Fitoterapia in Afectiunile Sistemului Excretor

  • Published on
    07-Feb-2016

  • View
    221

  • Download
    38

DESCRIPTION

Fitoterapia in Afectiunile Sistemului Excretor

Transcript

Fitoterapia in afectiunile sistemului excretor

Fitoterapia in afectiunile sistemului excretorStraticiuc AnastasiaGrupa 104Fitoterapia este o ramur a categoriei terapiilor alternative i semnific terapia cu plante medicinale. Este tiina despre prevenirea, tratarea si tratamentul afeciunilor i bolilor umane, animale i vegetale cu ajutorul plantelor socotite drept plante medicinale. Scopul:fitoterapia pe lng accepiunea de tratament, enunat mai sus, implic i conceptul de a tri n deplin armonie cu regnul vegetal, att n plan fizic ct i afectiv. Prin administrarea unor remedii naturale, aciunea asupra organismului este mult mai fin, mai coerent, dect n cazul tratamentelor alopate contemporane

IndicatiiDureri (colici)Edeme renaleHipertensiune arterialaTulburari de diurezaNefrite

Contraindicatiiin situatii urgente medicale;in situatii urgente chirurgicale;in cazul bolilor infectioase grave,etc.

Avantajeaccesibilitatea planetelor;actiunea blinda si lipsa efectelor adverse;tratarea bolnavului ca un intreg;se adreseaza oricarei grupe de virsta;sunt usor de administrat;durata tratamentului fiind pe perioade mai lungi;

Dezavantajeefectele se intaleaza mai lent;nu sunt foarte eficiente in tratamentul bolilor acute;

Recoltarea plantelorRadacinilesi celelalte parti subterane ale plantelor (tubercului, rizomi) se vor recolta n perioada de repaus, adica toamna trziu dupa vestejirea frunzelor, sau primavara devreme nainte de formarea mugurilor sau lastarilor vegetativi. Radacinile se recolteaza prin smulgere (daca tulpina e suficient de rezistenta) sau cu ajutorul unui hrlet.Partile aeriene (tulpini, frunze, flori)se vor recolta cu putin timp nainte de nflorirea completa sau n perioada de nflorire. Unele flori se recolteaza la nceputul nfloririi, iar altele n plina nflorire, nainte de ofilire.

Recoltarea plantelorFrunzelese recolteaza manual, una cte una, cnd au ajuns la maturitate completa. Nu se recolteaza prin strunjire deoarece frunzele se rup. Cu putine exceptii, frunzele se culeg fara codite.Florile marise recolteaza cu mna. Inflorescentelese recolteaza cu foarfeca. Tehnica de recoltare a florilor si inflorescentelor poate fi foarte variata de la caz la caz. Fructele, unele se recolteaza direct cu mna. Altele, cum sunt afinele, se vor recolta mult mai cu spor cu ajutorul unor piepteni speciali.Scoartase recolteaza primavara, n perioada cnd ncepe sa circule seva si cnd acestea se desprind cu usurinta

Uscarea si pastrarea plantelorPlantele recoltate nu se aseaza direct pe pamnt. Ele trebuie ntinse n strat nu prea gros, pe prelate, saci de pnza sau de hrtie, ct mai aerisit cu putinta. Inainte de uscare, ele trebuie curatite si alese. Se vor nlatura toate soiurile de impuritati: plantele de alte specii care s-au amestecat ntmplator sau din neatentie, corpurile straine. Pentru ndepartarea impuritatilor, de exemplu pamnt, este necesara spalarea lor. Aceasta trebuie sa fie facuta operativ, ntr-un timp ct mai scurt, pentru a evita dizolvarea unora dintre principiile active ale plantei. Uscarea trebuie sa nceapa ct mai curnd dupa recoltare, transport, curatire si selectare. Plantele nu trebuie sa transpire, sa mucegaiasca sau sa fermenteze.

