Curs 6 Infectii Nosocomiale Si Cabinetul de Medicina Dentara 2013 (1)

  • Published on
    25-Oct-2015

  • View
    138

  • Download
    4

DESCRIPTION

epidemio

Transcript

  • Infecii asociate ingrijirilor medicale (health-care associated infections)

  • *Termeni utilizaiinfecie intraspitaliceasc (n spital)infecie interioar (n instituie)infecie iatrogen (prin act medical) infecia nosocomial * = nosokomeion (Gr.: nosos = boal), komeo = a avea grij) * nosocomialitatea include iatrogenia! infecie asociat ingrijirilor medicale (IAIM)

  • Definitia infectiei nosocomialeInfecia nosocomial (IN) este infecia contractat n uniti sanitare cu paturi (de stat i private), care se refer la orice boal infecioas ce poate fi recunoscut clinic i/sau microbiologic i pentru care exist dovada epidemiologic a contractrii n timpul spitalizrii /actului medical sau manoperelor medicale, care afecteaz fie bolnavul - datorit ngrijirilor medicale primite, fie personalul sanitar - datorit activitii sale i este legat prin incubaie de perioada asistrii medicale n unitatea respectiv, indiferent dac simptomele bolii apar sau nu apar pe perioada spitalizrii.ORDIN Nr. 916 din 27 iulie 2006Normele de supraveghere, prevenire i control al infeciilor nosocomiale n unitile sanitareMINISTERUL SNTII PUBLICEPUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 759 din 6 septembrie 2006

  • Patologia infecioas ctigat de o persoan n urma suportrii sau acordrii asistenei medicale, n cursul spitalizrii sau n condiii de ambulator, patologie care nu este n incubaie sau manifest n momentul respectiv

    IN = rezultanta interaciunii organism-microorganism-mediuInfecii asociate ingrijirilor medicale (health-care associated infections)

  • Infecii asociate ingrijirilor medicale (health-care associated infections)Sunt IAIMInfeciile nou-nscutului ctigate n urma trecerii prin canalul genital matern (sepsis neonatal cu SGB).Nu sunt IAIM:Infeciile transmise transplacentar: eg. sifilis congenital, rubeol congenital, infectie cu CMV evidente la 48 ore dupa nastereExtinderea infeciei prezente la momentul internrii cu exceptia identificarii unui alt microrganism: eg. varicela n evoluieComplicaia unei infecii prezente la internare: encefalita gripal la un pacient internat cu grip.Reactivarea unei infectii latente - herpes zoster, boala citomegalica sistemica.

  • IAIM este o manifestare localizata sau sistemica ce apare ca urmare a prezentei unui agent infectios sau factorilor de agresiune (toxine) produse de acesta. Este necesara demonstrarea faptului ca infectia nu a fost prezenta sau in incubatie la momentul prezentarii in serviciul de asistenta medicala de scurta durata.

  • Nu sunt infectiiColonizarea - prezenta de microorganisme pe piele, mucoase, plagi deschise, excretii sau secretii care nu demonstreaza prezenta de semne clinice sau simptome

    Inflamatia - raspunsul tisular la agresiune sau stimul neinfectios (chimic)

  • Infecii asociate ingrijirilor medicale Se estimeaz c anual s-ar produce circa trei milioane de cazuri de IAAM; 50 000 de decese ar fi atribuibile acestor infecii n rile UE. Un pacient din 10 internai ntr-un spital din UE face o astfel de infecie. Rezistena antimicrobian i IAAM constituie o problem major n epidemiologia bolilor infecioase din UE, cu perspective deprimante n perspectiv.

  • Infecii asociate ingrijirilor medicale (health-care associated infections HCAI- IAIMHealth care-associated infection (HCAI) is acquired by patients while receiving care and represents the most frequent adverse event.Hospital-wide prevalence of HCAI varied from 5.7% to 19.1% with a pooled prevalence of 10.1%, Pooled HCAI prevalence in mixed patient populations was 7.6% in high-income countries.Report on the Burden ofEndemic Health Care-Associated InfectionWorldwide - Clean Care is Safer CareA systematic review of the literatureWorld Health Organization 2011

  • In foarte multe servicii medicale, de la spitale la serviciile de ingrijire in ambulator sau de lunga durata infectiile asociate ingrijirilor medicale sunt necunoscute /ascunse o problema pe care nici un sistem sau institutie medicala nu a rezolvat-o. Supravegherea IAIM este complexa si necesita criterii standardizate, metode diagnostice si expertiza interpretarii rezultatelor. ECDC estimeaza ca 4 131 000 pacienti sunt afectati anual de aprox. 4 544 100 episoade de IAIM in Europa.

