un cine cu colaci in coada...)

    Flacaii se tavaliail de ris prin perla ;iar strungaraii ascultati cu gura cascatai nu tiaU ce sa creada, i ochii marl lelicariau ca argintul viu, in bataea flacarilor.

    tntr'un tirziu moreagul tacu, lua cu minaparoasa un carbune i-1 puse in pipa nea-gra, i incepu a pufai, intr'o rind, zimbind

    slanina...

  • IN PREAMA FOCULIIi 75

    tainic. Un flacail it intreba, tragind cu coadaochiului la strungara:

    i zi, al vazut zmeil, mo Axinte ?Vazut mai, cum ma vedeti i va vad,

    rosti mo Axinte linitit, dind drumul laun val mare de fum.

    Pe-o tohoarca mitoasa, pe un buciumde cire, i pe caurile albe trecean lumi-nile fugare ale celor din urma pilpiiri. 0talanga picura, incet, ca din necunoscut.

    Iar strungarail stateau tacuti, in rume-neala focului, i se gindeau cu-n fior defrica la cei doisprezece zmei din paolureade amna.

  • DOMNUL BUCUR

  • DOMNUL BUCUR.

    iata lui domnul Bucur era un adeva.-7 Vrat iad : te miri ce i se nazarea cu-coanei Profirita i scandalul era gata.

    4 Ai s ma omori cu zile, papugiule ! tipadumneaei ca'n gura de arpe.

    Da n'am vrut sd te supar, omule, pa-catele mele, se tinguia domnul Bucur; dacati-dm greit cu ceva, na, poftim, iti cer ier-tare !

    Paol d'acilea papugiule.Da vino-ti in fire, Profirito draga,

    striga cu disperare domnul Bucur..

    Taaci, ca m'apuca pandaliile, taacica m'apuca nevricaleleh striga mat groaz-nic cucoana Profirita; i bietul domnul Bucurridica din umere pfin de naduf, ii lua pa.-laria maslinie din cuiul din antret i plecain tipetele ascutite ale consoartei.

    + ...t.r+11..,,,. ,

    A N"

    -

    .

    .

    + ...+ ++

    6...

    + +

    -1-:

    +

    16

    41si.

    edt4

    + - A

    -

    .+k'1.,77.A. !_*-t,1 r ++ 1042"E++ t,:*71. ,

    C1

  • 80 N. N. BELDICEANU

    Peste drum era circiuma: La Alexan-dru Machedon. Domnul Bucur intra amarit:

    Te-am salutat domnule NO ! Ba'i0,neica, sa vie o juma da pelin de Port-Artur !

    i se aeza suparat la o masa. De dupatejghe a rasarea un Op alb, patat cu ne-gru 1 venea sa-i intinda gitul pe genun-chil dumisale.

    Ce mai faci, mai, Ghita, mai, eti binesanatos ? it intreba domnul Bucur ca pe unvechi prieten.

    Iar Ghita se uita la el Cu ochii lui marl ida din cap de parca voia sa zica :

    Da, foarte multumesc, bine sanatos !x.i domnul Bucur ridica capul i striga:Baita, s'aduci, de cinci parale, Si nite

    covrigi pentru Ghi0.0Baeatul aducea pelinul i covrigii i dom-

    nul Bucur prindea a bea i-a ofta in luminasaraca dind bucMele de covrigi lui Ghi0.

    Na, mai, maninca, mai Ghita, mai!i tapul sa uita la el cu melancolie i-1

    rontaia cuminte covrigii tremurinduli bar-bia neagra.

    Apoi dupa cite-va pahare, domnul Bucur

  • DOMNUL BUCUR 81

    se intorcea catra domnul Nita i incepea ase tingui cu jale:

  • 82 N. N. BELDICEANU

    mai cu reson, frate, nu stiff dumneata, asa'scucoanele nevricoase, capri0oase domnule...Vino-ti in fire...

    Baetii isi oldcleau gheonturi i pufneaude ris prin unghere. Jupinul se zborsa laei de dupd tejghea. Urma un rastimp detacere in care se auzea numai rontaitullui Ghita. Apoi iar incepeail tinguirile luidomnul Bucur, si jai-AO porneaii pufniturileinnabusite, si domnul Nita isi incrunta dinnot sprincenele groase si baetii navaleailafara impiedicindu-se in soquri.

    Si asa sta ping tirzit domnul Bucur inincaperea scunda si afumata de la Alexan-dra Macedon si se tinguia cu jale marein fats sticlei si-a paharului cu pelin pro-fir stergindu-si din cind in cind o lacra-ma ce alunecase licarind in favoriteledumisale sure. In fereasta luceati lin sti-clele colorate in lumina piezisa a asfinti-tului.

    i Ghita sta tolanit in usd si ronOia tre-murindu-si cu melancolie barbita neagra.

    Astazi, domnul Bucur a plecat cu con-soarta la Mori. Domnul Bucur, cu cotletele

  • DOMNUL BUCUR 83

    pieptanate i ras cu perdaf, cu palaria pe osprinceand cu tigara intre dinti, calcafudul cu cucoana Profirita la brat; i dum-neael, aa cum era imbracata de nastrus-nic, cu ro, galben i albastru, parea dedeparte un papagal uria.

    In tirgul Moilor, in norii luminoi de praf,lumea pestrita fierbea pretutindeni. Dea-supra palariilor de toate neamurile flutu-ma mil de steaguri, pluteau mii de baloanecolorate. Pretutindeni : tarafuri, fanfare, ur-lete raguite de cornuri, praf, fum, stri-gate disperate :

    Aci e distractia americana cu barca peuscat, domnilor! Limonada ampanica dala Capp, domnilor ! Poftiti, poftiti, poftiti,nu pierdeti ocaziunea, domnilor, dresarealeilor, panterelor i tigrilor incepe, dom-nilor... Ceva extra i ne mai vazut in toataEuropa... Minunea minunelor! Acesta afost ultimul signal i definitiv, domnilor !>)

    Pe domnul Bucur i pe cucoana Profiritaii luara valurile spre Grcidina lui Eliad.In fierberea uriaa cucoana Profirita tipastrivita :

    Uncle m'ai adus firi-i-ai al dracului...

    ti

  • 84 N. N. BELDICEANU

    Care vra sa zica, iii bati joc de mine...Ce crezi ca jucam papurle, Bucure?... Tefad ca n'auzi, ai? Aoleo! batatura, fire-ai aldracului...

    Cu chill cu vat ajunsera la Gra dina luiEliad.

    Prin baratcile ticsite de lume jucati femeivapsite i imbracate turcete; se imladia0a lene lasind capul pe spate i intinzindminile in laturi, i bateau din castanetejucindu-si sinurile, in cintarile traganate aleturcilor.

    Lumea fierbea nauca in lumina orbitoarea primaverii. Tarafurile cintaii; tigancile ti-pau ochii marl i innaltindu-se invirful picioarelor.

    Domnul Nita razbatu cu mare greutatecu cucoana Profirita prin furnicarul pestrit,la Izvorul ideilor gi uitarea necazurilor.

    In fumul de mititei i patricieni, un ti-tiganu, pierdut intr'o redengota verzue,scotea ahturi lungi inchizind din ochi itinindu-I hangul din scripca.

    Domnul Bucur simti, deodata, o minapuindu-i-se pe-un umar:

    Ha-ha, ce mai hala-bala, domnule Bucur?

  • DODINTIL BIICUR

    A, to era, Naie? Uite, am venitardi not pa la Moi, dragoste... Consoarta

    mea; domnul Nae.Sarut manusitele. Sint vesel !Aseminea ! rosti cucoana Profirita

    motaind din cap.Apoi se asezara tustrei la o masa, si

    domnul Bucur ridica glasul i prinse abate cu bastonul in masa :

    Baietasi, trei fleiculite in singe, unchil da yin i trei tuiculite.

    Vineee!aTiganasul tipa in larma grea intinzind

    gitul. subtire i ridicindu-se in yirful ghe-telor cirjoiate, Cu gura ca o pata neagrape fata roie.

    (Cine bate noaptea la fereastra mea?Eu sunt, draga Marioard nu to spe-e-riea...)

    In mijlocul drumului, intr'un nuor lumi-nos de praf, incepu a se invirti, in jurulunei prajini, o roata de calueri strigindin tact in zarnaitul zorgalailor i-a pinte-nilor uriai: dote-aa ! Tote.* !a Pecind in mijloc juca pe vine, in fluturarilecordelelor, un calurr marunt c'o sabieruginita in vint.

  • 86 N. N. BELDICEANU

    Tuicile venird; pe urma vinul i fleicile,i, dupa ce le dadura gata, alt rind detuici, alt yin i alte fleici.

    Cucoana Profirita incepu a da ochil pestecap; domnul Nae prinse rasuci galemustata neagra, pe cind domnul Bucur,infierbintat, striga din baierele inimei :

    cineun rind de fleiculite s. vie, neni-orule... Inc'un rind de tuiculite i inc'unchil de yin...

    Vineee...Bravo tuiculita, domnule... Vivat, mon-

    sa traieti i matale, Profiritodraga...

    Gura vopsita a cucoanel Profiritei zimbiaacum cu bunatate mare, intinzindu-se pansla urechi.

    i domnul Bucur se uita la dumneaeii se simtia foarte fericit.

    Amurgul cuceri tirgul Moilor plin delarma i fierbere. Felinare colorate seaprindeau, pretutindeni, in furnicarul nes-firit, ca nite uriae flori de lumina.

    Domnul Bucur, cu Domnul Nae i cucucoana Profirita, dupa cumparara treefelinare de hirtie roie i le aprinsera, o

    qericei....

  • DONNUL BUCUR 87

    luara agale spre casa pe strazile ticsite. Cu-coana Profirita cu palaria pe-o ureche i cuochii grozav de galef vorbia acum foarte dul-ceag cu domnul Bucur, i dumnealur secumpanea fericit i striga cit if lua gura,ridicind felinarul deasupra capuluf :

    qUra! monrrica! Cine bate noaptea lafereastra mea? Ura, monrrica... Tu, Nae,eti un baiat de aur... Star sa to sdrut...Cine bate noaptea la fereastra mea?...)

    Domnul Bucur se legana; multimea cufelinarele aprinse se legana in toate par-tile ca batuta de un vint mare. Focuri hen-gale izbucniati pretutindeni, varsind lacuricolorate peste furnicarul nesfirit. Tram-vaiele incArcate de abia razbateau pe stra-zile ticsite de lume. Florile uriae de luminapluteau parca de-asupra ivoaielor negre,in noaptea limpede i larma grea se innaltapin' la cerul albastru.

    ** *

    De cind cu intilnirea de la Most, in casadomnuluf Bucur a intrat iar linitea. Cindvine acum, domnul Bucur acasa cucoanaProfirita if sare sprintena innainte, ca acum

  • 88 N. N. BELDICEAN1J

    douazeci de ani, si-si incolaceste bratele injurul gitului dumisale :

    (Bine-al venit, bibicule... Uite, draga, sidomnul Nae e la noi... Aoleo, da-1 fi fla-mind matale... Da ce-ai stat asa de multdraga ?...,,

    Si domnul Bucur ametit de-atita dra-goste nu mai tiea pe ce lume e.

    ...Acura, domnul Bucur bea pelin de Port-Artur supt umbrarul de la Alexandru Ma-chedon, in roata galbena de lumina a feli-narului. E foarte induiosat, si-isi mingiiepe ginduri favoritele si ofteazA :

    qDomnule Nita, pe onoarea mea, sinta mai fericita persoana. Inca un chil depelinas, nenisorule... Domnule Nita!

    Ce-i, domnule Bucur !Sint persoana a mai fericita, pa onoa-

    rea mea... dumneaei, tii, vorbete acuica,aa de blind cu mine, ca acum douazecide ani cind, pardon, ne-am insuratara...,

    Taciul a venit i i-a intins gitul pe ge-nunchii lui domnul Bucur, ca sa-si pri-measca portia de covrigi.

    Amurgul cucerea mahalaua saraca. Pela portite, pe Iavite, cumetrele stateau la

  • DOMNUL BUCUR 89

    sfat. La portita unei cdsute albe, ingropatain valurile de verdeata ale unei gradini,visa o fata c'o floare roie in par. Sal-cimul inflorit de la poarta ii intindea urn-brarul alb pina la zaplazul de peste drum iumplea toata ulita de mirodenif. Ceasorniculfabric-ei de la marginea mahalalei se lumi-neaza i arde ca o lung plina tintuita pezidul uria. Si domnul Bucur deodata i1scoase batista popeasca i prinse a suspinacu durere in roata galbena a felinarului :

    cStii, sint foarte fericit, domnule Nae...Pa onoarea mea... Ca acum doudzeci deani imi vorbete acuica dumneaei... Caacum douazeci de ani, cind, pardon, m'aminsurat... Pa onoarea mea...1

  • DOMNUL TUDORACHE

  • DOMNUL TUDORACHE.

    trada Tacerit e singura strada binebotezata din cetatea lui Bucur. in tot-deauna in ulita aceasta mica pluteste

    o liniste de ruing. Pe stinga se ridica unzid innegrit de .vreme si ploi, i de dupazid se innalta, intre citeva morminte, o bi-serica veche, care in zilele de slujba umplestrada de miros de srnirna Si tarniie i demurmurul tainic al rugaciunilor. Pe dreaptase tidied un ir de case vechi, innegrite,ingramadite, par'ca, cu frica unele in altele.La No. 6 e o casa saraca, cu doua ferestremici, pline de praf, ca doi ochi orbi; cu-fundata in totdeauna in aceiai tacere demoarte, pare pustie. La portita freamatacu jale, in negurile toamnei, un salcim ba-trio. Aici sta cucoana Rarita : slabs ca oaratare.

  • 94 N. N. BELDICEANU

    In fiecare dimine.ata, in odaia plina deumbra, Cucoana Rarita se aeaza in fataoglinzii, 41 canete parul, 4i incondeiazadoua sprincene ca doua.' lipitori, i dupa ceii vopsete gura i-1 face cloud benghiuriroii in obrajii supti i zbirciti, ii rotun-zete pieptul cu vats, i pe urma se imbracaintr'o rochie neagra de matasa. Prin fe-restrele prafuite se strecoara in totdeaunao lumina posomorita de zi mohorita detoamna, i invalue mobilele vechi, terse devreme. Cucoana Rarita paete prin casa,fara zgomot ca o fantoma, is de pe masadin mijloc Universul i, aezindu-se intr'unjilt, prinde a ceti oromantul, cu glas mare,indoiin du-se grozav la fiecare rind.

    In odaia de alaturea prind a suna paiidomnului Tudorache Virtejanu, pensionar,fost slujba la primarie. Dumnealui sta dedoua-zeci de ani la cucoana Rarita intr'o oda-ita umeda i darapanata. In fiecare dimineata,de cite on aude paii lui domnul Tudorache,cucoana Rarita ii intrerupe citirea, i piep-tul de vats se ridica inteun oftat dureros :

    00f! de ce nu mor mai bine ? Viata-iasta! Ce are, ce are, de fuge de mine ca

  • DODINUL TIIDORACHE 95

    de ciuma? Ciudat om !... Sta toata ziva in-chis in casa, i bombanete ca de pe altalume... Of, Doamne, de ce nu ma stringide pe fata pamintului? Offf!