Uscarea plantelorUscarea se poate face n mod natural, prin actiunea caldurii aerului nconjurator, fie la soare, fie la umbra, sau se poate face cu ajutorul unor uscatoare speciale, n mod artificial. Uscarea naturala se poate face ntr-o camera goala, n pod, n magazie, n sopron, pe prispa, etc. Durata uscarii naturale variaza n functie de anotimp si de partile supuse uscarii (n timpul verii: 3-7 zile pentru frunze si ierburi; 20-30 de zile pentru radacini sau scoarte groase).

Aeresire artificiala

Aeresire naturala

Pastrarea plantelor

Formele fitoterapeutice

InfuziaDecoctulMaceratul la rece

SiropulTincturaContra infeciilor urinare se recomand:- frunze de merior, afin, strugurii ursului, mesteacn, busuioc, urzic i dumbravnic;- flori de soc, sulfin, mueel, lavand i lumnric;- herba de vinari, coada calului, cimbrior, suntoare, ovrv, rostopasc, coada oricelului i traista ciobanului;- rdcini de pir, osul-iepurelui, scai vnt (Eryngium) i valerian;- muguri de pin, plop negru i ienupr;- fructe de afin, ienupr, fenicul i anason;- scoar de salcie;- semine de ptrunjel i in;- teci de fasole;- mtase de porumb.Se prepar infuzii cu plante luate separat sau n amestecuri pentru a mri efectele terapeutice (dou lingurie la 200 ml ap clocotit).Efecte deosebite contra infeciilor urinare se realizeaz cu:- sirop de afine;- vin de mcee;- ulei de ctin alb;- suc de morcov, elin, afine, coacze, mere.

In cazul inflamaiilor renale

- fructe de ienupr i mcee (decoct din dou linguri la 200 ml ap);- infuzie din amestec cu: coada oricelului, mesteacn, pir, porumb, traista ciobanului;- infuzie din amestec de: coada calului, coada oricelului, mesteacn, salvie, traista ciobanului;- frunze de mesteacn i anghinare;- flori de glbenele, nalb mare, coada oricelului;- muguri de pin i plop negru;- herba de ghimpe, ppdie i coada calului;- rdcini de brusture i nalb mare.Remedii contra cistitei

- flori de soc, mueel, sulfin i coada oricelului;- frunze de merior, urzic, ptrunjel, calapr, nalb mare;- herba de btrni, ghimpe, coada calului, echinacea (mrirea imunitii), rostopasc, intaur, ovrv, cimbrior;- rdcini de pir, osul iepurelui, valerian;- muguri de pin i plop negru;- teci de fasole- mtase de porumb;- semine de in;- coaj de salcie;

Plante benefice n tratamentul nefritelor- frunze de anghinare, mesteacn, aloe, brad i calapr;- flori de nalb mare i patlagin;- herba de snziene i sulfin;- cozi de ciree;- rdcini de obligean i elin;- mtase de porumb;- sirop de cpuni.

Ce folosim contra pielitei (efecte antiinflamatoare)

- frunze de aloe, calapr i merior;- flori de nalb mare i glbenele;- muguri de pin i plop negru;- fructe de ienupr;- tinctur de aloe i diuretic;- sirop de zmeur i pin.

Remedii pentru stimularea diurezei

- frunze de mesteacn, anghinare, fag, merior i afin;- flori de soc, mueel i coada oricelului;- herba de coada calului, albstrele, osul-iepurelui, ciuboica-cucului, ppdie, urzic, snziene, trei frai ptai;- rdcini de pir;- mtase de porumb;- cozi de ciree;- rdcini de pir;- fructe de ienupr i mce;- teci de fasole;- muguri de plop negru.