  • IMPORTANA infeciilor asociate ingrijirilor medicalemedical / clinic (individual)epidemiologic (populaional) economico-social

  • Costul IN

    costul direct terapia antibiotic raionalizarea supravegherii microbiologice protecia personalului.

  • Epidemiologia IN1. Factorii etiologici (determinani, cauzali)Microorganisme patogene sau oportuniste2. Factorii epidemiologici principali (primari, obligatorii) Izvorul / rezervorul de infecie Cile de transmitere ale agentului infecios Receptivitatea colectiv3. Factorii epidemiologici secundari (de mediu)Naturali Economico-sociali Biologici Modul de manifestare populaionala a INPrevenirea i combaterea IN.

  • *Factorii epidemiologici primariIzvor de infecieMod de transmitereOrganism receptivCale de eliminarePoarta de intrareFactor cauzal infecios

  • EtiologieMicrorganisme oportuniste, cert patogeneBacterii, virusuri, fungi, paraziiProvenien endogen i exogen

  • Clasificarea IN in funcie de sursa de agent cauzal infecios

    A. IN endogene microorganisme proprii (mai ales din flora gastrointestinal, cutanat, respiratorie), n condiii de rezisten sczut a organismului la infecii

    B. IN exogene microorganisme cu sursa externa, provenind: de la personalul de ngrijire, de la un alt pacient din mediul spitalicesc din alimente din medicamente (soluii perfuzabile) de pe instrumentar medical (seringi, ace, catetere .a.).

  • Alte rezervoare de infecie i ci posibile de transmitere

    - ap: de splat, din vaze de flori, din aparatura medico-chirurgical etc.;

    aer: consecina prezenei umane; provenien cutanat sau rinofaringian; contaminarea aerului proporional cu densitatea, caracteristicile i durata prezenei umane; agitaia creat de ctre personalul medical n cursul activitii permite meninerea germenilor n suspensie, cu posibilitatea sedimentrii ulterioare a particulelor purttoare, care se regsesc pe sol i pe suprafee;

    - medicamente contaminate;

    - materiale medical;

    - lenjerie;

    - deeuri;

  • Transmitere- toate modalitile de transmitere pot fi incriminate:mna murdar !!!!!!!!!snge, alte produse biologiceobiecte / instrumentar medical aer ap alte elemente de mediu vectori animai (insecte, roztoare etc.)

  • ReceptivitateaToate condiiile de imunosupresie tranzitorie sau de durat:Boli croniceInfecia cu HIVImunosupresie indus la transplantai de organe solide sau hematologicPolitraumatizaiStri critice cu susinere prelungit

    Imunosenescenta sau imaturitatea imunologic la nou-nscut.

  • Clase de risc pentru IN dupa susceptibilitatea persoanei asistate si tipul de interventie

    Nivel de riscParticularitatile pacientilorCaracteristicile interventieiREDUSImunocompetentiFara patologie asociataNeinvazivaFara expunere la produse biologiceMEDIUInfectii preexistenteFactori de risc individuali: varsta, boli asociateProceduri invazive: cateter venos periferic, sonda urinaraExpunere la produse biologiceCRESCUTImunodeficientaFactori de risc: politrauma, transplantatiInterventii chirurgicaleProceduri invazive- cateter venos centralIntubare traheala

  • *Factorii epidemiologici secundari economico - socialiacte medicale (intervenii) invazive diagnostice sau terapeutice (transplant de organ, implante, cateterisme)utilizarea frecvent a chimioterapiei antiinfecioase durata mare de spitalizarespitale monopavilionare, circuite nefuncionale personal numeros i nivelul de pregtire profesionallipsuri materiale: dezinfectante, materiale sanitare, materiale de unic folosin.

    Riscul de apariie al IN dup tipul de serviciu medical ATI Pediatrie Maternitate Chirurgie

  • *Particulariti actuale ale IAIMEtiologie: ageni antiinfecioi bacterieni selectarea tulpinilor rezistente i multirezistenteS. aureus meticilino-rezistent Enterococii rezisteni la Vancomicin P. aeruginosa, Klebsiella i Enterobacter - multiplu rezistenti la antibioticeClostridium difficileTransmitere: intervenii parenterale / chirurgicale Receptivitate: pacieni cu imunodeficientetratamente, transplante, grefepandemia SIDA.

