FACTORI PSIHICI IMPLICATI IN AFECTIUNILE GASTROINTESTINALE

  • Published on
    16-Mar-2016

  • View
    69

  • Download
    5

DESCRIPTION

FACTORI PSIHICI IMPLICATI IN AFECTIUNILE GASTROINTESTINALE. Iova Minodora. STAREA DE SANATATE DEFINITIE ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII= starea de bine fizic, psihic si social BOALA DEFINITIE AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIATION = - PowerPoint PPT Presentation

Transcript

  • FACTORI PSIHICIIMPLICATI IN AFECTIUNILE GASTROINTESTINALEIova Minodora

  • STAREA DE SANATATE DEFINITIE ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII= starea de bine fizic, psihic si social

    BOALA DEFINITIE AMERICAN PSYCHIATRIC ASSOCIATION = o serie de modificari biologice si/sau psiho comportamentale care genereaza o stare de distres si/sau dizabilitate sau un risc crescut spre distress si/sau dizabilitate

  • AGENTI / FACTORI ETIOLOGICI (CAUZALI) AI BOLII

    DUPA NATURA LORAGENTI EXOGENI FIZICI (mecanici, termici, electrici, energie radianta etc.)CHIMICI (acizi, baze, saruri)BIOLOGICI (microbi, virusi, paraziti, fungi)PSIHOSOCIALI (stresul, stilul nesanatos de viata)

    AGENTI ENDOGENI FACTORII GENETICI

  • AGENTI / FACTORI ETIOLOGICI (CAUZALI) AI BOLII

    DUPA FUNCTIA LORFACTORI DECLANSATORI produc in mod direct simptomatologia, sunt necesari dar nu suficienti declansarii tabloului clinic. Exemplu din psihopatologie: discrepanta cognitiva dintre motivatia pacientului si evenimetele propriu zise care au locFACTORI DETERMINANTI sunt legati specific de un anumit tablou clinic. Exemplu din psihopatologie: factorii de natura psihosocialaFACTORI FAVORIZANTI au rol catalizatorFACTORI PREDISPOZANTI au caracter general, apartin pacientului, au fost prezenti inaintea instalari tabloului clinic iar prin interactiune cu ceilalti factori duc la aparitia acestuiaFACTORI DE MENTINERE au rol de a sustine simptomatologia

  • STRESUL SI SANATATEAstresul ca distres este implicat in 50-70% dintre formele de boli fizice aparand ca sursa predispozanta si cauzala a afectiunilor cardiovasculare gastro duodenale (ulcer) metabolice si de nutritie infectioase (prin scaderea imunitatii)

    Anghel, Baban, Iamandescu

  • STRESUL SI AFECTIUNILE DIGESTIVEEsecul stabilirii unui diagnostic precis pentru un pacient cu simptomatologie gastro intestinala este mai mult o regula decat o exceptie (Sleisenger&Fordtrans Gastrointestinal and Liver Disese)

    Intr-un studiu pe 1000 de pacienti ai medicilor internisti la numai 16% din 567 de pacienti cu noi acuze pe o durarta de urmarire de trei ani s-a identificat o cauza organica pentru suferinta lor (11% dureri abdominale) iar la 10% au fost diagosticate afectiuni psihiatrice.Peste 40% din consultatiile specialistilor gastroenterologi sunt reprezentate de pacienti diagnosticati cu tulburari functionale gastointestinale (fara cauze obiective)

    Subiectii sanatosi pot avea in mod frecvent discomfort abdominal sau tulburari de tranzit intestinal atunci cand sunt supusi actiunii stresului

  • Studiile lui Wolff si Engel au aratat ca diferite stari emotionale produc diverse modificari ale functiei gastrice. Hiperemia si cresterea activitatii motorii si secretorii gastrica au fost corelate cu sentimente de furie, placere intensa sau agresivitate in timp ce paloarea mucoasei si scaderea activitatii motorii si secretorii au fost asociate cu frica si depresia (atitudinea de retragere, evitare).

    Sarcinile cognitive complexe pot genera contractii esofageiene de mare amplitudine si frecventa precum si cresterea secretiiei unor enzime digestive (chemotripsina).