Remedii naturiste in cazul hipertensiunii arteriale:Talpa-gstei este o planta cu un bun efect calmant si se recomanda mai ales in cazul HTA care survine pe un fond de iritabilitate, mnie, incordare. De asemenea, este utila, alaturi de paducel, in HTA instalata la menopauza.Paducelul a fost studiat stiintific de farmacisti si s-a demonstrat ca are un efect de scadere a tensiunii arteriale, de dilatare a vaselor coronare si tonic al inimii si vaselor de snge. Nu este toxic si nu da efecte secundare. Este nelipsit din tratamentele naturiste pentru bolile inimii si ale vaselor de snge, fiind acceptat astazi chiar si de catre unii medici cardiologi.Teiul este indicat pentru efectul sau linistitor la pacientii care au HTA insotita de stari de neliniste, ingrijorare sau chiar insomnie.Valeriana este un binecunoscut sedativ si se recomanda la persoanele care fac HTA pe fondul starilor de neliniste si de nervozitate si care au adesea palpitatii, crize de sufocare sau dureri abdominale.

Uleiul de levantica se foloseste in aromaterapie sau intern, 2-3 picaturi de trei ori pe zi, diluat cu apa.Roinita este si ea un bun calmant, antidepresiv. Ajuta la eliminarea starilor de mnie, iritabilitate si frustrare care adesea intretin sau pot declansa pusee de HTA. Este indicata mai ales la persoanele agitate, care nu se pot odihni si care sunt sensibile la influentele exterioare.Sunatoarea elimina tensiunea psihica si se recomanda in HTA asociata cu dureri de cap, stari de agitatie sau insomnie.Traista-ciobanului are, pe lnga actiunea hipotensiva, si proprietati de oprire a hemoragiilor, de aceea se recomanda in cazul HTA insotite de sngerari (epistaxis etc.) sau in HTA aparuta la menopauza.Vscul de pe mar, par, brad, cires are un bun efect de scadere a tensiunii arteriale, dar este si o planta care are o anumita toxicitate. Mai ales bolnavii de inima trebuie sa fie atenti cnd folosesc vsc si, daca apar aritmii cardiace, trebuie intrerupta administrarea plantei. De fapt, vscul are un efect reglator, astfel inct la hipertensivi scade tensiunea, iar la hipotensivi o creste. Nu se foloseste vscul de pe salcie, plop, artar sau salcm pentru ca este otravitor.

Pentru evitarea i combaterea infeciilor urinare, se impun urmtoarele msuri:- eliminarea alimentelor iritante (alcooluri tari, cafea, cola, ceai negru, zahr rafinat, produse chimice acide) i a cantitii mari de sare;- evitarea consumului de grsimi saturate, carne de porc i zahr rafinat;- mrirea cantitii de legume consumate n stare proaspt sau n diferite preparate culinare (mrar, ptrunjel, tevie, lobod, ceap, praz, morcov, napi, urzici, dovleac crud sau fiert n aburi) care sunt bogate n flavonoide, microelemente (Se, Zn, Mg, Fe) i n vitamine (A, C, E), avnd proprieti diuretice, de eliminare a toxinelor i de cretere a rezistenei organismului la infecii;

- asigurarea unei diureze mrite printr-un aport adecvat de lichide (circa doi litri pe zi, chiar consumul unui pahar de ap la fiecare or);- asigurarea unui tranzit digestiv normal (minimum un scaun pe zi), prin consumul de diminea a trei linguri de tre de gru, care au fost lsate de sear la muiat n puin ap;- reducerea aciditii urinii, consumnd dimineaa cte dou cni mari cu ap de orz, adugnd i o linguri de bicarbonat de sodiu;- consumul de sucuri naturale de merior (minimum 250 ml pe zi), cu rol de a inhiba aderarea bacteriei Escherichia coli pe pereii vezicii urinare, precum i sucuri de afine, zmeur i coacze, cu proprieti antiseptice i antiinflamatoare;- consumul de usturoi (2-3 cei de 3 ori pe zi, dup mese) cu efect de antibiotic natural, avnd proprieti antibacteriene i antifungice;- consumul de vitamine (C, B, A), administrate sub form de sucuri naturale, legume i fructe proaspete;