  • Mediul neanimat in facilitarea transmiteriiX reprezinta situri de cultivare a EVR

  • Reforma de nonrambursare pentru costurile aditionale asociate anumitor conditii clinice prevenibile (inclusiv infectii) castigate in spital (Medicare USA - 2008)1) Evenimente grave prevenibile: obiecte uitate in timpul interventiei chirurgicale; embolia gazoasa; administrarea de sange incompatibil2) Infectii urinare asociate cateterizarii3) Ulcerul de decubit4) Infectii asociate cateterelor vasculare 5) Mediastinita dupa by-pass coronarian6) Caderea pacientului.

  • ?

  • * definiie: culegerea sistematic de date referitoare la o stare de sntate, prelucrarea, analiza, interpretarea i depozitarea / arhivarea datelor, comunicarea rezultatelor ctre cei care le-au furnizat i ctre cei implicai n rezolvarea problemei de sntate supravegheat. scop: depistarea precoce a potenialului de mbolnvire sau a mbolnvirii, prevenirea, combaterea. coninut: informare descriptiv, tendine de evoluie, indicatori de sntate, retroinformare. principii de etic i deontologie medical. SUPRAVEGHEREA

  • Sistemul de supraveghere

    Definiia informaie pentru aciune: culegere a informaiilor prelucrare i pstrarea datelor luarea deciziilor consecutive difuzarea rezultatelor i concluziilor trebuie s satisfac necesitile de ordin epidemiologic clinic managerial politic

  • Supravegherea IAIM Dificil

    Probleme: standardizare compliana raportrii.

    Laborioas, deoarece necesit: culegere de date privind factorii de risc implicarea clinicienilor, a personalului de control a infeciilor i a microbiologilor orientare asupra unor populaii cu risc crescut specific

  • *Obiectivele supravegherii IAIMscderea frecvenei INevaluarea nivelului frecvenei ateptate de cazuri identificarea izbucnirilor epidemice de INadoptarea de ctre personalul medical a practicilor profilactice adecvatecomparaii ntre uniti medicale pe baza frecvenei IN evaluarea eficienei msurilor de control

  • Indicatori de frecventa a IAIMValori absolute (numar) mai putin relevanteIndicatori epidemiologici:Incidenta bruta= numar de infectii/ 100 internari sau externari. Poate fi raportare situs specifica, de exemplu, incidenta infectiilor urinare

    Rate ajustate (se raporteaza ca densitate a incidentei sau incidenta cumulativa: infectii raportate la pacienti-zile sau la numar de proceduri=numar de infectii/1000 pacienti zile)

    Rate ajustate la factorul de risc ajustare la factorii de risc medical (ventilatie mecanica, cateter venos central) Rata ajustata la factorul de risc = Numar infectii/ numar de zile in care factorul de risc este prezent la fiecare pacientE.g. Numar pneumonii asociate ventilatiei mecanice / numar de pacienti-zile pe ventilatie asistata

  • UK Surveillance of Healthcare Associated Infections Report: 2008

  • Fungal meningitis pathogen discovers new appetite for human brainsThe United States has suffered from an ongoing fungal meningitis outbreak. Since the first report in early October 2012, 30 people have died and 419 have been sickened. Fungal meningitis is rare enough, but the principal fungus responsible for the current outbreak has never before been implicated in any widespread human illness. May 2013 Facility type: outpatient setting Case count: 741 Deaths: 55

  • Exserohilum rostratum, a fungus that lives mostly on dead and dying tissue, can be found on a wide variety of plant species. While it prefers tropical and subtropical environments, it could certainly find excellent conditions in which to thrive in a warm, humid New England summer. E. rostratum spores may have been spread northward by winds and found an ideal medium to grow on freshly cut grass clippings. From there, somehow, the pathogen found its way into vials of steroids prepared by a compounding pharmacy destined to be injected into patients suffering from chronic back pain.

  • E. rostratum has been known to cause soft-tissue, sinus, and eye infections, but these only rarely and then primarily in immunocompromised patients. But in this outbreak, the fungus was injected along with the drug into the epidural space, allowing it to enter the spinal fluid and spread to the brain, causing the meningitis that has proved so deadly. The outbreak demonstrates once again that there are many ways in which new diseases may emerge.