    De douazeci de ani, de cind i-a muritdomnului Tudorache nevasta, cucoana Ra-rita ii face ochi dulci, dar pace! DomnuTudorache cind o vede ii trintete, bomba-nind minios, ua'n nas; cu toate acesteanu se muta

    c Aid, zice dinsul, a inchis ochii dum-neaei, i aid vreati sd-i inchid i ell.. Ulte,rochia aia alba din cuiti, e rochia Marioarei,cu dinsa era imbracata cind am vazut-o euintiia oard... Era aa, intr'un amurg, i dum-neaei paia agale pe strada Salcutii i etiveniam incet de la cantelarie...

    Domnul Tudorache Virtejanu e mititel,adus de spate, cu fata galbena i incietitd,i imbracat in totdeauna c'o redingota verdecirpita cu petice negre.

    Sta inchis toata ziva in casa cu cheia, i,cind aude fonind in sala rochia de matasea cucoanei Raritei, ii oprete ra'suflarea i,pe fata galbena, ochii i se maresc plini despaima. Cucoana Rarita se oprete i bate

  • 96 N. N. BELDICEANU

    incet la .ua, ateapta un rastimp, apoi of-teaza, i fonetul matasii se departeaza idomnul Tudorache suspina inspaimIntat :

    lif, ce vrea cloanta asta cu mine, Dom-nule, ce vrea ? Umbla cu farmece, parca etisint prost, nu tia ca umbla cu farmece!...

    domnul Tudorache voibete singur,repede-repede, clipete mered din chi iface crud marl; apoi se araza in fundulpatulul i incremenete aa, ghemuit, cuochii in gol.

    In odaia umeda i intuneco_asa plutetemiros grew de mucegaiii i, in linitea demina i in lumina aceia turbure, domnul'Tudorache, cum std aa ca o stand, cuochii pironi i, cu chipul galben, pare o fi-gura de ceara. Afars, in negurile vinete,salcimul freamata cu jale i batrinul se gin-dete cu spaima la vrajile cucoanei Raritii.

    ...Par'ca el nu tie, n'a vazut-o cind, intr'onoapte, a prins un 'iliac in cerdac ?... N'avazut cu ochii lui cind 1-a fiert?... Liliaculfierbea in oala i ea tot fa.' cea semne de-asupraoalei i boscorodea o vraja. pe urma. i-aoptit de trei ori, incet i raspicat numele,parca-1 chema cineva tainic: Tudorache...

    i

  • TIIDORACHE 97

    Tudorache... Tudorache... i de-acolo iara prins a face semne de-asupra oalei ia-i murmura incet vrajile...

    dar frig mi-e... Iar am racit pa-catele mele, iar m'am imbolnavit... U-u-u,ca frig mi-e...

    domnul Tudorache iii indeasa bum-bacul in urechi; apoi is dintr'un cuiu ocataveica veche i un fes ponosit, cu ca-naful ars :

    U-u-u, ca frig mi-e...)41 imbraca,. tremurind i clantanind, ca-

    taveica i 41 indeasa peste urechi fesul i,sculindu-se, se duce aplecat de ale la undulap, cu amindoua miinile blanastrinsa la piept :

    Las'ca am eu leac pentru voi, ya yineu de hac...

    Deschide dulapul i scoate o maina ru-ginita de facut cafea, o garafa cu spirt iun Sip inroit 'pins la jumatate de rom.

    Las ca va yin ea de hac... U-u-u, darfrig e... Mai bun leac nici nu se poatedomnule !

    Ia o calla alba, tirbita, de pe masa itoarna apa in ibric; apoi s'araza inteun jilt cu

    Beldicertnu. Clopuri de /a mahata. 7

    DOMNI.IL

  • 98 N. N. BELDICEANU

    telurile stricate i ciltif ieiti, pune spirt J,hiriind un chibrit, if da foc. Flacdrile seridica in limbi albastre in jurul ibriculuiruginit. Domnul Tudoracheii indeasd bum-bacul in urechi i se invdlete, tremurind,in cataveica.

    Afars, din ceata vindtd a toamnel, prindea cerne in lumina trista o ploaie mdruntd.Prin salcimul de la portita trec infiordrf tai-nice in murmurul trist al ploii. Apa incepea fierbe in ibric, i un noura alburiu se ri-dica incet spre nasul lui Domnul Tudorache.

    Aa, acu o linguritd de cafea... Bun...Acuic'o buc4ica de zandr...

    Domnul Tudorache vorbete singur, cli-pete repede din ochi i, luind sticla curom, prinde a picura incet, numarind rar,cu nasul ingramadit la gura ibricului :

    Una... cloud... trel... patru... cinci... Ho-bo() ! destul : cinci... Nici una mat mult,nici una mat puffin, ca altfel 1111-i de leac...Asta -i cea mat prima doftorie pentru fri-guri... Parca-ti iea cu mina boala, domnule...

    Vira lingurita in ibric i amestecd ca-feaua, numarind, de cinci on la dreapta ide cinci on la stinga :

  • DOMNUL TUDORACHE 99

    Ho-hoo, deajuns... de cinci on la dreaptai de cinci on la stinga ; nici mai multnici mai putin, ca altfel nu-i de

    Toarnd cafeaua intr'o ceaca fara toarta,pe care scrie cu litere roii : Poftim !Di prinde a sufla, i-a sorbi cu faca in-cretita

    Uite, na, la fiecare ingh4iturd parca'-miiea raul cu mina... Pfuuu... Cea mai primadoftorie domnule: cinci picaturi i de cincion invirteti la dreapta i de cinci on lastinga Nici mai mult nici mai putin, caaltfel nu-i de leas... Pfuuu...D

    Mara, in painjeniul intunecat de apa,incepe a toca de vicernie. Loviturile, inna-bucite de negurile toamnei, picurd triste inulita pustie, in murmurul molcom al ploii i'nfreamdtul de durere al salcimului. Apoi toacatacu i clopotele incepurd a vibra adinc intr'oting-uire jalnicd. Pe ulicioara tacuta nu tre-cea nimeni. in odaia scunda lumina sca-dea ; ploaia murmura monoton la geamuri.Domnul Tudorache se ridica incet din jilt,sprijinindu-se in mini, i, cu pai maruntii aplecat inainte, se apropie de icoaneleterse, i, scoVndu-I cuvios fesul, ingenun-

    lean.

    :

    ...

  • 100

    chie i incepu a se ruga in oapta, facindcruci marl:

    Doamne Isuse Hristoase, Fiul luioaptele rugaciuinii umpleau de fiori td-

    cerea de ruins, clopotele vibrati adincin neguri. Pe urma contenird, i 'n tace-rea mare trecu, ca o oftare de durere, ceadin urma vibrare a aramil i se stinse in mur-murul ploii i'n framatul trist al salcimului.Umbrele inserarii invaluira lucrurile vechii colbaite, i rochia alba a moartei: par'caintrase in odaia muta negura rece de afara.

    Batrinul se ridica de la icoane i aprinseo luminare infipta intr'un sfenic cotlit dealama : lumina saraca umplu tremurind in-caperea scunda.

    odaia de alaturea se auziaii paii ioftarile cucoanei Raritii. Domnul Tudo-rache murmurs :

    Hm-hm ! iar vrea sa faca cloanta far-mece... Par'ca nu tia ea Ca vrea sa facafarmece ? Am vazut-o cu ochii mei, dom-nule, cind fierbea liliacul i optia incet :Tudorache... Tudorache!...D Las ca-i viu

    eti de hac...0Domnul Tudorache lua de pe masa. un

    D-zea...,

    fn

  • DODINUL TIIDORACHE 101

    ceaslov i, deschizindu-1 la o fila unsuroasasi picurata de ceard, IV puse ochelarii pevirful nasului i, cucuindu-se in fundul pa-tului, incepu o rugaciune, leganindu-se ladreapta i la stinga :

    Pe Tine, Doamne, eii, nevrednicul, ro-bul Tau, de-a-dinsul Te rog cauta cu mi-lostivire spre casa aceasta Si spre robulTail Tudorache...

    Paii cucoanei Raritii contenird. In casabatrina era linite adinca.

    Numai murmurul rugaciunii tremura tainicumplind odaia de fiori. Batrinul se leganaincet la dreapta i la stinga, invalit in ca-taveica veche, i supt fesul ros fata luisbircita parea mai galbena parca.

    ... i supararile cele rele ale vicleniloroameni, a otravitorilor si a descintAtorilor,a fermecatorilor sail a fermecatoarelor ia viclenilor diavoli, izbavete...

    Dupa ce sfirsi rugaciunea, inchise cea-slovul si ramase pe ginduri.

    ... Ce are cloanta de baba cu el ?... Hm,sa se mute de-aici... Dar nu, nu se poatemuta : de doudzeci de ani sta aici i aidare sa moara... Uite aici, pe patul asta

  • 102 N. N. BELDICEANU

    unde a inchis ochii i Marioara lui... Uite,pe jiltul ala ros i destramat sta ea la geami-1 atepta sa vie de la cantelarie... Aculala cu ata alba* din perdea, ea cu minaei 1-a pus acolo... *i rochia aia alba cucare a vazut-o el intaia oars, tot ea a pus-oacolo.

    Tudorache sta neclintit in fundul patului,cu fata galbena i incretita. Din parete, por-tretul ters i plin de praf al moartei it pri-vea cu ochii ei mari Si triti, i rochia eipierduta in umbra ungherului parea o fan-toma alba.

    Batrinul stinse luminarea i se ghemuiin fundul divanului. Sta invelit in cataveicaveche, cu ochii pironiti in gol i i se pareaca, din noaptea odaii, ochii mari i tritiai moartei it privesc ca nite ochi vii.

    Afara intunericul era ca pacura ; pareac'a astupat cineva fereastra cu un oblonnegru. Salcimul de la portita fiiia trist innoapte ; ploaia cadea necontenit cu cinteculei monoton, i din cind in cind picuuriaduse de vint bateau in geam ca o minanevazuta.

  • DOMNIOARA B1TA

  • DOMNIOARA BITA.

    omnioara Bita lua teribilul ronzantUn secret ingrozitor i, deschizindu-1la capitolul Amor si Teroare, se arza

    in fundul divanului, i incepu a ceti in oapta,in tic-tacul ceasornicului vechi de lemn; dardupa un rastimp it incliise i-1 azvirli ner-voasa intr'un colt al patului.

    Domnioara Bita era astazi mai gatitaca de obiceiii, se imbracase c'o bluza inpara focului, i se pudrase. De-asupra na-sului intors in sus ia ochilor marunti, seintindea ca o streaina o unda creata i lus-truita de par, apoi un coc nastrunic, i invirful cocului, o funta albastra, ca un flu-ture uria gata sa-i is sborul.

    Ceasornicul batu rar ase ceasurf i dom-nioara Bita sari de pe divan, dadu fuga

  • 106 N. N. BELDICEANU

    la oglinda verzuie de supt portretul lui Ga-ribaldi asezindu-si grabita parul, se re-pezi la fereastra.

    Ulicioara strada Regretului cu ca-sele ei tupilate, strimbe, albe si sinelii,i se parea grozav de trista in amurgitulacesta melancolic. Se sirntia asa de singurape lume domnioara Bita, asa de nenoro-cita, venea sa plinga. Inceputul acestade primavara ii strecura o tulburare neinte-leasa in suflet.

    Fereastra era deschisa i din gradinitadin fats veneati mirodenii umede de zar-nacadele zambile. De-asupra acoperiu-rilor de dranita i olane, se ridica incet unsfert sters de lurid. Afars, in palimarul urn-brit de rourusca, o mierla prinse a fluerausurel, in gua : Suspine crude. i dom-nioara razima cu melancolie capulde uorul ferestrei. Niciodata parca n'afost aa de singura i de trista. Ar voi, tii,asa, o iubire mare, mare, ca prin romane.Si domnioarei Bitei i se parea ca toata fi-inta i se topete i i se innalta, uoaraca o uvita de fum, spre cerul

    La geamul de peste drum sta. ingindu-

    i,

    Biqa iii

    ca-1

    siniliii.

  • DOMNISOARA BITA 107

    rata intre oalele cu lalele, o pisica alba cucercei rosii de ling. Alaturea domnisoaraVasilica isi razima yisatoare feta alba intr'omina. Domnisoarei Bitii i se pare ca dom-nisoara Vasilica s'a prea gatit in asta sears.

    se face ca n'o vede.Hudita se coloreaza deoparte si de alta

    cu hainele deschise ale cumetrelor. Prinpulberea de our a asfintitului yin de departestrigate pierdute :

  • 109 N. N. BELDICEANU

    silica s'a roit ca o cireaa i-a disparutdupa perdea. Dupa o child insa iar i-aaratat capul gatit intre florile inflacarate.Atunci domnioara Bita a fugit de la geam,a luat Un secret ingrozitor, l'a zvirlit fu-rioasa supt un scaun, i trintindu-se pe pati-a infundat fata in perine.

    Seara, la masa, cucoana Lina o privilung, cu ochii ei rotunzi ca cloud maslinei-o intreba ingrijita :

    Da' ce ai, maica draga, to parc'ai plins?Ma cam doare capul; ma duc sa ma

    culc !>> raspunse domnioara Bita inroin-du-se i plecind ochii mici.

    Tar domnul Bibere, care era cam cuchef, IV ridica sprincenele stufoase ra-minind cu lingura la jumatatea drumului:

    Da ce are fetita tatei, domnule? Cum?Ce? 0 doare capul ! Aaaa ! las'ca ordinezeil, ma-intelegi, durerii sa piece i o spiece ca n'are 'n cotro, o is muma dra-cului, o pun, fir-ar al dracului, planton cucateaua in spinare s-1 cheme pa draculda la luminare... Sa mor! Aaaa, eft sintgrozav Romin, domnule!

    Da lasa, omule, fata'n pace, cuvinta

  • DOMNISOARA BITA 109

    cucoana Lina suparata, i maninca ca uiteti se racete mincarea !

    EI da tii ca eti curioasa persoana dum-neata...Lasa-ma sa ordinez...N'am fost eil tam-bur-major in regimentul 3 da linie, domnule ?

    El bine-ai fost dar...St, nu cricni, decioplina, cocoana. Apoi

    dumneata nu tii ce e deceoplina... Deceo-plina este... ca sa zic aa, o supunere oarba,cocoana, i fara murmur, cocoana... St...nu cricni, ordinez!...

    Si deodata. domnul Bibere se induioai razemindu-I capul intr'o mina incepua ofta cu jale mare :

    Sireacul regiment! Unul era sireacul re-gimentul 3 da linie, domnule!h

    Aa era in totdeauna domnul Ghita Bi-bere la chef : i'i aducea aminte de cind fu-sese dumnealui tambur-major la regimentul3 de linie, se induioa grozav, se incrunta, or-dina , cu mustatile zbirlite, o inva0 pe cucoanaLina ce -i diciplina, i era foarte fericit.

    inteun tirzia domnioara Bita spuse catot o doare capul i ca pleaca sa se culce.Dar in odaia ei, se puse la pinda, prin intu-neric, la fereastra, dupa. perdea.

  • 110 N. N. BELDICEANU

    Ulita era pustie i luna ardea, de-asupraacoperisurilor negre, ca o roata de jaraficumplind strada c'o pulbere find de argint.

    Din incaperea de alaturea venia glasulminios al domnului Bibere, i glasul as-cutit al cucoanei Linii :

    Da ispraveste odata, omule.St, nu cricni !.. deceoplina, ca sa zic

    aa, este...Da sfirete, omule...