  • RELATII CLINICE DINTRE FACTORII PSIHICI SI BOLILE GASTROINTESTINALEEarly-life experiencesPredispozitaia la boli digestive isi are originea inca de la nastere sau chiar din viata intrauterina. Mai tarziu, in primii trei ani de viata, din punct de vedere al controlului asupra excretiei,poate aparea impotenta musculara sau chiar incontinenta anala. (Erickson E.) Numeroase studii arata ca bolile gastrointestinale pot fi influentate de dificultatile de invatare precoce. Conform acestor studii, unii pacienti cu constipatie functionala, varsaturi pshihogene si anorexia nervosa au demonstrat interactii puternic emotionale si represive cu parintii in raport cu procesul de hranire si defecatie. Traumele psihosociale nerezolvate,ca pierderea unui parinte, o experienta personala catastrofala sau boala cronica ce necesita frecvente spitalizari si interventii chirurgicale pot predispune individul la exagerarea simptomelor si la adaptarea inadecvata la boala. Abuzul sexual si psihic pot determina severe boli gastrointestinale. Pacientii cu tulburari functionale gastrointestinale pot avea o istorie de viata asociata cu dureri acute. Identificarea in istoria de viata a unui abuz recomanda psihoterapie si terapie comportamentala care pot ameliora starea pacientilor cu simptome cronice,dureroase si refractare.

  • RELATII CLINICE DINTRE FACTORII PSIHICI SI BOLILE GASTROINTESTINALEConceptul comportamental O serie de experiente precoce pot influenta functiile psihologice si pot crea posibilitatea dezvoltarii de tulburari psihofiziologice. Functiile organice,ca secretia de sucuri digestive,precum si motilitatea colecistului, stomacului si intestinului pot fi influentate de interactiile familiale .EXEMPLUUn copil mic se trezeste in ziua unei examinari scolare cu anxietate si simptome de fugi-sau-lupta cu tahicardie, crampe abdominale, hipersudoratie si diaree. Parintii tin copilul acasa din cauza unei durei de burtica si il lasa sa stea in pat si sa se uite la televizor. Cateva zile mai tarziu, simptomele se repeta atunci cand copilul este pe cale de a merge la scoala. In acest caz,parintele s-a concentrat pe disconfortul abdominal ca pe o boala ce necesita absenta scolara,iar copilul s-a simtit eliberat evitand situatia stresanta. Asemenea atentie preferentiala la simptome mai degraba decat la stres emotional, poate determina copilul sa reactioneze in viitor la expreriente stresante prin comunicarea simptomelor fizice si ignorarea bazei emotionale a comportanentului sau.Astfel de aspecte din copilarie pot fi relevante in cazul adultilor cu sindrom de intestin iritabil.

  • RELATII CLINICE DINTRE FACTORII PSIHICI SI BOLILE GASTROINTESTINALEPersonalitatea, bolile psihiatrice si tulburarile psihologiceIn perioada 1920-1955, cand in medicina psihosomatica domina psihanaliza, se credea ca anumite conflicte psihologice stau la baza dezvoltarii personalitatii pacientilor ce au experimantat boli psihosomatice.Conform acestor teorii, in gazda predispusa biologic, boala s-ar fi instalat atunci cand stresul devenea factor declansator in activarea conflictului psihilogic.

  • FACTORI PSIHOLOGICI IN ULCERStresul psihologic influenteaza functia stomacului si poate produce afectiuni organice. Experienta a numerosi medici si pacienti indica faptul ca ulcerul este exacerbat in timpul sau dupa evenimente stresante, cum ar fi problemele ocupationale, educationale si financiare, boli ale membrilor familiei sau despartirea prin divort sau deces. Expusi la stres cronic si intens, prizonierii de razboi au dezvoltat dupa o periaoda de urmarire, ulcer duodenal mai fecvent decat veteranii necapturati. ( Goulston, K Morbiditata bolilor gastointestinale in randul prizonierilor din cel de-al doilea razboi mondial)

  • CONCLUZIISTRESUL REPREZINTA UN FACTOR PSIHOLOGIC CAUZAL SI PREDISPOZANT AL MALADIEI ULCEROASEIN TERAPIA BOLII ULCEROASE O CONTRIBUTIE IMPORTANTA O CONSTITUIE MANAGEMENTUL STRESULUIABORDAREA TERAPEUTICA OPTIMA ESTE CEA PLURIDISCIPLINARA (MEDIC, PSIHOLOG CLINICIAN, PSIHOLOG ORGANIZATIONAL)

    ULCER GASTRIC IMAGINE VIDEOENDOSCOPICA

  • GASTRITA HEMORAGICA