  • 13 tipuri de infectii asociate ingrijirilor medicale

    Infectii de tract urinarPneumoniiInfecii de tip bacteriemic/sepsis (bloodstream infections) Infecii de plag chirurgicalInfectii articulare si osoaseInfectii ale SNCInfectii cardiovasculare (endocardita, mediastinita)Infeciile cavitii bucale (stomatit, glosit, parodontit)SinuziteleInfectii ORL, ale cavitatii bucale si ochiuluiInfectii gastrointestinaleInfectii de tract respirator inferiorInfectii ale tractului genitalInfectii ale pielii si tesuturilor moiInfectia sistemica

  • Tipuri de infecii nosocomiale

    Infecii de tract urinar ITU

    Cel mai frecvent tip de infecie n servicii de ngrijire de scurt i lung durat, ~2 din 100 internai, ~35-45% din totalul infeciilor nosocomiale,Definiie ITU - bacteriurie > 102-105 bacterii/ml (o urocultur pozitiv prelevat din cateter urinar sau 2 uroculturi pozitive la pacienii fr) cu sau fr simptomatologie (febr, disurie, jen suprapubian).Definiie stratificat: ITU asimptomatice ~ 67%ITU simptomatice ~ 28%ITU cu bacteriemie documentat prin hemoculturi pozitive pentru acelai germen ~ 5%. Indice de fatalitate

  • ProfilaxieEvitarea sau limitarea cateterizrilor urinare (inclusiv a celor de tip cateter condom), Scurtarea duratei,Respectarea tehnicii aseptice i introducerea cateterului atraumatic cu lubrifiant sterilcateterizariiSistem de drenaj nchis,Schimbarea sistemului n caz de disfuncionaliti sau bacteriurie asimptomaticaIgiena local adecvatAlte msuri:Hidratare adecvataIgiena perinealPunga colectoare sub nivelul vezicii.

  • Infecii ale tractului respirator inferior sau pneumonia ITRDefiniie: infecie a parenchimului pulmonar care nu este prezent i nici n incubaie la internare i se manifest prin tuse, sput purulent cu bacterii potenial patogene, febr >380 C, modificri clinice i radiografice compatibile cu diagnosticul de pneumoniePe locul II ca frecven ntre infeciile nosocomiale - 18%, frecven 6/1000 externri i 28,7% dintre pacienii internai n secii de TI dezvolt pneumonieRata mortalitii brute = 20-50%, prelungete spitalizarea cu 6 zile, mortalitatea atribuibil este 30-33%Etiologie: difer n funcie de spital, populaie deservit, metodele de diagnostic: S. aureus, Ps. aeruginosa, Enterobacter spp., S. pneumoniae, Legionella i Aspergillus (pacieni imunocompromii), VRS, virusul gripal.

  • Profilaxia PN n secii obinuiteIntervenii fa de factorii de risc intrinseci i extrinsecivrste extreme asisten medical primar - vaccinare antipneumococic i antigripal la timpimunosupresie limitarea tratamentelor imunosupresoare mediulpatogenii sezonieri: VRS, v. gripale (iarna i primvara)apa, sistemele de filtrare ale aeruluimodificarea strii de contienlimitarea utilizarii de neurodepresantepoziia pacientului la 30-450administrare de antibioticenu este recomandat ca profilaxieutilizare judicioas a antibioticelor.

  • Infecii de tip bacteriemic/sepsis (infecii ale sngelui)Definiie: Tablou clinic sugestiv i hemoculturi pozitive pentru bacterii sau fungi la peste 48 h dup internare.Comentarii: absena simptomatologiei i numai o hemocultur pozitiv este in mod obisnuit contaminare,orice hemocultur pozitiv oblig la o atent evaluare nainte de a fi apreciat ca nesemnificativ (eg. staficococii CN).