    0 supunere oarba.Of!...Si fara murmur!

    Domnisoara Bita sta nemiscata dupe per-dea. Tic-tacul ornicului picura rar. Un greerscirtiia inset in gradinita.

    Un lautar trecu zgriburit intr'o redingote,stringindu-si dibla subsuoara. In lumina sd-racd a felinarulul din fata, un cetacean secumpanea ca batut de vint, i vorbea sin-gur batindu-se cu pumnul in piept :

    Mada, eu sint dom' Boboc, mal... Parol, samor... Ce to uiti asa la mine, mai musu?...Ta is muma dracului.D

    Iar jos, innaintea sa, pe trotuar, umbraneagra a necunoscutului se framinta, da

    ...

  • DOMNISOARA BITA. 111

    din mini, i parea un al doilea cetaceancazut, care se canonia zadarnic sa se ri-dice.

    Apoi domnul Boboc porni deodata caluat de-un val i se izbi intr'un gard, idupa aceasta se departa impleicindu-se iinginind o frintura de cintec. In tacereacare se intinse se auzira pai tainici 'apoivagmistrul se opri la geamul domnipareiVasilica. Nu trecu mult i umbra alba adomnioarei Vasilica se apleca peste glas-tre. Domnul vagmistru se innalta in virfulcizmelor, ducea o mina la inima i clatinadin cap optind ceva. Cind trecea cinevadomnul sergent-major se intorcea scurt inloc i se uita in alts parte fluerind uurelc'o mina la mustata; i din cadrul negru alferestrei silueta alba a domnioarei Vasilicase tergeari dupa ce.se departa trecatorulrasarea iar in tremurarile perdelelor albe.Suflari uoare vint aduceati miresmelegradinilor in floare. Zarnacadelele i zam-bilele din gradinita domnioarei Bita in-naltau mirodenii puternice i undeva, de-parte, o privighetoare incepu a cinta caimbatata de lumina.

    'de

  • 112 N. N. 13F.LMCEANU

    Din noaptea aceia domnioara Bita eramere]. roie i o durea venic capul. Za-darnic ii gemea incruntat domnul Biberecomenzile, cind venea sara acasa, cu chef

    durerea de cap nu vroia sa fuga. Sicucoana Lina i cu domnul Bibere ince-pura, de la o vreme, a se ingriji i-a vorbide descintece.

    Acuma noaptea, cind toti dormeau, dom-nioara Bita se strecura incet, ca oafard, i de acolo, de dup.' poarta pindeape cei doi indragostiti, lua petricele i learunca in strada, ridea pe-infundate i lestriga ascutit :

    Care vra sa zica amor la lung, sterna-bailor !

    Apoi se pitea jos. Si pe cind domni-oara V asilica fugea de la geam ; domnulvagmistru gemea, ii smulgea parul, scrineadin dinti, i trecind strada se oprea in fataportii i prindea a mormai stringind pumnii :

    Am rup cozile, fire-al a dracului,am sa-p" rup cozile!)

    Pe urma se oprea, asculta incordat; darnu se mai auzea nimic. Atunci trecea innapoiulita; umbra alba se arata iar la geam;

    sali

  • DOMNISOARA RITA 113

    oaptele tainice porneau din noti ; domnulvagmistru se inalta iar in virful cizmelor,ducea o mina la inima i clatina din cap,in lumina de vis a lunei. Insa dupa citevaclipe iar pornea risul infundat, iar incepeada cadea petricelele ca din vazduh, i dupamulte scrkniri i mormaeli, in fata portiidomnioarei Bitii, bietul don' vagmistrupleca zmulgindu-i cu disperare mustatile.

    Diminea0 i intr'amurg domnioara Bitaeea la portita cu cucoana Lina, i de citeon zarea pe domnioara Vasilica on pedomnul vagmistru tivlea :

    i ia aa facea, ma rog, til, taman cala teatru : El ; Ah, cit to iubesc ! Ea : Ah,ai muri fara tine!>> El: Angelul met"' !Sufletelul met. ! Ea : Puiul mea! Bibi-loiul meu ! sa mor, na...D

    i cucoana Lina ridea cu lacrimi,valurile de grasime:cum, fa, aa facea ?

    S mor, na.... i daca ar fi batirfrumoasa : da-1 urita foc, spaima ciorilor.

    la facut farmece, fa, ia facut cu ul-cica....

    Beldiceanu. Chtpuri de la maha/a. 8

    saltin-du -i

    c Si

  • 114 N. N. BELDICEANTJ

    Are s-1 aduca pe stem abilul calarepa prajina, sa mor- na...

    Astazi domnipara Bita i cu cucoanaLina au eit ca de obicel, la portita i auprins a ride de domnioara Vasilica care seivise la fereastra, intre lalelele inflacarate :

    1Parca-I Sfinta Vinere, zise tare dom-nioara Bita.

    He-he-he, taman Sfinta Vinere,D rideacucoana Lina saltindu-I valurile de grasime.

    Deasupra caselor curate i a gradinilorverzi plutea o pulbere aurie. Oltenii, cucouri, treceau strigind prelung :

    qPuiagai db.' al dal Moldova, puiagaaai !Mielo gras000 !,

    Trecu i monegutul cu mustatile marli palaria pleotita strigind gros:

    qVarn-viuuurti... Varn-viuuurti !Si Tigancile sprintene zvirlind tipete as-

    cutite :oStegioara-Stegioaaara!DCumetrele erail pe la portite legate cu

    grimale albe la cap. Plopul uria din fundululitii se zugravia pe pinza de foc a asfin-titului.

  • DOMNISOARA BITA 115

    Mier la din cerdacul batrin uera uurelin cuca ei albastra : Suspine-crude. Dedeparte venea, prin umbrele inserarii, unglas de pitpalac, iar gaita domniparel Bita :macaia, mieuna, cinta cucoete, i dincind in cind tipa subtire :

    Moftangiule! Moftangioaico! Moftangiule!Aa, maica, aa, o indemna dompi-

    oara Bita, striga, maica, striga: Moftan-giule Moftangioaico ! tratati amor!

    Iar gaita cuvinta subtirel din umbra pa-limarului :

    Moftangiule ! Moftangiule !i cucoana Lina inchidea ochil, casea

    gura mare i-i salta valurile de grasime.La capatul strazii, rasari domnul vag-

    mistru c'o mina la mustata, cu .capela pe-osprinceand, tirindu-i tarp vatrarul. Dom-nioara Bita tivli tare :

    Uite, vine fermecatul... Ia te uita cum sefurlandisete moftangiul... Ia te uita ma rogi la dumneaei cum rinjete! Curat spaimaciorilor, mama padurii... Sa mor, na...hDomnul vagmistru se apropia ro ca i tu-nica. Domnioara Bita ofta data" tare dinbaierile inimei:

  • 116 N. N. BELDICEANU

    e Ah, fir'ar al dracului da amor ghebos...Sa nu leini da ris, sa nu mori ?...

    Leaga-ti javra, matmuzel! izbucni de-odata domnul vagmistru cu musta tile zbirlite.

    Domnioara Vasilica fugi de la fereastra.Domnioara Bita sari de pe lavita arsa, caintr'o scaparare de fulger, i prinse a tipacu minile in olduri:

    Care vra sa zicd ma insulti, mush, infavor?... Individule... individule.,. mizera-bile, infectule, moftangiule!

    Cucoana Lina se repezi saltindu-i valu-rile i vinturinduli bratele enorme:

    Ce pofteti, ma musu... Ce-mi insultifata, musu?

    Individule, moftangiule! tipa subtirelgaita.

    La capatul ulitei se arata domnul GhitaBibere cumpanindu-se in toate partite. Seopri o clipa mirat, ascultind, casca ochiii gura, apoi deodata se pravali pe-o coastspeste vagmistru, mugind:

    St, nu cricni, ordinez!... tii to tine -amfost eti ma? Tambur-major in regimentul3 de linie mada.... Ordinez, ma-intelegi,ordinez! Scurt micarea ! Nu cricni !

  • DoamisoARA BITA 117

    Individule...Ce poftqti ma musu ?Moftangiule!Nu ma insulta, matmuzel!Ordinez, am zis! Conchide, musu, con-

    chide-am zis... Scurt micarea! Tambur-major, ma... Regimentul 3 de linie, ma....D

    -Cumetrele navaleat din toate paqile intr'olarma grozava. Ulita strimta se umplusede pulbere. Copiii bagati in boale urlaiitinindu-se de fustele mamelor. Jar domni-oara Bita tipa ca in gura de arpe c'ainsultat-o mizerabilul in favor.

    i tirziti, in casa, domnioara Bita Buseortul la ochi i izbucni intr'un plins ne-stapinit, cu sughituri.

    Cucoana Lina, care punea masa in odaiade alaturea, veni intr'un suflet saltindulivalurile marl :

    Da'ce al, Bita maichii, ce ai, ce s'a in-timplat ?

    Lasa-ma, laaasa-ma...Da'ce al, spune... Vino-ti in fire, Bita

    maichii... E ruine... te-aude lumea, Bitamaichii...

  • 118 N. N. BELDICEANU

    Dar ce are fetita tatii, cuvinta spe-riat i domnul Bibere impiedicindu-se deprag; nu-i frumos, fetita tatii, e ruine fe-tita tatii...

    Lasaaati-ma, lasa-ti-md! striga dom-nioara Bita plingind mai grozay.

    Afars peste case i gradini plutea Incao pinza luminoasa de praf. Printre cumetreera freamat mare : vorbeati tare, rideati cuhohote, vinturaii din mini i eraii foartefericite.

    Mierla din palimar uera uurel in lu-mina scazuta. Pe fereastra deschisa veneatimirezmele ametitoare ale primaverii. idomniviara Bita plingea amar, cu fata as-cunsa in ortul Inflorit; iar bietii batrini seinvirteat imprejur zapaciti i nu pricepeaunimica.

  • UN INTERIOR

  • UN INTERIOR.

    In oda'ita scunda, imbracata cu scor-turf, focul arde liniE,.(tit in soba cu fi-rizi boltite. In rumeneala flacarilor, in

    fundul divanului, dormiteaza bunicul pin-tecos, cu comanacul pe ochi, i cu canatulde matasa peste fata roie, bunica marunta,invaita. intr'un al vechiti turcesc, nepoticabalaie i un mit negru ca pacura.

    0 unda de vint se izbete in fereastrainghetata plind cu garofe. Bunicul tresare,ridica capul, ii scarping somnoros virfulnasului i zice gros, pocnind din palme :

    (A.aaa... Ia sa facer, tomnilor, o Lirade politica !...0

    Se intinde, marete para galbena a lampiide pe masa, is ochelarii rotunzi c'o sticlaplesnita i prinsa imprejur cu ceard roie,i intinzind gitul ii aeza. clipind, pe virful

  • 12.2 N. N. BELDICEANII

    nasului, dupd aceasta ia Universul dealaturi i prinde a sloveni rar, lunecind in-cet un deget pe rindurile negre.

    Bunica ofteaza :Ia sd dad eti un pasiant.. Pasiantill lui

    Napolion !,i aplecindu-se, ia de pe mesula de linga

    pat nite card de joc unsuroase, le ames-teca, le menete i laisindu-se Intr'un cotincepe a le inira, ingindurata, pe macatulverde.

    Nepotica ia in brate un paiat vechi, fardnas i fara o mina, i prinde a-i cinta ince-tinel, leganindu-1 cu dragoste mare la piept :

    cHaida liuliu cu mama, ca mama 1-o le-gana !A

    Lampa impratia imprejur o lumina moalede amurgit. Din bagdadia cu grinzile in-carcate ca gutai i mere domneti se cer-neail mirodenii dulci. Pe mesuta de lingadivan lucea un chiup mic de sticla, astupatc'o bucata de gazeta gaurita, i inlauntru,in apa, se la.murea o scaricica de dranitdi un brotacel. Linga chiup hodinia ciu-bucul bunicului, ochelarii bunicai i un cio-rap ro, neispravit, cu andrelele in el.

  • UN INTERIOR 123

    De-asupra, in perete, intr'o colivie al-bastra, sarea de colo-colo un canar, iochif IT licariati in lumina ca cloud gamaliinegre de bolduri.

    Nepotica iI arza paiatul incet pe pat,in umbra, i-1 inveli bine pina supt barbie :

    Asa! sa nu laceascei !hApoi virindu-i capul intre gazeta i barba

    alba a bunicului ciripi subtirel :Bunicule, bunicule, haide ma log ma-

    tale sa ne zuccim de-a ascunsu !Haide, draga bunicului.

    -L- Gata ? intreba nepotica ascunzindu-ifata in perind.

    Nu, nu, staff, nu e gata !Bunicul se cobori greoiu din fundul di-

    vanului i incepu a umbla tiptil, in papuci,pe lavicerile colorate, cu fata luminata.' deun zimbet fericit, catindu-0 un loc de as-cuns.

    Gata, bunicule ?Nu, nu, nu-I gata !

    i ajungind linga dulapul stravechia denuc, ii yid, cu greutate, burta enorma in-tre el i soba i tragind in fata un jilt, sepiti jos i striga cu taina mare :

  • 124 N. N. BELDICEANU

    Cu-cu !)Nepotica se cobori, alerga cu pai ma-

    runkel pina-n mijlocul casei, i acolo oprin-du-se asculta cu ochii albatri deschii marl,cu minutele grasulii intinse in laturi, i za-rind virful comanacului dupa jilt, se repezibatind din palme i strig-ind :

    Te vad, te vad, te vad, bine-mi pale,bine-mi pale !

    i bunicul ei la lumina, intr'un papuci-un ciorap, gifiind i rizind gros :

    q Ho-ho-ho !far nepotica ridea subtirel, facind gro-

    pite in obrajii trandafirii :Hi-hi-hi, bine-mi pale, bunicule, bine-mi

    pale... Acu sa incalesi, ma log matale, bu-nicule, pe Balanu !D

    Balan era un cortel popesc, de doc, carehodinea intr'un ungher.

    Bunicul it lua, incaleca pe el i prinsea sari prin odae, a storai i a striga :

    Ho, ho, Balan ! Incet! la hop !0i fetita salta in urma rizind subtire.

    Batrinul ii flutura canaful comanacului ise rotea prin casa. far bunica tipa dispe-rata din fundul patului :

  • UN INTERIOR 125

    Da' astimpara-te, omul lui Dumnezet,c'ai sa darimi casa!

    Hi, Balan, la drum 1Da' nu'ritelegl odata, omule?Hi, ma ; ca vintul sa ma duel' !Of, pacatele mele! Ce te-a apucat, frate?Nu.sari, nu sari, ho, ho, domol, incet

    la hop !Dupa ce osteni, bunicul cazu pe cana-

    pea, gifiind i tergindu-i faca asudata cubasmaua.

    Nepoica se sui pe canapea i se ghe-mui linga el :

    Bunicule, bunicule, cum cinta cocoqul?Bunicul inghite data, lungete gitul i

    trimbiteaza prelung i incet ca de departe:Cu-cu-ri-guuu!

    Da' gaina cum lase?Cot-cot-cot-co-daaac! izbucni batrinul

    asc4t i tare ca o gaina speriata.Valeu, ma asurzeti, omule, ma asur-

    zeti; prinde a se vaita bunica ducind mi-nele la urechi.

    Da curcanul cum fuse ? intreba iarn epotica.

