Kinet.in Afectiunile Neurologice 1

  • Published on
    05-Oct-2015

  • View
    15

  • Download
    0

DESCRIPTION

kt13

Transcript

Examinarea pacientului neurologicAtitudinile particulare Primul lucru ,inainte de a ajunge sa il atingem pe pacient, avem imaginea a ceea ce ne ofera el! La pacientii neurologici intalnim atitudini particulare.Examinatorul obs pozitiile particulare ,pe care corpul sau extremitatile pacientului ,in pat sau in ortostatism. Interpretarea corecta a atitudinii pacientului neurologic ,ne poate sugera de la simpla inspectie ,chiar mersul acestuia:Ex:in boala Parkinson pacientul ,in ortostatism ,are aspectul unui semn de intrebare ,cu corpul anteflectat usor ,si facies inexpresiv.In hemiplegia spastica ca atitudine se caracterizeaza prin faptul ca pacientul ,tine membr.superior cu bratul addus ,antebratul flectat pe brat ,si in usoara pronatie ,policele addus in mijlocul palmei si degetele flectate peste police. Iar membr inferior, in extensie ,in varenchin la nivelul gleznei ,piciorul ataca cu toata talpa cu marginea externa a piciorul.(piciorul in flexie plantara si rotatie interna ,degetele flectate in afr de haluce).Hemiplegia suferinta unei jumatati de corp, deobicei reprezinta expresia unui accident vascular.In paraplegia spastica membr inferioare sunt in extensie puternica.In discopatiile vertebrale ,pacientul abdota atitudini antalgice care pot sa imprime coloanei o scolioza sau flexie ventrala .In torticolis ,spastmotic capul este inclinat lateral ,fata este rotata de partea opusa si barbia este ridicata.Lateralitatea in torticolisul spastmotic este definita de directia in care se roteaza occiputul.A doua categorie sunt semnele meningeale.Prima notiune este redoara de ceafa.Redoarea de ceafa defineste rigiditatea si spasmul musculaturii cefei ,insotite de durere la incercarile de mobilizare voluntara sau pasiv a cefei. Se cerceteaza rigiditatea cefei cu pacientul in decubit dorsal si membrele inferioare in extensie. Examinatorul imprima miscari de flexie a capului pe torace si se constata ca ca barbia nu poate atinge toracele din cauza unei rezistente la flexia pasiva. Redoarea de ceafa apare in mai multe conditii patologice cum ar fi:-meningitele -hemoragiile subarahnoidiene(care se produc la nivelul piamater ,la nivelul meningelui. Acumulari de sange in acest spatiu).-iritatia chimica a meningelor prin injectarea unor substante ,medicamente deobicei ,intratecal(adica intre teci)-invazia neoplazica a meningelor sau radacinelor nervoase -tumora cerebrala angajata s.a.In primul rand ,semnu trepiedului.La ridicare din pozitie sezanda ,pacientul are tendinta de a plasa membrele superioare in spate ,si impinge planul patului ptr a sustine corpul.Al 2 lea semn este semnul Kernic. Exista 2 semne kernic:Kernic 1 cand examinatorul incearca sa flecteze coapsa pacientului pe bazin ,in timp ce gamba este in extensie ,apare flexia involuntara a genunchiului.Kernic 2 apare cand pacientul este in decubit dorsal ,cu coapsa flectata la 90 pe bazin ,daca se incearca extinderea gambei la nivelul genunchiului ,apare durere si limitarea extensiei.Semnul kernic 2 se considera pozitiv daca extensia nu poate depasi 135 de grade.Un alt semn important care evoca iritatia meningeala este semnu Brudzinski:Brunzinski 1 examinatorul isi plaseaza o mana sub capul pacientului ,pacientul fiind in decubit dorsal cu membrele in extensie. Examinatorul incearca sa flecteze capul pacientului pe piept ,cu cealalta mana fixand pieptul (toracele). La aceasta manevra ,pacientul flecteaza reflex gambele pe coapse si coapsele pe abdomen.Brunzinski 2- la flexia pasiva a coapsei pe abdomen ,mai ales daca genunchiul este in extensie , se produce flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe abdomen la membrul celalalt. Toate aceste semne evoca ,deci, iritatia meningelor.Un alt element pe care trebuie sa l urmarim il constituie MOTILITATEA.Primul element il constituie ortostatismul. La inceput se urmareste