Idelogii Și Practici Politice În România Și În Europa În Secolul Al XX

  • Published on
    17-Nov-2015

  • View
    216

  • Download
    4

DESCRIPTION

Idelogii i Practici Politice n Romnia i n Europa n Secolul Al XX

Transcript

<p>Idelogii i practici politice n Romnia i n Europa n secolul al XX-lea</p> <p>n secolul al XX-lea are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele totalitare. In timpul primului razboi mondial principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheierea acestuia statul cauta s mentina controlul pentru solutionarea maarilor probleme cu caracter economic sau social.n cele mai importante state democratice - Marea Britanie, Franta, S.U.A. - pentru rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntau dup razboi, electoratul a adus la putere partidele de dreapta: Partidul Conservator in Anglia, Blocul National in Franta, Partidul Republican in S.U.A. Acestea au promovat o politica economica de redresare dar cu efecte antisociale, ceea ce a dus la nmultirea actiunilor revendicative. Mai mult, in S.U.A. republicanii promoveaza o politica izolaionist in plan extern, protectionist (pe plan economic) si puritan cu accente xenofobe pe plan intern). Aceste partide au dominat scena politic pn la marea criz economic din 1929-1933. n Europa central si rasariteana prbuirea marilor imperii: german, austro-ungar si rus a fost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal democratice. Consolidarea sistemului democratic depindea in aceste state de rezolvarea a dou probleme cheie: cea agrara si cea constitutional. Noile state introduc, intre 1919-1921, legi care, cu mici diferente, prevd desfiintarea marii proprieti in schimbul despagubirilor si redistribuirea pmantului catre trani. In acelasi timp guvernele elaboreaz constitutii democratice. Gravitatea problemelor ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conductorilor si lipsa de experienta a electoratului, au dus la deterioarea mecanismelor constitutionale i la concentrarea puterii in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai mult legat de personalitatea sefului statului: daca acesta respect regulile constitutionale, regimul respectiv evolueaz in sens democratic, cum a fost in Cehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu Polonia, solutia a fost spre autoritarism. Marea criz din 1929-1933 pune in dificultate democratiile liberale, care se confrunt cu grave probleme economice si sociale. In timp ce in state precum Marea Britanie, Franta, Olanda, Belgia, Elvetia, Danemarca, Norvegia, Suedia sau in Cehoslovacia, unde regimurile democratice supravietuiesc, n altele- Germania, Italia, Spania, Portugalia, Grecia - se instaleaz regimuri autoritare. Scderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reaciile fa de modul cum s-au pus bazele pcii au condus la apariia unor micri extremiste i la instaurarea, n multe state euopene a unor regimuri dictatoriale. In context i fac apariia ideologiile extremiste:fascist, nazist i comunist.Dup 1918 viaa politic romneasc a cunoscut o accentuat dezvoltare democratic fundamentat pe introducerea votului universal n 1918 si pe adoptarea n 1923 a noii Constituii. In articolul 5 erau prevazute drepturile si libertile ceteneti specifice unui stat democratic. Constitutia din 1923 la articolul 33 prevedea: "Toate puterile statului eman de la naiune, care nu le poate exercita dect numai prin delegaiune si dup principiile si regulile aezate de Constituiunea de fa". Ea avea la baza principiul separrii puterilor in stat: puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca. Prevederile Constitutiei din 1923 au constituit baza democratiei romneti interbelice, dar funcionarea mecanismului democratic stabilit prin aceasta s-a dovedit a fi dificil. Lipsa de experienta a electoratului, rivalitatea dintre partide, ambitia conducatorilor, gravitatea problemelor ce urmau a fi rezolvate au dus la o deteriorare a mecanismelor constitutionale si la concentrarea puterilor in mainile executivului si ale sefului statului. In sistemul politic din Romania interbelica partidele politice aveau un rol esential, dar Constitutia din 1923 nu continea nici un cuvant despre acestea. Totusi legea fundamental prevedea anumite drepturi si libertati care pentru a putea fi exercitate, presupunea existenta partidelor politice. Se inregistreaza, intre anii 1918-1921, o maxima proliferare a partidelor politice "unele intitulndu-se agrariene" sau "rniste " cu scopul de a atrage electoratul din mediul rural, majoritar, altele nationaliste care urmarea atragerea celor sensibili la ideea de patriotism. Scena politica interbelica a fost dominata de doua partide:Partidul National LiberalsiPartidul National Taranesccare au guvernat tara in cea mai mare parte a perioadei interbelice.Extrema stngdin Romnia este reprezentat de Partidul Comunist, nfiinat in 1921 care a aderat la Internaionala a III-a comunist. Concepia comunista (marxist-leninist) aprecia c ornduirea capitalist e perimat din punct de vedere istoric si trebuia lichidat pe calea revoluiei. Esena doctrinei comuniste se afla in documentele Partidului Comunist, care apreciau ca Romnia era o "veriga slab a lanului imperialist" i c de aceea trebuia pregtit revoluia in vederea nlturrii de la putere a burgheziei si moierimii, instaurrii puterii proletariatului, naionalizrii principalelor mijloace de producie in scopul edificrii societii socialiste. In anul 1923 comunitii romni au adoptat si susinut teza cominternist privind dreptul popoarelor la autodeterminare, mergnd pn la desprirea de stat. Astfel Romnia era considerat "stat multinaional", creaie a "imperialismului apusean" si trebuia dezmembrat. Orientarea antinaional a P.C.R. a dus la scoaterea lui n afara legii, in anul 1924. In august 1944, n condiiile nlturrii regimului antonescian, PCR participa la guvernare i treptat reueete s preia ntreaga putere.Constitutia din 1991.Dupa caderea regimului comunist, in decembrie 1989, Romania a revenit la traditiile democratice dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, in contextul marcat de evenimente care avusesera loc pe plan mondial in ultimele decenii. Schimbarea politica majora a societatii romanesti a fost oglindita in Constitutia adoptata de catre Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991 si aprobata prin referendum la 8 decembrie 1991 si modificata apoi in anul 2003, pentru a permite aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Constitutia a reflectat reinstaurarea statului de drept, a regimului democratic, a suveranitatii poporului, a responsabilitatii guvernamentale, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, a separarii puterilor in stat si a revenirii la pluripartidism. Noua lege fundamentala urma unei revolutii, dar prelua din vechiul regim comunist o forma de stat, republica, impusa printr-un act de forta, fara nici o confirmare a natiunii.Dorinta de a marca diferente vizibile fata de precedentele constitutii liberale, pe care, de fapt, le urma, avea in vedere adaptarea unor institutii precum Curtea Constitutionala sau Avocatul Poporului. Documentele Natiunilor Unite, reprezinta sursa unor drepturi sociale si economice introduse, de asemenea, pentru prima data. </p>