    Bunicul ii trece, zimbind pozna, dege-

  • 1'26 N. N. BELDICEAMI

    tele rachirate prin barba, se scoala de pecanapea, paete leganindu-se pins 'n mij-locul odaii, i, virindi4 minile in buzuna-rele cataveicei, ii rasfringe pulpanele laspate ca pe-o coada de curcan, se ghe-borazA, i incepe a se roti i a pufni fudulcu ochii bulbucati, apoi deodata prinde atipa ca curcanii scuturindull canaful co-manacului:

    cIu-iu-iu-iu... Codru-codru-codru-codru!Nepotica ride cu lacrimi. Batrina ii face

    crud marl ca innaintea icoanelor, clatindminunata din cap i se bate cu palma pestegurd, pe cind bunicul se suie linitit in fun-dul patului, mingiindu-I barba albs, i a-prinzind ciubucul de-un cot, incepe a pufaitrimetind rotocoale de film sere grinzile in-carcate de fructe.

    In odaita joasa i plind de mirodenii seintinse iar linite. Nepotica iii lua iar paia-tul i incepu a-1 legana mingiindu-1. Mitultorcea clipind somnoros din ochii galbenica chilimbarul. Ornicul vechia din perete'10 plimba incet umbra limbii lucitoare pescoarta albastrie, pe care alerga un calaret,ca pe-o zare de cer.

  • UN INTERIOR 127

    Bunica potolita se cobori incet, ca oumbra, si pregati de ceaiii: puse samovarulde alama in mijlocul mesel, aseza incetiortrei cesti zugravite si o garafa inroita panala jumatate de rom. In sticla innegrea ocruce cu rastignirea Mintuitorului, o scars,o sulita si niste cleste de lemn. Batrina sesui iar pe pat i ramase nemiscata, cu minilesubpuse, cu ochii in gol. Lumina de amurgita lampiJ lucia moale pe lucrurile vechr denuc, pe alamuri si sticle.

    Samovarul prinse a cinta incet, in linisteaadinca. Fetita se culcase cu capul pe ge-nunchii bunicului, cu papusa la pept, si as-culta cu ochisorii albastri, ca cloud flori dein, in lumina. Deodatd, afard in noapte,la fereastra inghetata, suns sfios un clopo-tel, geamul se rumeni Si nite glasuri sub-tirele de copii pornira duioase.

    Fetita sari in sus :t Se-i asta, bunicule ?

    Stelarii, draguta, stelarii.Vau sa vad si eil stelalit, bunicule,

    vaii sa-i vad si einStai ca-I chiama bunicul, II chiama !0

    Si batrinul, puind ciubucul pe marginea

  • 128 N. N. BELDICEANU

    mesutil, se cobori greoiu din pat i btu 'nfereastra :

    Veniti baeti, in casa !))Cintarea conteni, se auzird tropaituri in

    said, i ua se deschise mare i trei tincide-o chioapa, cu steaua i luceafarul, in-traral, c)o unda de frig, albi de omat i cunasuparele roii ca nite ardei. Clopotelulsuns 'impede. Baetii ii scoasera cumelemarl, se intoarsera cuminti cu fetele spreicoane, i ridicind ochii incepura a cintacu glasuri limpezi, leganindu-se la dreaptai la stinga, cu capetele pe spate:

    (Tref crai de la rasaritCu steaua cal'atorind-o>

    Melodia se innalta subtire in linitea o-dal Luceafarul se ridica incet spre icoaneleterse. Batrinii i nepotica ascultati neclin-titi, cu ochii du1. Iar Maica-Domnului, cupruncul la sin, parea i ea c'asculta, caintr'un vis, in rumeneala de zori a candelir.

  • STAFIA

    Beldteeanu. Chipuri de la mahala. 9

  • STAFIA.

    fe, risma bdtrind a lui tata Pascali, in-gropata in pamint -pans la fereastraprafuitd, plind de clondire, pirotia

    toata ziva, pustie, de cind se deschisesecrisma de peste drum : La trel ochi inplapornii, cu gradina, sara cu taraf de ldu-tari, cu fum de mititei, cu felinare co-lorate de hirtie.

    Acum e noapte, i in launtru, in luminalesieticd a ldmpii, la tesgheaua lustruita,incarcata cu cdni, pahare garaii, std. mos-Pascali in coltuni papuci, imbracat cape vremea veche, cu giubea untdelemniesi-in cap c'o sapcd spalacitd. Alaturi, cu-coana Rarita cu scurteica verde, cu gri-mea alba i c'o lecuta de mustata supt nasulascutit impleteste la un ciorap dincind in cind, ofteazd pe ginduri :

    Of-of-of ! omule, of!

    i

    i

    i,

  • 132 N. N. BELDICEANU

    Deodata ua din fundul crimei se des-chide grabit i Nae, un bunduc tuns chilugi cu ochi neastimparati de drac, se prabu-ete c'un dovleac mare turcesc:

    Am gasitara, jupine !Ho, ma, is sama ! Ce sd faci, ma, cu

    dovleacul, firi-l-al draculul de spinzurat !.cipa cucoana Rita, lasind ciorapul.

    SA, fac, coand, o prinzatoare , raspunderepede Nae.

    Ce prinzatoare, ma, firi-i-al draculul, ceprinzatoare ? Lumea piere Si tie iii arde deprinzatoare, arza-te focul?

    Da lass, omule, baiatu 'n pace, eidracia draculul ! cuvinteaza mo-Pascali,deschizind cutia cu tabac.

    Da -apol da! se'ntelege, dumitale nu-timai pasa de nimic !... Poate sa piara lu-mea: tabac sa af lua-l-ar naiba da tabaci i-ar seca saminta! i s'a sfiritara:sampan nu-Vi mai pasa da nit-nic!

    Da' ce al, omule? face mo-Pascali,tragind tabac pe nas i stranutind cu la-crimi; ce ai, Rarita draga?

    Da, se'ntelege, spinzuratul da Naeiii face da cap, i dumneata: Ce al,

  • STAFIA 133

    omule ?) Lumea nu ni mai intra in pravalie,i dumneata: Ce al, Raritico draga?

    Da' ispravete odata, soro, ispravete,ca imi iau lumea'n cap... Hapciu! Mi-aifa'cutara capul calindar... Hapciu!

    hapciul al dracului! Of, Dum-nezeule, da ce nu ma stringi, d ce nu mastringi ?

    Da' ce ai, soro, iti hapciu!cantacuzu in cap ? El, bravos, Raritico,da' tii ca ai haz! Care vra s zicd daca-izbiera, are sa ne dea muteriii buzna inpravalie ? Cind intri dumneata la ideie, eceva da speriat, pa onoarea mea! Fir maicu rezon, Raritico, fii mai cu rezon, pen-tru Dumnezein Ei comedie!

    Tata Pascali ii trase catranit musteatai tacu. Cucoana Rarita ii strinse mi-

    nioasa gura i incepu a impleti incruntatala ciorap.

    La o masa din fund, Nae scotea c'o cus-tura miezul din dovleac. in linitea carese intinsese, tresariaii, din cind in cind, of-tarile adinci ale cucoanei Raritii; iar tataPascali mormaia incovoiat de-asupra tej-ghelii, tragea tabac pe nasul albastriii i

    cinta...

    alba,

    i,

  • 134 N. N. BELDICEANII

    lustruit, i, ridicind sprincenele marl inumbra cozorocului, stranuta cu lacrimi, sal-tind de pe scaun.

    Deodata bdtrinul se uita_ cu inteles laNae, cdscd, intinzind minile in laturi, iintrebd:

    (Cite ceasuri Nae?A batutard de mult unsprezece, jupine.Hai sd inchidem ca -i tirzill. Haide,

    Rarito, la culcare.cinchide bine obloanele, Nae ! Si mo-

    Pascali trecu cu consoarta in odaia ceia-laird'.

    Nae inchise obloanele, lud apa din ciu-baraul cu trei picioare, de la capatul tej-ghelii, i incepu a stropi insemnind pepodele erpi negri de apa.

    In odaia de aldturi era Inca lumina_ Mo-Pascali se-auzea tuind i tirindu-i papucilprin casa. Apoi lumina se stinse, patu scirtli,se auzi un cascat lung i se Intinse tacereadincd.

    Nae i1 trecu Fie supt nas ortul verdei incepu a matura incet. Pe urma dintr'o-data se opri, ridica capul in sus, i, dupace ascultd un rastimp, lasa matura, lud do-

  • STAFIA 135

    vleacul i pai in virful papucilor, c'o minaintinsa in laturi, cumpanindu-se innainte lafiecare pas. Lua de pe tejghea o cutie cuchibrituri i-un capat de luminare, i apro-piindu-se de ua din fund, o deschise cubagare de sama. Ua scirtii ; Nae intoarsecapul ramase aa citeva clipe neclintit,c'o mina pe clamp, cu ochii la ua odaiiin care dormeaU batrinii, 'apoi trecu pra-gul, uor ca o umbra.

    De la gradina La trei ochi in filaponi,taraful de lautari plecase de mult i jara-tecul din maina de fript mititei, se stin-sese. Numai in fundul gradinei, la masade linga cele doua ciubere cu olendrii in-floriti, mai stateali in roata galbuie de luminaa until' felinar, domnul Craciunica, capro-prietar, i domnul Pupescu, agent de ur-marire i poet :

    qAa neica, zi-i innainte, gemea domnulCraciunica, rasturnat pe speteaza scaunu-lui; innainte... Foarte frumos, extra,neniorule, extra !

    Iar domnul Popescu ii glasuia cu me-lancolie mare stihurile :

    zi-i

  • 136 N. N. BELDICEANU

    eToata lumea azi petrece :Baluri, chefuri i orchestre,Tu, poet batut de ginduri,Fad pe-agentul la sechestre !)

    imprejur, era linite adinca. In fund unsalcim inehircit, patat intr'o parte de undade lumina ce eia prin fereastra crimel,sta neclintit in noapte, ca zugravit. Si de-asupra plopului uria de la poarta, pe ce-rul negru, tremurati cloud stelute albe, cadoi fulgi de zapada.

    Deodata aparu pe portita, lunecind parca,o umbra alba cu ochii de foc ; veni incetping in mijlocul gradinii i ramase nemi-cata ca o stana.

    Domnul Popescu ofta tot mai cu durere :iN'am parale, n'am nici lemne,.Trag paltonul tot cu

    in linistea sinistra,Iarna bate 'n centrul

    Aa, ma neica, zi-i innainte, foarte frumos,parol, pa onoare. Suspina domnul Craciu-nica cu melancolie mingiindu-I o mustata;da mai bem, ma-intelegi, un chilior dayin, amicescule ?

    Cum nu, da ce nu, cu placere...Bravos, amicescule, zi-i in n ainte... Nen e

    dinO,i,

    mintil!,

  • STAFIA 137

    Sterica, arjant-contant, ma-intelep.-,I, in c'unchi...

    Si intorcind fata barboasa peste uniar,deodata, amuti, largi ochii, casca gura iramase aa, incremenit. Apof, ridicindu-se,se prabui pe portita in intunerecul ulitei.Domnul Popescu sari ars de pe scaun, daducu ochii de aratare, infaca geanta, dadupeste masa i se facu nevazut.

    Paharele i sticlele rasturnate sunara as-cutit in tacerea gradinii. Con soarta lui domnulSterica navali afara speriata, se opri scurtcu ochii asupra stafief, dadu un tipat i sepravali la pamint.

    Umbra cu ochii de foc se strecura ipieri in ograda lui mo-Pascali. In urma-t,domnul Sterica se 'mpiedeca de prag, seapleca de-asupra sotief i apucindu-se in-spaimintat de cap incepu a racni cu guramare, neagra. :

    Saritf... Cremenalii!Mahalaua se trezi intr'o larma grozava.

    Gardistul tropaia cu cismele grele i ueracu desperare. Vecinii zbucniati pe ui cumif apucase vremea. Intrebarf, raspunsuri seincrucipa. Cinif urlau. Nevestele se strin-

    sCrenaenalii...

  • 138 N. N. BELDICEANU

    geau in jurul crimaritii leinate. Pe cinddomnul Sterica sta speriat in mijlocul fier-berii ce-1 impresura i nu putea pricepe ces'a intimplat.

    Iar intr'un tirziu, i ua de la mo-Pas-cali se deschise, i barinul, urmat de Nae,iei in papuci pins 'n mijlocul drumului:

    Da ce a fostara, neica ?Dar nimeni nu-1 putu

    A doua zi, zarva mare in toata mahalada.Crima lui domnul Sterica.' pustie iar alui mo-Pascali gemea de muterii ca invremurile cele bune. Gospodarii se cum -paniau cu paharele in mini i

    deschizind ochi marl, de stafia deLa trot ochi in plapoma. Cucoana Raritase batea minunata cu palma peste gura iclatind din cap inspaimintata. Tata Pascalitragea tabac pe nas, cu sprincenele stufoaseridicate in umbra cozorocului, stranuta saltind de pe scaun, clipea iret din ochi, idin cind in cind, pe supt mustata lasataa ()aid, se strecura un zimbet plin de taine :

    A fostara cevalea... Hapciu... grozav, neni-orule, cevalea grozav! cuvinta taica-Pascali.

    ;

    lamuri.

    sughijind,vorbiati,

  • STAFIA 139

    Ti-ti-ti, mare grozavie, fdcu cucoanaRarita, clatinind din cap cu spaima; maregrozavie!

    Am vazut-o i eu stafia, tipa. ascutit Nae,rasarind din pivnita cu cloud cdni cu vin.

    Ti-ti-ti, maaare grozavie !Hapciu, maaare caz, domnule !

    In nourir de fum, zarva cretea :zi, ai vazut-o ?

    Vazut-o, domnule Nita, cum to \Tadi ma vezi, striga bunducul de Nae.

    Bre-bre-bre !El, musi, inc'un chilior la subsemnatu'!Vineee !Sa vina, ma 'ntelegi, momental IVineee !

    Dracul de Nae umbla forfota 'n toatepartile, clampaninduli papucii marl, arzaoale cu yin i oale cu pelin, pe mesele ude,i ochil neastimpdrati de drac ii luciau cadoua boabe de argint viu supt sprincenelenegre ca trase cu carbunele.

    Intr'amurg, clopotelul de de-asupra uiisung, in pinza vinata de fum de Supt bag-dadia inegrita, i 'n golul fumuria aparu

  • 140 N. N. BELDICEANIJ

    fata slabs i incretita a domnului Popescu,i glasu-i s.ubtire rasuna cu taind :

    Buna saaara !0i in urma se strecura incet, cu frica para.,

    i trupul deirat, c'o geanta umflata supti-oara. A.poi intra grava, burta domnului Cra-ciunica, i in sfirit i fata dumisale barboasa,i picioarele scurte i groase ca doua puti-nele, intovaraite de un cortel popesc de doc:

    Cu inchinaciune, taica-Pascali, gemu,gifiind, domnul Craciunica. Te-am salutat,domnule Iftimescu ! Noroc, nene Iancule !

    In crima porni fierbere mare.Da' cum s'a intimplat, dom'le ?

    Cum a devenit cazu', neniorule ?i n'ai luat-o la fuga, fro te ?Da ce sintara copil, nene ? mugi cu

    indignare domnul Craciunica, suflind ca unfoiii. Drept sa-ti spun, nu m'am ateptatca tocmai dumneata, nene Tudorache, care,va sa" zica, ma cunoti de atita vreme, sdte exprimi inteun aa mod !