atitudinea pacientului in pat ,eventualele atitudini particulare ,asa numitele pozitii in cocos de pusca sau cu membrul inferior flectat la nivelul coapsei si genunchiului in sciatica sau alte pozitii.In functie de caz, se invita pacientul sa se ridice din pat. In ortostatism ne intereseaza:In primul rand pozitia organismului.In al 2 lea rand ,pozitia segmentelor unele fata de altele.Pozitia capului.Pozitia extremitatilor.In al 3 lea rand ,deviatiile coloanei(cifoze ,scolioze ,hiperlordoze).In al 4 lea rand ,prezenta eventualelor asimetrii.Dupa care se cere pacientului sa stea cu picioarele apropiate ,intai cu ochii deschisi ,apoi cu ochii inchisi urmarind aparitia eventualelor deviatii. Dupa care sa stea pe un picior ,pe calcaie ,pe varfuri ,cu un picior in fata celuilalt. Dupa care i se da un impuls usor ptr a-l dezechilibra si a vedea ,daca ,are tendinta sa cada intr-o anumita directie ,inainte sau inapoi. Se urmareste prezenta sau nu a semnului Romber ,cu variantele sale. Aceasta manevra ,evidentiaza tulburarile de echilibru.Semnul Romber e de mai multe feluri:-este vestibular daca are urmatoarele caracteristici: Apare lent dupa inchiderea ochilor.Caderea este de partea leziunii;Modificarile pozitiei capului determina modificari ale sensului caderii;Semnul Romber in varianta cerebeloasa:Inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarile de echilibru.Si semnul Romber ,varianta tapetica ,apare imediat dupa inchiderea ochilor.Urmatoarea faza o constituie mersul. La randul lui, mersul este testat ,la inceput cu ochii deschisi, ulterior cu ochii inchisi ,cerandu-se pacientului urmatoarele:-sa se plimbe inainte ,inapoi-sa mearga in jurul unui scaun.-sa mearga pe varfuri,pe calcaie-sa mearga de-alungul unei linii pe podea.-sa mearga tandem ,asezand calcaiul piciorului care vine in fata ,in dreptul varfului.-sa mearga inainte si sa se intoarca repede;-sa mearga 6-8 pasi inainte ,apoi inainte cu ochii inchisi;-sa alerge ,sa urce scarile;TOATE ACESTE ELEMENTE TIN DE MERSAl 3 lea moment in evaluarea motilitatii ,este constituit de definirea ,dreptaci/stangaci.Este cunoscut faptul ca asimetria in utilizarea membrelor este mai evidente la membrele superioare.Ea este o asimetrie constienta. Examenul manualitatii se bazeaza fie pe interviul cu pacientul-deci pe opinia pacientului ,fie pe chestionare standardizate.Aceste chestionare aduc informatii asupra performaneti fiecarei maini ,si cuprind defapt intrebari sau actiuni curente. Pentru adulti se foloseste chestionarul de loa Edinburgh ,care cuprinde urmatoarele activitati:-scris,desen,aruncare,periajul dintilor ,taierea cu cutit fara furculita ,utilizarea unei linguri ,maturat (pozitia mainilor pe coada de matura) ,aprinderea unui chibrit ,taierea cu foarfeca ,deschiderea unei cutii.Pentru copii se foloseste chestionarul Auzias(Ozia) ,care cuprinde urmatoarele actiuni:-aprinderea unui chibrit, introducerea unei tije intr-o gaura ,stergerea cu o radiera, pieptanat,utilizarea unei linguri ,lustruirea pantofilor ,turnarea apei dintr-un recipient in altul ,folosirea unui picurator ,introducerea siretului la pantof ,sunarea unui clopotel.Analiza rezultatelor obtinute din aceste chestionare ne permit clasificarea subiectului intr-una dintre cele 3 categorii dreptaci ,stangaci si ambiman(ambiidextru).Pacientul poate fi invitat sa loveasca o minge cu piciorul ,sau sa priveasca cu un ochi printr-un ziar rulat ca printr-un telescop. In cele mai multe cazuri exista o congruenta intre mana ,picior si ochiul dominant.Motilitatea activa ,sau voluntara ,se executa in mod constient ,se cerceteaza cerand pacientului sa execute miscari impotriva rezistentei opuse de examinator ,sau se cerceteaza cerand pacientului sa reziste ,la incercarile active ale examinatorului de a misca parti fixe.Pacientul poate sa stea pe scaun sau in pat si se noteaza 3 parametrii:amplitudinea de miscare , viteza si forta musculara;Urmatorul moment dupa motilitate il constituie examinarea coordonarii