    El, nu te supara aa, neniorule, cu-vinta sughitind i cumpanindu-se domnulTudorache ; nu te supara aa, ca hec ! ame-tesc momental!

  • STAFIA 141

    Cum sa nu ma supar, domnule, cumsa nu ma supar, daca te exprimi cu aseme-nea cuvinte la adresa mea,. care va sa zica...

    El*, nu te supara aa, ca... hec ! uitena, ametesc!

    EI, lasa i dumneata, nene Craciu-nica, vorbi mo Pascali, traginduli mus-tatile ; i spune-ne cum a fost cazu'...

    Domnul Craciunica i cu domnul Po-pescu se aezara la o masa :

    A fost cevalea teribil, taica Pascali,gemu domnul Craciunica, holbind ochii itrecindu-i degetele rachirate prin barbarocata, cevalea teribil, pa onoarea mea,taica-Pascali... Ma rog, iaca cum a fost...Baitas, sa vie acilea un chil de pelina,ma

    Vineee !>>Fierberea se potoli. Domnul Craciunica

    se stiri, tusi in palma i urma cu glas tai-nic, aplecindu-se spre tata-Pascali :

    Ma rog, eu i cu amicul... Da vine pe-linul ala, baita?

    Vineee !i cu amicul stain, ma intelegi,

    in grading La trel ochi in plapomei,la un

    intelegi...

    ...Eil

  • 142 N. N. BELDICEANU

    pahar de yin... Buuun... Mai add un chil, ne-niorule, mai add altu]...

    Nu mai spune, dom-le, ca... hec! mormomental, parol!

    ...Mai spune o minciund, mai spunealta, mai nu tifi ce: numaI aud, ma'nte-legi, ca bate miezul noMii...

    Ceas necu rat, optete cucoana Rarita....Eil zic catre fratele Popescu:

  • ST AFIA 143

    aa, pinta, cu nite Ceva teribil, paonoarea mea!

    i avea, zici, ochi da foc ? ha?Da, pa onoare, taica-Pascali, pa o-

    noare-ti spun !Nu mai spune, neniorule, ca... hec !

    mor momertal! cuvinta iar domnul Tudo-rache cumpanindu-se.

    i ea am vazut-o, dom'le Craciunica!Aipa piciul de Nae, aducind o cana cu pe-

    lin i doua pahare.Urma un rastimp de tacere.Cucoana Rarita clatina inspaimintata din

    cap. Ochii de drac ai luT Nae luciau ciudatsupt sprincenele negre i priviaa pe furipe tata-Pascali. Moneagul clipi iret i, tra-gindu-i mustata alba, zimbi tainic.

    Domnul Craciunica ciocni cu domnul Po-pescu, dadu paharul de duca, i, trecindulidegetele rachirate prin mustalile rocate,urma cu glas scazut, holbind ochii :

    Pa urma, domnule, a inceput a se plimbaincet in jurul circiumii, se opria la fiecare coltfacea semne in ale patru vinturi, parc'arfi chemat pa cineva. 'apol de odata, dom-nule, s'a oprit, s'a uitat tints la noi, i s'a

    ochl...

    fa-

  • 144 N. N. BELD10EANT.1

    cut nevazut in peretele din apus, pa onoa-rea mea!

    Domnul CrAciunica tacu. in tacerea carese intinsese, Nae se mica i aprinse lampaatirnata de bagdadia joasa. Umbra taleruluide de-asupra se zugravi neagra pe tavan.Lumina luci trista pe clondire, card i pahare.i muteriii incepura a vorbi, cu glasuri sca-zute, de stafii.

    Domnul Craciunica dadea de duca, pahardupa pahar, domnul Popescu ii suspinacu durere stihurile, cu capul intr'o mina,c'o dunga adinca pe frunte :

    ,N'am parale, n'am nici lemne,Trag paltonul tot cu din0i...0

    Bravos, foarte frumos, parol, cevaleaextra, amicescule draga... Da' mai bem, mainkelegi, un chil de pelina?

    Cum nu, de ce nu, cu placere... Ba4a!Bravos ! Baita, inc'un chil de pelina

    la subsemnatu'...Hec, taci, ca mor momental, parol.Hei, baita, al auzit ?Vineee !Bravos... Arjant-contant, baita !

  • STAFIA 145

    domnul Craciunica i cu domnulPopescu se sculara ca sa plece.

    Cu'nchinAciune, taica -Pascali ! gemudomnul Craciunica, cumpanindu-se.

    Te salut cu tot respectul, vorbi ascutitdomnul Popescu, intinzind c'un zimbet larggitul subtire.

    Un ceasornic prinse a vibra slab undeva,departe, in noapte, domnul Craciunica seopri in mijlocul crimii, deschise ochii marli incepu a numara leganindu-se :

    Unuuu... doudaa... treeei...ET, da haide, nene ! odata!Stt! Stai nitelu, amicescule, star ni-

    telu... zece... unsprezece... douasprezece,domnule !

    Ceas necurat, opti cucoana Rarita.Pe vremea asta a eit stafia! tipa

    piciul de Nae.In crima se facu tacere. Domnul Cra-

    ciunica i cu domnul Popescu se intoar-sera la loc. Dupa un rastimp, domnul Cra-ciunica zise, inghitind :

    Sa nu-ti dea prin idee, taica" Pascale,ca mi-e, ma-intelegi,

    10Beldiceamt. Chipuri de is timbale.

    frica...

  • 146 N. N. BELDICEANU

    Nu, fereasca Dumnezeii, domnule Cra-ciunica.

    ...Dar, tii, mi-e oarecum...Desigur, da, desigur !

    Tata Pascali zimbi tainic in dosul tej-ghelei. In umbra, ochii lui Nae ardeail cadoi ochi de mica.

    4%

  • 0 AFACERE BISERICEASCA

  • 0 AFACERE BISERICEASCA.

    (-7ncrisma lui mos-Ghearasim mai ramase-

    1 sera, in fumaraia vinata, numai cuviosiic--i frai intru Hristos :

    Parintele Ichim, adica : un potcap ros, doiochi bulbucaV, o barbs caramizie, un an-teriti masliniii, pin'la genunchi, o curea cupaftale de alama si niste cizme dintr'o vacs.

    i parintele Vesca, adica: o palarie pleos-tita, doi ochi fiorosi, un nas cit o cartoafa,o barbs neagra i zbirlita, care incepeachiar de supt ochi si se revarsa pin'la burtauriaa, un antireii verzui i niste botinecirjoiate in sus ca niste patine.

    Amindol statiat dinaintea oalelor cu yinsi sbierau unul la altul batind cu pumniiin masa uda :

    Mai, eill nu ma tern de tine, mai... Cine

    n

  • 150 N. N. BELDICEANU

    SA' flu daca ma tern, cine sa fiii, na ! tipaparintele Ichim holbind ochii.

    Pd-ca-to-su-le... Ba-ga-bon-du-le, ge-mea parintele Veca, gros, ca din fundulunui boloboc.

    Mai, eil in virt politica, mai...Pa-ca-to-su-le !...Mai, eil is romin detept, mai...Ba-ga-bon-du-le !...Mai, et sunt baron de minte, mai-,Pd-ca-to-su-le...Mai, eil sunt gras de minte... He-

    he-he... EI, comedie... EI, dracia dracului L.Ma. rog, am mintuit vorba, nu mai zic ni-mic, iaca nu mai zic nimic... Cine, na, s fludaca of mai zice ceva !... Mai, ell sunt baronde minte, mai... Ma rog, am mintuit vorba,iaca nu mai zic nimic...

    i iar izbucnea trintind cu pumnul inmasa :

    alai, ea sunt gras de minte, mai...Parintele Veca mai gemu odata in barbs :Ba-ga-bon-du-le !Rostogolinduli ochii fioroi, i ridicin-

    du-se ii lua cortelul de doc i ei trin-tind ua de se sgudui crima i clantanird

  • 0 AFACERE BISERICEASCA 151

    clondirile i paharele de pe tejgheaua lus-truita.

    Parintele Ichim 41 intinse picioarele pinsin mijlocul crimei, i1 dadu potcapul. peochi i virinduif minile in buzunarele an-teriuluf incepu a mormai i ai roade mi-nios un colt al barbil :

    Ef, comedie, el, dracia dracului !.. Auzivorba ! Eii, popa Ichim, sa ma tern depopa Veca ? El, comedie, ef, dracia dra-culuf !...1

    Prin unghere muluia un purcel. Lampaafumata biziia somnoroasa, i de-asupra efpe bagdadia innegrita, tremura o roata albade lumina i, in ea, o pinza de paianjan,ca o infumurare upara. Afara vintul datircoale crimei chiuind, trintia cu zapadain geamurf i zgiltiia ua.

    Parintele gemu incruntindu-se :Mo-Ghearasime.... Umple oala, mo-

    Ghearasime...Moneagul lua oala incondeiata cu in-

    florituri verzi, aprinse un capat de lumi-nare i se cobori in girlici.

    Parintele Ichim prinse iar a mormai:Hm... Auzi vorba... Ei.1 sa ma tern de

  • 152 N. N. BELDICEANU

    popa Veca... Ei, comedie... Ma rog,atit, am mintuit vorba...

    Mo-Ghearasim 10' arata capul alb dingura neagra a pivniii, apol trupul strinsin cojocelul inflorit, i pe urma picioarele,virite in ciubotele lungi, i, leganindu-segreoia, se duse i aeza oala plina ochidinaintea cuvioieI-sale.

    Aa, bravo, moule, sa traieti! strigaparintele vesel.

    infacind cu dreapta oala, o duse lagura cu dragoste mare i rdsturna capulpe spate ascunzindu-1 chipul dupa ea. Apoifata bisericeasca se arata roie :

    ca bunu-1, movie, bun, minunat !Numai aa mai uit de dumanT... Ei, dace crezi ca mi-i frica, mo-Gherasime?i ce daca are popa Veca cruce de argintbatuta cu pietre scumpe ? Nu face nici cloudparale, mo-Gherasime... Hristos, mai, a fostrastignit pe cruce de lemn, nu pe cruce deargint... La cruce de lemn sa va inchinativoi, mai!))

    Dupa aceste vorbe fata bisericeasca seascunse iar dupa oala i capul iardi serasturn5 pe spate.

    Eti?

    i,

    dlaaa,

    EY,

  • 0 AFACERE BISERICEASCA. 153

    Mo-Gherasim se duse i se aeza dupatejghiaua in carcata cu ulcele, pahare i garafi

    indaratul. sulurilor rumene de covrigi,ii scoase din chimirul intuit luleaua i, in-dopind-o cu tutun, o puse in coltul gurei,o aprinse i incepu a pufai cu ochiintitila gura el. Afara vintul izbea unde de zapadain fereastra inghetata. Lui mo-Gherasimde cite on tragea din lulea i se rumeneanasul i mustatile. Fata cuvioiei-sale rasariiar de dupa oala :

    M'I, Sfintu Gheorghe a mers calare peun cal et merg pe lume, bre !

    Mai degrab4 a inturna popa Veca Du-narea-innapoi, de cit pe popa Ichim, bre...Unu -i popa Ichim, sireacul... El nu tie sadea-indarat, el tot innainte, sireacul...

    Aa-i, parinte.Cine s fit daca nu-i aa, cine sa fit

    na... Mal et is grozav Romin la minie... Ce,crezi ca ma sperif et de crucea lui ? Eu,mai, et?

    Am sa -1 sfarm! Eu is grozav Romin laminie...

    Apoi gemu gros, incruntinduil sprin-cenele :

  • 154 N. N. BELDICEANU

    Moule, movie 1 Umple oala, moule,ca dal' de bucluc cu mine !

    indata, indata, parinte !>>i mo-Gherasim cobori iar in pivnita

    i-aduse oala plina rasa.Ua se deschise i-in prag se aratara;

    intr'un virtej de omat, cloud umbre plo-conindu-se :

    Sarutam dreapta, parintele!Ahaaa, ea poftiti incoace, faraonilor !

    Tiganii intrard zgriburind: unul cu alautasupt sumanul peticit, cellalt cu cobza. Pa-rintele Ichim glasui holbindu-se la ef :

    Mai, is sa-mi faceti vol o cintare... Atiauzit ce v'am spus eu on ba, ha ?

    Hauzit, parintele ! zise cel cu scripcaplecindu-se de la mijloc.

    Apoi daca ati auzit, ce ateptati,md?,

    Tiganii ca fripti incepura oHo-h000! Stati, mdd, racni popa intin-

    zind dreapta ; mai, titi voi cine sint eii, ha?tim, sarutam dreapta, zise cobzarul

    aratindu-1 dintii albi.Cine, ma ?Parintele Ichim..:

    tirlita.

  • 0 APACERE 131SERICEASCA. 155

    titr vol moarea mea, mar ?0 tim, parinte, saru...Apoi dac'o titI de ce nu cintati, mdd,

    de ce?, izbucni parintele Ichim izbind cupumnul in mass.

    BalauriI, bagati in boale, prinserd a cintao batutd mdruntd. Iar cuvioia-sa, data iisumese antireul in briii, ii dadu c'o palmapotcapul pe-o sprinceand i incepu a sarica un tap, cu oala-in mind :

    Ziceti-I, maaa... titi vol moarea mea,mar... tits voi tine sunt eft, bre ?

    Parintele Ichim, zise cel cu scripcacontenindu-i cintecul.

    Nu cricni, ma... Zi-I inainte ma... Aa...Am un gust... In ciuda dumanului... Mo-Gherasime, umple oala, mo-Gherasime, cadaI de bucluc cu mine... Uite-aa... Hop !Uite-aa i iar aa... Hop !

    Alduta ipa ascii-Pt in norii de fum. Cobzabombania somnoroasd. Sfintia-sa se rasuceain cdlciiele potcovite, batea cu palmele incarimbI, se lava pe vine. ApoI cazu pebancd suflind ca un for:

    Iac'aa! In ciuda dumanului... EA numa sperii de crucea lui, bre... Popa Vecd

  • 156 N. N. BELDICEANU

    cica oprete roata carutii... Ei Si? Marelucru! Mai, eu opresc roata lumii... Da cevorba... Eu sunt stranic Romin...

    Aa-i, parinte, cuvinteaza moneaguldin dosul tejghelii.

    Mai, eu sunt baron de minte!Aa-i, parinte.Mai, eu sunt gras de minte!Aa-1, parinte.Mai, cine sa fiu daca nu-i aa, cine

    sa fia, na!Aa-i, parinte mormaiete somno-

    ros mo-Ghearasim, invaluit in fumul lulelii.Pe urma parintele Ichim iii dete c'o

    palms potcapul pe ceafa, I1 viri minile inbuzunarile anteriului i intinzind iar picioa-rele, rachirate, pin'in mijlocul crimii, racnila lautari:

    ziceti acuma unul de alean,Am ea aa un gust... Mai, da sa mi-1 zi-ceti cu foc, mai, ca va sfarm... Da' cevorba, eu sunt stranic Romin...D

    Scripca incepu a tipa cu durere in han-gul moale-al cobzii. Iar sfintia-sa lass capulpe spate, inche ochii i prinse a ofta cujale:

    !C

    sSa-rni mai...

  • 0 AFACERE BISERICEASCA 157

    Aa, mai... Frumos, subOrel, ca o cio-cirlie, ca o ciocirlie, ma, ca to sfarm...Uite-aa, aka, aici ai adus-o bine... Am eticeva... Da' asta-i treaba mea... Nu mai zicnimic, ma rog, am sfirOt vorba...)

    Mo-Ghearasim moi.a.la de somn dupatejghea. Purcelul adormise intr'un ungher.Mara vintul trecea cu plingerile iernei pela ferastruele inghietate.

    Cuvioia-sa iii ridica anteriul, viri o minaintr'un buzunar al pantalonilor de ieac,i scotind o basma mare roie, plati mo-neagului i Tiganilor, 10' lua cirja, i eistrigind cu potcapul pe ceafa." :

    0 mie de ani pace, mo-Ghearasim !...Eu sunt mare baron de minte, gras deminte, moule!... Ma;rog, nu mai zic nimic...Am stirit vorba... 0 mie de ani pace...

    Afard luna umplea cu lumina ei tainicalivezile i ulicioarele albe. Parintele Ichimvorbia singur cumpanindu-se:

    Zaharia cica a plecat in Sara de jos...Ei, comedie... Ei, dracia dracului... Mai, de-tept Romin sint ell Da' ce vorba, sintmecher... Care nu se mai afla... Ma rog,nu mai zic nimic, am mintuit vorba...

  • 158 N. N. BELDICEANTJ

    Vintul trecea cu vuete de valuri prin gra-dinile nemarginite i printre casutele ador-mite sub glugile de zapada.

    In fa4a dughenii lui. Zaharia, parintelese opri. Un cine se repezi zapaind:

  • 0 AFACERE BISERICEASCA. 159

    Cucoana Zoitica era cam galbena la fatsi din cind in cind se uita cu frica sprefereastra acoperita c'o perdea albastra destamba. Deodata afara zapada scirtii suptnite pai grei.

    (Nine cineva! opti cu spaima cucoanaZoitica i cu gura pe jumatate deschisaasculta incordat.

    Parintele Ichim holba ochii la ua i in-cremeni pe scaun c'o mina la barbs.

    0 unda de vint se izbi in geam apoi seintinse o linite mare, in care se auzea nu-mai tictacul ceasornicului vechit care 11plimba rar pe perete umbra limbei de alama.

    0 alts unda de vint se izbi cu puterein geam i in tacerea care urma s'auziratrei batai lamurite in ua tinzei.

    Zaharia !h opti cucoana Zoitica frin-ginduli minile.

    Parintele Ichim sari, ca mucat de arpe,in mijlocul casei.

    Cucoana Zoitica se vaita in oapta :(Val' de mine, ce ma fac eii... Vai de

    mine ma omoard Zaharia...DIar cuvioia-sa se invirtea nauc in jurul

    mesei :

  • 160 N. N. BELDICEANII

  • 0 AFACERE BISERICEASCA 161

    gaiderile in sus in harmalaia de cini, iMalaria if zboara in noapte ca o pasere n-uca. Cu chin cu vai sfinia -sa se ridica,sare parleazul i-o croete cu capul golprin livada, spre casa care it privete mi-rata printre copacii negri.

    Parintele Ichim da i el peste pirleaz, credeprin intuneric pirleazul de la cuscrulVasile, se repede, lass o bucata de anteritiin gura unul eine, i sare.

    Casa parintelui Veca era incinsa c'uncerdac ce avea cloud intrarf prin grading.

    Prea sfintif intrara ca suflati de-o vije-lie : unul prin stinga, cellalt prin dreapta ;in dreptul uif se isbira piept in piept : pa-rintele Ichim cazu, cit e de lung, pe spate,popa Vecd cazu de-asupra cu pumnif inochif parintelui Ichim. Stele verzf. Cuvioia-sa parintele Ichim crede supt Zaharia,Sfintia-sa parintele Veea crede ca -i de-asupra lui Zaharia. Sfin0 parinti se daiide-a tavalucul, vorbesc de sfinti, cruel,dumnezei, mucenici, arhangheli,luceferi; dar pace! cu toate luminarile iluceferii tot nu se face lumina. Sariti!ma omoara talharin Nu ma lasatf, oameni

    Beldiceanu. l'hiparl de la maliala 11

    ca -i

    luminarf,

  • 162 N. N. BELDICEANU

    buni! Baron de minte, gras de minte !...Talharii! Talharii!

    Cu chic, cu vat, parintele Ichim scapadin minile parintelui Veca, sare peste par-maclicul cerdacului, cu capu'n omat i seridica i pornete ca din puca strigindqhotifh.

    Vintul alearga luna alearga prin-tre nourf, casele albe tresar speriate in lu-mina tainica i s'ascund iar in umbra. Pa-rintele Ichim trece ca dus de un vint na-prasnic, aripele anteriului. Ajungela crima lui mo-Ghearasim i se pra-busete inlauntru ingrozit, cu capul gol ianteriul ferfen4a :

  • 0 AFACERE BISERICEASCA. 163

    Mo-Gherasim motaia, la tejghea, cu lu-leaua in coltul gurei.

    Vintul zguduia crima batrina., arunca cuzapada in geamuri i se-infunda in pod tipin dcu glasuri omeneti. Iar sfintia-sa parinteleIchim incepu a se plimba, cu minile la spate,tirinduli fudul coada anteriului.

    -*.....r.--,.............

  • LA FILARET

  • LA FILARET.

    e o bucata de vreme, cucoana Agri-pina se facuse rea ca o vespe. Infiecare zi, prin casa.tupilata a dom-

    nului Dumitrache Popescu, trecea parca unvint de groaza : ui i fereti trintite, pa-hare i farfurii sparte; iar tipetele cumpliteale cucoanel Agripinei izbucneati ca unglas de trimbita, umplind mahalaua Tirchi-letilor de freamat:

    Fir'ar al dracului da viata, ca m'am sa-turat pina'n git. Dumneata cu nepasareadumitale ai sa ma omori... Tad, ha, tadca un moroit, fir'ai al dracului, nu-tiBlds-td-maaa-td fie ziva in care to -am va-zut... Am sd ajung ca Barbara Ubric, mo-roiule, ca Barbara Ubric... ,

    Cucoana Agripina, mititica i grass, serapezia cu minile in olduri la domnul Du-mitrache :

    pasa...

  • 168 N. N. BELDICEANU

    (Da spune ceva, omule, deschide gura,fir'ai al dracului !...)

    Iar domnul Popescu parca nici n'auzia:ii scotea nepasator igareta de chilimbar,ii punea o tigard i, aprinzind-o, incepeasa se plimbe linitit, in papucii dumisalegalbeni, aruncind rotocoale albastrii de fumspre tavanul innegrit. Aceasta in zilele deiarna. In celelalte zile insa, cind era vremetrumoasa, se ducea in gradiniCa umbrita deperdele de vita razachie i tot felul dehultoane.

    De cind ieise la pensie, gradina era pa-tima domnului Dumitrache Popescu: udasara i dimineata florile c'o stropitoare al-bastra, se invirtea in jurul copacilor cu foar-fecele in mina, i, cind vedea vr'o creangauscata, mormaia supArat, tremurindu-i bar-bica alba de Cap:

    gEi, bats -te sa te bats! Ia te uita frate...Staff ca-V del eu cie!> i fad o taia. Apoi,in zilele de sarbatoare, cind venia vr'unmosafir, vr'un fost tovara de cancelarie,domnul Dumitrache it ducea in gradinitai-i arAta pentru a mia oars copacii i florile:

  • LA FILARET 169

    cesc, asta e prun ranglot, ala de colo etrandafir marplin... Face, domnule, nitetrandafiri galbeni, iaca aa de mail, i ailun parfum teribil, te'mbata, domnule... A,e o adevarata frumusata in gradina mea...Acuma, tii, mi-am facut un tabet: sara,mort, copt, trebuie sa fumez o tigard i sbeau o gingirlie, ia colo, la mesuta aia desupt salcim .. Nu beai, nene, o gingirlie?

    Apoi batea de trel on din palme: pac!pac! pac!

    Marita, Marita, ia sa ne fad la momento gingirlie! da' s fie potrivita, tii: niciprea-prea, nici foarte-foarte!

    $i iar pornia innainte cu pai marunti:Asta e fuxie, asta e condura, asta e

    zambila...Cind lasa gradina, i1. cauta de gainele

    odolence. Pe toate le botezase. Pe ceaneagra o chema Marita, pe cea alba Ja-neta, pe cea pestrita Lizuca i pe cea ro-cata Rozica; iar pe cucoul innalt i pin-tenat: Gogu.

    i numai it auziai pe domnul Dumitrache:Lizuca, fii cuminte, Lizuca... Janeto, vi-

    rd-Vi mintile in cap Janeto... Hai, hai, Ro-

  • 70 N. N. BELDICEANU

    zico, to acusica IV gaseti beleaua... MusuGogule, poftim la taical...)

    Musul Gogu batea voios din aripi, intin-dea gitul stralucitor si trimbita. prelung.Marita, Janeta, Lizuca i Rozica scurmatiin umbra zaplazu]ui, acoperit de iedera, sise scaldaii in praf. Iar, cind craw flaminde,se stringeail in jurul domnului Dumitrachesi se uitaii la el, cind c'un ()chit', cind cualtul, ping le arunca grauMele portocahi.Si domnul Popescu sta ceasuri acolo, peun scaunas, cu capul alb in soare, sfatuiacu dumnealor tremurinduli barbita si erafoarte fericit.

    Astazi batrinul, vazind ziva aceasta fru-moasa de inceput de primavara, se hotaris se duca la un gradinar din Filaret ca sdcumpere doua hultoane. Cucoana Agripina,cind it vazu imbracindu-se, incepu iar a-cipa vinturindull bratele :

    Care va sd zica dumneata vrai s'o stergila Oatir i ell sd ramin singura acasa....Ca Barbara Ubric, care va s zica vrai s'a-jung... Care va sd zica dumneata...

    Staff, staff, opreste-te, Ora, ca te ieau,pacatele mele, te ieati!, cuvinta domnul

  • LA FILARET 171

    Dumitrache, dindu-i cu cosmetic mustatilei barbita alba.

    Cucoana se potoli, se imbraca cu vecheasa rochie liliachie, se pudra, i dupa amiazaplecara amindoi pe strazile pline de luminastralucita a primaverii.

    Mititica i rotofeia cucoana Agripina selegana ca o rata, tremurindu-i macii in-singerati din virful capelii. Domnul Dumi-trache, mititel ca i dumneaei, paia ma-runtel, cam adus de spate, cu ochelarii pevirful nasulul, mingiindu-i barbita, de tap.

    Trecura, mai intial, prin ulicioare strimte,pline de larma copiilor desculti. Intraraapoi in strada mai larga a Teilor, pe caretreceati, prin lumina alba a primaverii,tramvae deschise, pline de lume. Cind ajun-sera in Bulevard, la statuia lui Roseti, tram-vaiul pleca. Domnul Popescu ridica basto-nul, striga ; dar, pace. Atunci apriga cu-coand Agripina se mini& grozav i incepua alerga dupa tramvaiii, in fluturarile vola-nilor, vinturindu-i cu desperare umbrela :

    ET, el, conductor... Pst, oprete, fir'ai aldracului, opre.te... Am s to reclam la di-rectiune... Ef, pst, Oprete...

  • 172 N. N. BELDICEANII

    In sfirit tramvaiul se opri, ci batrinii sesuira. Conductorul suna, vizitiul fluera uu-rel, fnvirti biciul, i calul se smunci i porniin tocatul regulat al copitelor, pe cind cu-coana Agripina sufla ca un for i tipa, ter-gindu-se de sudoare

    (Care va sa zica dumneata itr bate jocde lume musu...

    N'am auzit, va rog, cuvinta conduc-torul rupind doua bilete.

    Mimi, ar auzit; dar n'ai vrut sa" opreti,tipa mar groznic cucoana Agripina.

    Va rog, dati-mi, voie...Nici un va rog, domnule, nisi un va

    rog, am sa te reclam... pfuuu... Auzi dum-neata sa ma faca, care va sa zica, dum-nealur, pa mine...

    Dar dati-mi voie va rog...... Pardon, persoana corpolenta, sa

    alerg atita distantie...Pfuuu! p'o caldura ca asta ?

    Dar n'am auzit...Te-or invata eu, musu, ca sa -ti bate

    joc, care va sa zica.Va declar pa onoare...Nu, am sa te reclam, am sa.' te re-

  • LA FILARET 173

    clam la directiune... Nici-un dar, domnule,nici-un dar... E un adevarat ,scandal, mi-zerle, porcarie, bataie de joc, da, da, dom-nule, bataie de joc, bataie de joc...,>

    Lumea zimbia imprejur; iar domnul Po-pescu ii mingiia, linitit, barbionul ca icum n'ar fi auzit nimic.

    Linga palatul justitiei, domnul Popescui cu consoarta se coborird i se suird intramvaiul de Filaret.

    Cucoana Agripina se potolise acum.Tramvaiul, pfin, trecea lin, fard zgomot,prin lumina mare, in trapul ostenit al ca-lului. In rastimpuri, suflari uoare aduceailmirezmele gradinilor in floare. inele pa-reau de argint in bataia soarelui. De-asupracaselor, cerul era limpede ca oglinda, irindunelele treceati ca nite linii negre.Apoi o unda de vint aduse un miros jilavde verdeata, i deodata rasdri innainte unpetec verde de cimp; un scrinciob de bardi un furnicar pestrit intr'un nour luminosde praf; iar la marginea cimpiei, un drumalb, supt o bolts de salcii, supt care seprimblau parechi singuratece.

    Frunzarele verzi-galbene pAreati de de-

  • 174 N. N. BELDICEANIT

    parte o infumurare stravezie de-asupra trun-chiurilor negre. Barcile albastre zburaa, inlumina alba, cu siluete colorate, i o fla-neta raguita suspina Valurile Dundrei.

    Tramvaiul coti la deal, intr'un zgomot marede copite i de lanturi, i sus, linga gard,se opri. Domnul Popescu i cucoana Agri-pina se coborira i pornira la domnul FrantHorticultorul. Acolo umblara mutt pe suptcoviltirile albe ale zarzarilor, care puneailo uoara horbota de umbre pe nisipul gal-ben al aleelor. Domnul Popescu se opriala fie-care copac, se invirtia fericit in ju-rul lui, 11 cerceta i apoi it intreba pe Neamt,privindu-I pe supt ochelari:

    Sint bune fructele, domnule Frant ?.Iar domnul Franc Horticultorul motaia

    din cap :Cum i zahar ! Cum i zahar !,Dupa ce alese, apoi, dof peril bergamoti,

    spuse sa-i trimeata numai decit acuicanegreito in strada Bratului, No. 5, i pleca,cu pai marunci, cu consoarta la brat.

    Cind eird in ulicioara linitita i plinade mirezmele zarzarilor, i vazura la capa-tul ei intinsa cimpie a Filaretului, se ho-

  • LA FILARET 175

    tarira sa se plimbe nitel prin ea i porniraincet spre pajitea verde, printre gradinileinflorite.

    in cimpie if in valui un miros puternicde verdeata i de pamint jilay. Pretutin-deni trecea parca o suflare de inviere. Vaz-duhul era plin de lumina stralucita a pri-maverif i de fulgerele negre ale rindune-lelor. Batrinif ridicau fericitf nasurile sprecerul sineliii i respirau cu lacomie.

    Departe se zareaii vii cu casute vesele,innecate in valuri de verdeata, pe care pe-tele albe ale copacilor infloritf pareail bu-cat' de spuma.

    Si apriga cucoana Agripina avea acumpe fata roie un zimbet nespus de gale,i domnul Popescu ii simti bratul strinsuor de bratul rotund al consoartei, i in-cepu a-i mingiia, zimbind visator, barbitaalba de tap.

    Peste cimpie se revarsa de-odata un vuietneinteles, crescu ca o vijelie, i de dupaun zid de verdeata .rasari un tren, trecuca o naluca pe d'innaintea batrinilor, fate()larma clocotifoare, i disparu dupa o vie,

  • 176 N. N. BELDICEANU

    lasind in urma o uviVa alba de furn i unfreamat pierdut de ape.

    Tacerea apoi se aternu mai adinca.Undeva, departe, se auziaii nite Wangpicurind ca din vazduhuri.

    In marginea unui pilc de arboribatrinii se oprira i se aezara jos in iarbamatasoasa, in care scinteioarele galbene, ar-deaa ca nite lumini. Imprejur plutia unmiros vag de viorele. Mirosul de verdeataera mai patrunzator. Frunzarele mute ii in-valuira in racoarea for umeda. i de undeva,in linitea cimpiei, venia un fluierat uurelde mierla i-un glas sonor de cuc: Cu-cu!Cu-cu !,.

    Amurgul veni cu pulberea lui de aur,cu uoara sa ceata viorie peste departari,i cu neinteleasa-i melancolie.

    i, in linitea inserarii, de departe, de lacomplectul de la Steag, porni un vals ye-

    cintat de-o clarneta, de un fligorn ide o vioard. Melodia cretea i scadea inunde line. 0 toba ii insemna incet tactulleganat, i glasul fligornului izbucnea une-off rasunator deasupra, i apoi se auzia

    1164,

  • LA FILARET 177

    din ce in ce mai incet, ping cind tremuraca din departari nernasurate.

    Batrinii ascultail pe ginduri. CucoanaAgripina inclina visatoare capul pe nii LimanDomnul Popescu ii mingaia c'un zimbettacalia alba, i ochelarii rotunzi ii stralu-

    ca doi carbuni, in cele din urrna undede lumina.

    i de odata batrinii intinsera giturile cadoua pasari speriate i, privind oprietre trunchiurile negre, incepura a zimbitainic : dincolo, in cimpia verde, o parechede indragostiti trecea incet la brat ; dincind in cind, se opriau, se sarutaii lung,itnbatati par'ca de mirezmele ametitoare aleprimaverii, i porneati iar agate prin pul-berea de aur.

    i dinteodata domnul Popescu deschisebratele, i1 imbratoa consoarta i incepua o saruta tremurindu-i cu duioie barbitade tap

    Vai, saraca babuca mea, ca tot mi-idraga saraca!

    Melodia batrina." amutise. In linitea carese intinsese o mierla fluera uurel, undeva,in verdeata tindra.

    Beidiceanst. Chipurt de /a mahaia 12

    clipa,

    ciall,

  • 178 N. N. BELDICEANU

    Domnul Popescu suspina tot mai cu foc :Saraca babuca mea bIar apriga cucoana Agripina nu mai kipa

    acum: Care va sa zicd ca Barbara Ubricvrai s'ajung, moroiuleh, ci zimbia gale cuochii Ontiti in gol.

    :7e".....W.-

    itj..

  • SPAIMA

  • SPA1MA.

    La mlanpurl Lf cth e Deo b re s c u , fiefri.dpe ubi-

    nealui fuma, picior peste picior, ispunea palavre aruncind spre tavan valuriaibastrii de fum.

    Venise vorba despre hotl, i domnul Do-brescu spunea grozavii dupa grozavii: in-tindea bratele in laturi i casca ocht marl,plini de spaima, tragindu-se innapoi, apoicobora tainic glasul ascultind, par'ca, cevain noaptea de afara. Tar cucoanele clatinat,minunate, din cap dind drumul, uneori, laware tipete de spaima:

    .

    t Val, draga!inchipuete-ti soro !---Cum,1-a omorit ? Ti-ti-ti-ti !

    Lampa ardea linitita, in mijlocul mesei,supt abajurul verde, tremurind pe tavanulumbrit o roata alba de lumina i poleindcu o slaba lucire verzuie lucrurile vechi.

    rot la Prefectura, erail musafiri. Dum-

  • 182 N. N. BELDICEANU

    Afars, in noaptea neagra, se vedea, caintr'o uoara negura de toamna, lampa, cumusafirii in jurul mesei, cu cucoana Eu-frosina, i cu domnul Dobrescu cu fata id-iata de favoritele sure, pe jumatate verde.

    Barbatii luau, din cind in cind, un capde harap de pe masa, plin cu tutun, iifaceaii tigari groase i se rasturnaa pe spe-tezele scaunelor aruncind in bagdadie ro-tocoale marl de fum.

    Deodata domnul Ionescu, cumnatul dom-nului Dobrescu, izbucni indignat, rasucin-dull mustatile galbene Incirliontate spreo chi :

    c Ia mai slAbete-ne, nene, cu minciunele! DApoi intorcindu-se catra cucoana Eu-

    frosina :Mai trage-1 de mineca cumnat-o, mai

    trage-1 de mineca !Ma tem ca i -oi rupe-o pacatele mele !

    raspunse cucoana Eufrosina tremurind pescaun intr'un ris uurel.

    Iar domnul Dobrescu i1 urma linitit po-vestirea ridicind glasul :

    Totul e prezenta de spirit domnule !Sa vedeti ce mi s'a intimplat mie. (Cu-

  • SPA IMA 183

    coana Eufrosina zimbi uor). Or fi de-atuncivr'o zece ani. Da, da, taman zece ani,a fost in ziva in care m'a facut pa minesublef. Ce-mi vine mie, zic dumisale :ttii ce, draga, hai sa mergem i not lahram la manastirea Paserea : luam doca-raul cu tratorul da la nenea Mandache,drumul e bun, vremea e frumoasa, mergemd'a mare dragul ! De ce nu, daca vreimatali sa mergem, mergem zice dumneaei.

    Mai, mai, mai, de unde dracu le maiscoate, domnule, izbucnete iar domnul Io-nescu chinuindu-i disperat mustatile.

    Aaaa! i zis i facut, domnule, urmeazadomnul Dobrescu invaluindu-se nepasatorintr'un nour albastru de fum : luam doca-raul cu tratorul de la nenea Mandache ine ducem. Acolo ca la hram: lume multa,primblari prin padure, dracu, lacu, insfiritne-am distratara foarte bine, i sara, pa laaprinsul luminarilor, am pus tratorul la do-cara i-am plecatara.

    Bre, bre, bre, de unde naiba scoti,mai Lache, atitea minciuni!

    Acuica innoptase bine, glasuetedomnul Dobrescu rasucinduli favoritele;

  • 184 N. N. BELDICEANIT

    Inca nu rasarise luna, i not mergeam prinpadure. Era bine, nene, i-o racoare, i, tii,un miros da verdeata de, pe onoarea mea, teimbata! Eu lasasem calul la pas i flueramincet un cintec. Cind deodata, domnule, la ocotitura, vad negrind in zarea drumului treinarnile. M'aplec i ma uit mai bine: par'camergeau, parca nu... Eufrosina zice incetOare cine-or fi aia Lache?, Eu zic, ca sa n'osperii pe dumneaei.titi cum e dumneaeinevricoasa! zic Ia nite oameni de lahram dragad> Cind ce sa vezi dumneatadomnule...

    Taci bre ! racnete domnul Ionescu....Namilile deodata, se opresc, striga

    domnul Dobrescu; i se araza in curme-ziul drumului. Dumneaei optete : Lache!Nu te teme, draga!) zic eu ia nite oa-meni heti.) titi cum e dumneaei gin-gaa! i dau un biciu zdravan calulul itrecem, domnule, printre el ca o sageata.Dar deodata Eufrosina da un tipet, intorccapul: indivizil cu trei bite d'asupra capete-lor noastre, nene! Pa onoarea mea!Opresc, ma-intelegi, tratorul sar la ei i

    :

  • SPA IMA 185

    incep a zbiera : (Am sd va impuc ca panite cini mizerabililor...

    Taci bre! glasuete domnul Ionescu....Ca pa nite cini ! mugete domnul

    Dobrescu cu ochii incruntati; i eiz revol-ver : ioc! domnule! Pa onoarea mea !

    Ce sa vezi dumneata, cit ai clipi biteles'a facutard nevazute; iar hotii: cir, ca -imir, ca-I sucita ca-I invirtita, ca ei n'ail avutnici un gind rau, ca sintara nite bieV oameninacajiti care se duc la lucru, i cite de-al daastea bravave.... i iata aa am scapatarada la moarte sigura cu prezenta da spiritdomnule ! Incheie domnul Lache, rastur-nindti-se pe speteaza scaunului i rasucindulicu ifos favoritele sure.

    Bre, bre, bre, spune, cind ai fost tu bre,Lache la Paserea? cuvinteaza iar domnulIonescu cu fata incretita.

    Tar domnul Dobrescu se face ca n'audei incepe a-i sorbi zimbind linitit ceaiul,pe cind cu totif din toate partite it prindi-desc cu intrebarile :

    ci nu, zaii, cind ati fost domnule Do-brescu la Paserea ?

    Cind ai fost tu mai Lache la Paserea ?

    ca-i

  • 186 N. N. BELDICEANU

    Iar cucoana Eufrosina, in risetele i larmacare se stirnise, ii mingiia cu dragostemare mica baltata din brate, i vorbea re-pede doamnei Popescu inchizind din ochii clatinind uor din cap :

    Val n'ai idee, madam Popescu, cit e deintelijanta pisica asta... Draga mamiticaiBironica... Se-i maica, se-I, se- i...>>

    i cucoana Eufrosina incepu a inira :de unde o are, cit miauna de frumos cindse cere se iasa'n ograda, cum zgriaptanala ua cind vrea s intre in casa :

    Tare-i intelijanta, madam Popescu, tii,numai nu vorbete, draga maichii... Se-imaica, se-i, se v'a Bilonica maichii? V'apapica el, v'a somnica, se v'a?)

    *

    Pe la douaspre7ece musafirii plecara.Domnul Dobrescu i cu cucoana Eufrosinaii petrecura, cu luminarea, pans la ua an-tretului. Domnul Ionescu, care statea inaceiai ograda, le mai striga odata: Noaptebuns, visuri placute! i s'auzi deschizindua, inchizind-o cu cheia, i linitea noptiise intinse iar.

  • SPATMA 187

    Cucoana Eufrosina dadu drumul miteiafard, apoi, dupa citeva minunte, deschiseusa i-o striga:

    Piiis... Pis-pis-pis, Bironica, yin la maica,Bironica!

    Pisica izvori din intuneric in lumina.antreului i incepu a se freca, mieunind,de fusta verde a cucoaner Eufrosinel. aim-neaei inchise usa, intorcind de doua oncheia, facu aternutul, arza pe mesutade linga' pat un gavanos cu dulceata deciree amare dulceata dumnealor favo-rite, o farfurioara cu cloud linguriti, icloud pahare cu apa. Apol incepura a sedezbraca incet. Domnul Dobrescu se im-bra'c'a cu halatul i-i puce o scufie viinie incap. Cucoana Eufrosina se despleti, in fataoglinzii, i pieptanindu-se ii impleti parulsur intr'o coach. groasa i se legs c'o gri-mea albs. Pe urma luara cite o dulceata,se arzara in pat, i domnul Lache se 'in-tinse i sufla in luminare.

    Cucoana Eufrosina zise:Da ping cind nu-i spune dumneata o

    minciund nu se poate!.

    El bravos, apoi dace nu-i mai spune

  • 188 N N. BELDICEANU

    o minciund cloud' cum are sd mai treacdvremea frate!,

    Apoi, dupa un rastimp, cucoana Eufrosinacased i vorbi iar :

    Biata Popeasca, cum e ea nevricoasci,are sa viseze toata noaptea numal hoti !1,

    Pe urma, dupa citeva minunte, in tacereacare se intinsese, se auzird cloud hordituri..Pendula insemna rar clipele in intuneric.Afars, in linitea noptii, huruia, undeva de-parte, o trasurd, apoi nu se mai auzi nimic.

    inteun tirziii, domnului Dobrescu, in ati-pirea care it cuprinsese, i se paru ca audeun zgomot uor. Deschise ochil marl, inintunericul oddii, i asculta incordat; darimprejur era linite i nu se auzeail decitbataila inimei sale i rasuflarea regulatd acucoanel Eufrosinei.

    Apoi, deodata, afard, aproape, supt pe-rete, sclrtii ndsipul ldmurit, ca supt un pasgreu. Urma un rastimp de linite i pe urmaa doua scirtiitura, mai inceatd, i dintr'o-data, in cadrul intunecat al geamului, aparuo mind neagra i incepu a zmunci incetfereastra. Domnul Lache simti intepindu-1 osudoare rece la radacina parului, prinse a

  • SPAIM A 189

    tremura i clatina uor pe cucoana Eu-frosina :

    Eufrosino, Eufrosino !Ce-I?Nu tiii cine-i la fereastra!I

    i amindoi ramaserd incremeniti, tinin-du-I rdsuflarea, cu ochii la mina neagrddin intunericul geamuluI. Pe urma mina seterse din fereastra, nasipul scrini iar uor

    i ceva se frecd de ud, dadu peste clampsi ua incepu a scirtii in titini, impinsd re-gulat, cu o putere din ce in ce mai mare.

    i deodata cucoana Eufrosina se stre-curd din aternut, incet, ca o pisica, i seviri supt pat ; iar domnul Lache rail-laseintepenit de groaza, cu fata in sus, i in-chizind strins ochii atepta cu un fior, dinclips in clips, se cads ua i se simtd lo-vitura de moarte, o izbitura de topor sailde cutit, aa cum cetise de-atitea on pringazetele pline de crime grozave.

    Ar fi vroit sa strige: SdriV, tilhariflD ;dar nu putea : o mind de fier parca -i in-cletase gitul i-1 stringea, it innabuea. iua scirtiia mereil i cineva gifiia inddratul

  • 190 N. N. BELDICEANII

    el mormaind injuraturi. Dupa aceasta seauzira oapte incete :

    (Impinge mai tare... Inc'odata... staff...Isin e-aa... 0

    Apoi se intinse imprejur o linite mare demoarte, in care ceasornicul insemna rar cli-pele. Domnul Dobrescu asculta cu incordarec'o unda fierbinte in tot trupul. Pe urma i separu ca aude pai uori prin pod. ii opri ra-suflarea i asculta cu'n vijiit surd in urechl :cineva p aea incet, tiptil, se oprea o clipa iiar pornea. i ca un fulger if trecu gindul ahotul s'a suit in pod prin scara din ura,i in intunericul ochilor inchii, care it ardeatica doi caxbuni, it vazu deschizind up podului,auzi lamurit sciriitura ueI, it vazu izvo-rind incet din gura neagra, .lasindu-se cupicioarele pe dulapul de dedesupt, de acolope masa de alaturf, pe urma jos, i por-nind, apoI, tiptil, prin intuneric, spre pat,io sudoare rece ii scalda tot trupul.

    Dupa aceasta nu se mai auzi nimic, idomnul Lache deschise incet ochii i-i in-drepta cu frica spre gura podului, apoi sprefereastra la care vazuse mina neagra. Prin-tre perdelele de retea se zarea acum un

  • SPAIMA 191

    petic albastru de cer, o jumatate galbenade lung i, de-asupra, un noura sidefiii, incare mijea o lumina dulce de vis. DomnulDobrescu statu mult aa ascultind. In odaieplutea o pulbere luminoasa, in care se la-mureaii, negre, lucrurile vechi i scinteialin limba de alama a ornicului. Domnul La-che opti incet :

    Eufrosino, Eufrosino!DCucoana Eufrosina ii arata, cu fried, ca.-

    pul de supt pat i intreba in oapta:Nu se ma' aude nimic?

    Nu, nimic, iei !>>Cucoana Eufrosina incepu a se tiri uor,

    pe brine', se opri o clipa i ramase aaneclintita, ca o camaa alba aruncata pepodelele negre. Apo' prinse a se ridica in-cet, ca o fantoma, in lumina vinata a lunel.

    Atunci domnul Lache se cobori din pat,i luindu-i consoarta de mina, incepu apai cu ea in virful degetelor ; se opreati,ascultail. i iar porneau cu minile intinseinnainte, i trecind in odaia de alaturi, dom-nul Lache inchise fara sgomot ua, rasuciuurel cheia de doua off, i, dupa ce pusezavorul, amindol incepura a ingramadi in

  • 192 N. N. BELDICEANU

    ua tot felul de lucruri : treceaa ca nitefantasme prin lumina de vis a lunei, seopreaa, ascultaa o clips incordati, i iarprindeau ai cara tiptil lucrurile.

    A doua zi, chid domnul Lache iei ca deobicei in cerdac, in halat i papuci, ca saliciteasca gazeta i sali soarba cafeaua,dadu cu ochii de domnul Ionescu care itintreba, ca in totdeauna, cum a dormit. insade astadata domnului Lache i se paru cape supt mustatile galbene ale domnuluiIonescu a trecut un zimbet ciudat, i fugata sa izbucneasca ca o boamba; dar Iifu ruine i raspunse linitit:

    cF3ine nene!Apoi arunca, cu gura rotunda, un val

    albastru de fum, i-i pleca ochii in gazeta.

    16k

  • ROMANTA

    Beldiceanu. Chipurl de la mahala. 13

  • ROMAN TA.

    Ian fiecare sara mo-Iordache se intorcea peLcloud carari, pe ulicioarele intortochiateale mahalalii ; paea aplecat innainte,

    sprijinindu-se, cu greutate, in cirja-i groasade corn i cintind traganat pe nas :

    (Foilita gi-o lalea,Cind eram In vremea mea,Scripa nu-rni mai. trebuea :Scripci era gura mea..o>

    In urma lui se stirnia harmalaie mare iprafarie : cinii se repeziau din toate partilehamaind, copiii se luau dupa el .tipind. Iarmo-Iordache se intorcea i scuipa minios,aparindu-se cu cirja i mormaind :

    (Moclis sacana... Parostica inisca dra-cu... Pasol...

    i pornia iar, cintind i cumpanindu-se,cu alaiul dup.' el, in norii luminoi de pul-bere, in zarva asurzitoare i risetele cume-trelor.

  • 196 N. N. BELDICEANU

    Era mititel, avea o palarie pleotita caun clopot, nite ochelari legati cu a0 pedupa urechi, i intre ochelari o minune denas rou i mare, ca mahalaua zicea cadin pricina lui paete moul aa de aple-cat innainte de par'ca ar cauta ceva pe jos.

    Cind ajungea acasa, matua Malta, cai el de prizarita, imbrobodita cu barizportocaliti, cu nasul cirjoiat ca un pliscde uliti spre barbia ascutita i intoarsa insus, se repezia, plina de nacluf, la por-tiVa. i prindea a tipa cit o Linea gura:

    Ptiui, bata-te Dumnezeil sa te bats deghiuj nebun, iar te-ai imbatat ca un mus-cal, minca-te-ar holera sd te manince...Batu-te-ar top" sfintii sd te bats... Minca-te-ar viermii cei neadormiti sd te manince...

    Mo Iordache se opria innaintea babel;se cumpanea la dreapta, la stinga, inna-inte, innapoi, sugh4a, cata lung la ea pede-asupra ochelarilor, i gura i se intindeapans la urechi intr'un zimbet nespus degale. Apoi odata chiuia de clocotia ma-halaua.

    Ihaa-huuu !...Ptiui, bata-te...

  • ROMANTA 197

    Nu to supara aa, cucoana Mafta...Tine-ti firea, parostica misca dracu... Incet...incet... domol... cucoand Mafta...

    Minca-te-ar...Alei !Trasneasca-te...Taci bre... Ce spui, soro ?) cuvinta,

    foarte linitit, mo Iordache clatinindu-se isughi tin d.

    Prin ograda rataciail gainele bogheteale babei i calul alb, batrin i slab, almoneagului. Cocoul negru, cu creastaroie ca un mac, zbura pe gardurile inne-eate de balarii, bdtea din aripi i trimbitaprelung. Mo-fordache intra pe portita cin-tin dull cu foc cintecul in tipetele groznice alematuei Maftei, se suia cu greutate in prid-vor i, aezindu-se pe o lavita, ii sprijiniacoatele pe genunchi, capul in mini i in-cepea a se tingui, cu jale mare, calului:

    (Mai Mane mai, vezi cum ma batjo-curete, mai... Tare-s amarit, bre... Numaiunul Dumnezeii tie ce e 'n sufletul meti,mai tata !

    De supt ochelari, rasariati doua lacrimi

  • 198 N. N. BELDICEANU

    i prindeau a calatori pe nasul inflacarati lung.

    Imprejur, livezile nemargenite, se intin-deail triste in durerea asfintitului de aur,i mo-Iordache sta pans tirziii pe lavita'npridvor i se jaluia lui Balan 1 clatinaamdrit din cap, oftind din baierile inimii :

    Of, mai Balane mai, mai tata mg, alauzit cum a tipat baba la mine, bre? Tare-samdrit mai...

    i deodata incepea a plinge in gura mare:Buuu-hu, bu-hu, bu-hu... Saracut de

    sufletul med, amdritu-s i singur pe lume..:Fara ma-ma... fara to -td... Buuu-hu, bu-hu,bu-hu...D

    Matua Mafta se repezia, din cind in cind,cu pliscul la moneag, ca o cloca.'. Iar calulsta nemicat, ca o stand, i-i privia trist cuochii lui marl.

    ** *

    insereazd.Matua Mafta toarce la portitd, pe banca

    inverzita de muchiii, i vorbete singuratremurinduli barbia:

    Hm, mai, mai, mai, mare comedie: nu

  • ROMANTA 199

    mai vine batu-l-ar pocnitu s-1 Iar s'ainfundat la jupin Nuham... Batu-l-ar sfintazi de aztazi...D

    Barizul portocaliii i rochia untdelemniepatau gardul vinat. Fusul se cobora sfiriindspre iarba verde ca buratecul. Livezile, in-florite Si poleite de cele din urrna luminiale asfintitului, umpleai ulita de mirezme.Prin curti se aprindeau focuri roii, i inlumina rumens cumetrele rotofeie prega."-tiail de ale mincarii. Deodata, tine til unde,in fundul mahalalii, un flaut incepu a sus-pina o romanta batrina. 11latua Mafta seopri din tors i tacu. Iii aduse aminte caromanta aceasta se cinta pe cind era eatinard, i se vazu, ca printr'un fum, imbra-cata cu scurteica verde i cu fusta viinie,i pieptanata cu cirlionti pe frunte, oftindsara ingindurata la zabrea. Se gindi, apol,ca moneagul el, urit i chel c'an palma,era data frumos i tinar, vazu calcindtanto in fruntea flacailor : cu cizme lungicu scirt, cu palaria pe-o ureche, i cumusteata ca pana corbului, cintind cu alean,in luminile scazute ale amurgiturilor.

    bats...

    i-1

  • 200 N. N. BELDICEANU

    Batrina ofta incet :.%Lume, lume !Flautul 4i suspina departe, cu melancolie,

    romanta, une-ori 41 perdea notele intr'untremur de durere-fierbinte.

    Matua Mafta sta nemicata pe lavitaveche, cu minile pe genunchi, cu chicmici, ca cloud margele, in gol. La coltululicioarei rasari Mo-Iordache cumpanin-du-se i glasuindu-1 cu foc cintecul.

    Cind ajunse in fata babel se opri i in-cepu a striga clatinindu-se :

    Bab000-babo, ma inchin cu plecaciune!i 11 scoase palaria pan' la pamint :

    Cind eram in vremea mea... Ce to uitiaa la mine, bre ? Par'ca, tii, vrei sa mazugraveti, soro... He, he, he... Cind eramin vremea mea, scripca nu-mi mai trebuia...Scripca era gura mea... Nu-i aa bab000?

    Aa-I, aa-1... raspunse matua Maftacu glas dulceag.

    Mo Iordache se minund grozav, cascaochii, casca gura, se apropie de baba, seboldi la ea, pe de-asupra ochelarilor, i chiuldin "rasputeri :

    oIhaaa-huuu!

  • ROMANTA 201

    Ei, lass, lass acu....Ihaaa-huuu!El lass, eretinul 1ui Dumnezeti, si

    haide ca -i fi flamind !El iaca merg, babo, iaca merg... Da

    nu aa cu forts majora... Incet, soro... Incet,ea ametesc....)

    Batrinii intrara in casd. Baba aprinselampa i arza, pe patul aternut c'o po-clada vristata, o masuta cu trei picioarei, dupa ce-o acoperi c'un tergar curat,aduse, intr'un noura de aburi, o strachina.'cu galute.

    Lampa, cu tifindrul afumat, biziia ca omused, in parete, i lamuria, in fund, de-asupra divanului, culmea cu hainele mo-negilor ; de-asupra unef cataveici sta cu-euiata o mica baltata si ochii II luciaii, inumbra, ca doi licurici.

    Matua Mafta it imbie pe mo-Iordachecu glas moale ;

    (El lass, omu lui Dumnezeii, cintecu imanin ca !

    Marline, babo, maninc.... i fiind-cai pentru ca to -am vazuuut... Dorule i-ha-ha...

  • 202 N. N. BELDICEANIJ

    Da lasa omule cintecul i maninca,ca se racesc !

    ... Cu tronc la inima mi-ai cazuuut...Dorule i-ha-ha....

    Calul ii viri capul pe ud, se uita lamonegi cu ochii lui marl, i dadu melan-colic dintr'o ureche. MoF,3-Iordache strigavoios :

    c Aha ! Ma inchin cu plecaciune, mai Ba-lane... Star sa-ti Domnule, o bucaticade zahar

    i moneagul yid mina pana 'n cot in-tr'un buzunar, i scoase o bucatica de zahari-o intinse calului :

    Na, mai Balane, maninca... Astazi sinto persoana foarte i fiindca ipentru ca to -am vazuuut... Dorule i-ha-ha !)

    Balan ii rontaia linitit zandrul in luminagalbuie. Mo-Iordache cinta, minca i-i vor-bia foarte fericit, cu dragoste mare, i che-lia-i lucie ca sticla i ochielarii rotunzi ii stra-luciaii lin in vapaia somnoroasa a lampil. Iarmatua Mafta sta ghemuita pe o lads verde,incondeiata cu fiori roii i galbene, i seuita induioata la moneag i se gindia laun flacau, cu mustata cu pana corbului,

    dal)

    fericitd...

  • ROMANTA 203

    care cinta in puterea nopOT, pe supt fe-restrele unei casute curate, de la margineaunei mahalali :

    (Zori de ziva se revarsai eu ochil n'am Inchis,Ah, cum s-i inchid cind varsaPiraie de foc nestins b

    i se mai gindia la o fats suptirica, careieia noaptea la portica, in lumina tainicaa lunii.

  • TABLA DE MATERIt

  • TABLA DE MATERIT

    Pag.

    Tusa Ruxandita .Focul lui Don Vagmistru 19Cucoana Vastica 330 sindrofie 45Bunicil 61In preajma foculul 69Domnul Bucur 79Domnul Tudorache 93Domnisoara. Bita 105Un interior 121Stafia 1310 afacere bisericeasca 149La Filaret 167Spaima 181Romania 195

    7.

  • CArti apArute In editura Institutululde arte grafice MINERVA, Bucureti,

    Strada Regalia, 6.BIBLIOTECA SCRIITORILOR ROMANI

    AUTORII CLASI CI

    V. ALEXANDRI. Poesii 1.50Teatru I 1.50Teatru 1.50Teatru III 1.50Pros& 1.50

    M. EMINESCU. Poesil postume 1.50Geniu pustiu . . . . 2.Literatura popular& . . 1.50Scrieri politice si literare 2.

    N. BALCESCU. Istoria Rominilor sub Mi-haI-Voda-Viteazul . . . 1.50

    GR. ALEXANDRESCU. VersurI si Pros& . 1.25P. ISPIRESCU Legendele sail basmele Ro-

    minilor 1.50N. Fuantox. Ciocoil vechi si not 1.50ION CREANGA. Opere complete 1.50ANTON PANN. Opere complete 1.50D. BOLINTINEANU. Poesil 1.50C. NEGRUZZI. Proza. Vol. I 1.50

    Toate aceste sorted exceptind Poesli PostumePustlii de M. Eminescu, se gases

    In edltie de lux A . . . . . LEI 3. vol. 1

    _.,.._

    II

    .

    l .

    .

    vl Geniu

    . .

    '

    .

    .

    . .

    . . . .

  • roo.-Carp aparute in editura Institutulut dearte grafice MINERVA. Bucureqt1)

    Strada Regala 6.

    AUTORII MODERN! L. B.N. IORGA. Drumuri si orase din Romania 2.50

    Sate si manastiri din Romania 2.50Pe drumuri departate . . . 1.50Cuvinte adevarate 2.50Neamul romanese in Bucovina 2.50Ginduri si sfaturi 1.50Istoria romanilor in chipuri si

    icoane 2.50Stefan-eel-Mare si Mihai Viteazul -.50

    M. SADOVEANU. Povestiri 1.50Soimii 150Dureri innabusite . . 2.-Crisma lui Mos-Precu 2.-Povestiri din rasboiii . . 2

    I. SLAVIC'''. Din batrini 2.50Vatra parasita 2.-

    IL. CHENDI. Preludii 2.50Foiletoane . . . . . 2.50

    I. BRATESCU-VOINESTI Nuvele si schite 1.50C. SANDU. - Drum si popas 1.25

    In urma plugului 1.50AUREL C. POPOVICI. Vorbe intelepte . 1.50D. R. ROSETTI (Max). Intre Capsa si Palat 2.-HARALAMB G. LECCA. - Poesii 1.50C. FLAMMARION. - Tainele cerului (trad. de

    Haralamb G. Lecca) 1.50MARIA CUNTAN. Poesil 1.25Gm. A. TEODOR,U. Din viata marinarului 1.50CONSTANTA HODOS. Frumos / 1.50ION GORUN. Tama a sasea 1.50JULES BRUN Si N. PAPAHAGI. Mosneagul

    de la Munte 1.50EM. GRIGOROVITZA. Chipuri si graiuri din

    Bucovina . 2.50GR. N. COATU. Din viata *lemma . . 1.-L-AUGUSTIN PAUL. Intre Somes si Prut . . 1.50I. Fete 1.50

    1. 3704.

    -

    .

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    - "

    .

    -

    -

    -

    -

    --

    --

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    -

    .

    .

    -

    . . . .

    . . . . .

    . . . .

    . . ...

    . . . .

    . . . . .

    . . . .

    . . . . . . .

    . . .

    . . .

    . . . .