  • Infeciile de tip bacteriemic/sepsis14,2% dintre infeciile nosocomiale, cresc durata spitalizrii cu 7 zileRata mortalitii este de 25-50% i cea atribuibil este 14-35%,Apar cel mai frecvent n secii de TI (de 2-7 ori mai frecvente), dar exist mari variaii n raportare dependent de:Populaia spitalizatMrimea spitaluluiTipul spitalului (teaching vs non-teaching)Durata spitalizriiLocul spitalizatului (TI chirurgical> TI> secii obinuite)

  • Infectii de plaga chirurgicalaFrecventa similara cu cea a infectiilor urinare ~30%Clasificare i definiii: Incizionale (superficiale sau profunde) Organ-spaiu perivisceral La distan: pulmonare, sepsisindice de mortalitate 2%ar trebui s li se aloce cea mai mare importan n supraveghere i 50% din timpul de control al infeciilor nosocomiale.

  • Controlul infeciilor n medicina dentaraAceleai principii + strategii specifice instrumentrii stomatologice Expuneri la microorganisme prezente n snge, cavitatea bucal i respirator: Virusurile hepatitelor B, C, HIV, CMV, herpesvirusuriBacterii - mycobacterii, stafilococi, streptococciRisc prin contact direct cu fluide i indirect cu instrumente contaminate, echipament chirurgical, suprafee i aerul din cabinet.Infecia necesit asigurarea coincident a condiiilor determinate:Gazd susceptibilMicroorganism infectantPoart de intrareControlul lor presupune abordarea condiiilor determinante

  • Controlul infeciilor servicii de medicin dentar

    Sntatea personaluluiPatogenii transmisi prin sngeIgiena mainilorEchipamente de protecieSterilizare i dezinfecieControlul infeciilor n mediul cabinetuluiLiniile de ap si aerConsideraii speciale

  • Suprafee clinice

  • Spaii administrative

  • De ce este important controlul infeciilor n cabinetulAtat pacienii cat si personalul pot fi expusi la agenti infectiosiContact cu sngele, secreii respiratorii i saliv, echipamente contaminate Proceduri adecvate pot preveni transmiterea infeciilor intre pacienti si personal

  • Mod de transmitereContact direct cu snge sau umori ale organismului Contact indirect cu instrumentar si suprafete contaminate Contactul mucoaselor cu nucleosoli si picturi de secretiiInhalare de microorganisme.

  • Snatatea personaluluiEducaie i instruireImunizriPrevenirea expunerilor i management postexpunere

  • Source: Cleveland et al., JADA 1996;127:1385-90. Personal communication ADA, Chakwan Siew, PhD, 2005.PercentInfecia VHB la medici dentisti in USA

  • Raport WHO Healthcare workers 2006

    Chart1

    0.45216439910.46467819360.0230680879

    0.44626738560.47168116440.0257983427

    0.05568233120.0070094380.001716786

    0.55373111840.8297260160.0560719276

    0.52475817950.64614838220.0360638392

    0.35323575880.35221729160.0031340698

    0.65658361420.64411330430.0318210934

    0.25257382880.04720286480.0070590675

    0.34031691960.31565096150.0364942735

    0.37588219240.24319062590.006198869

    0.505820030.40229497880.0514636066

    0.51725436550.42259044830.0409867152

    0.26763871950.03451470910.0149435072

    0.41046404450.35620277430.0188451063

    HCV

    HBV

    HIV

    Regions

    Percentage

    Attributable fraction of HCV, HBV and HIV infections in healthcare workers due to injuries with contaminated sharps, ages 20-65

    Sheet1

    Table 12: Attributable fraction among HCWs after PEP in A countries

    Afr DAfr EAmr AAmr BAmr DEmr BEmr DEur AEur BEur CSear BSear DWpr AWpr B

    Best estimateHCV45%45%6%55%52%35%66%25%34%38%51%52%27%41%

    Best estimateHBV46%47%1%83%65%35%64%5%32%24%40%42%3%36%

    Best estimateHIV2.3%2.6%0.2%5.6%3.6%0.3%3.2%0.7%3.6%0.6%5.1%4.1%1.5%1.9%

    Sheet1

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    000

    HCV

    HBV

    HIV

    Regions

    Percentage

    Attributable fraction of HCV, HBV andHIV infections in healthcare workers due to injuries with contaminated sharps, ages 20-65

    Sheet2

    Sheet3

  • Imunizri pentru medici dentistiVaccinare antihepatit BVaccinare antigripal anualVaccinare antirujeolic, antirubeolic, antiurlianVaccinare antitetanic, antidifterica ( antipertussis) la interval de 10 ani.

  • Vaccinarea antihepatit B

    Vaccinare preexpunereTestare de rutina nu se recomanda (titrul anticorpilor la 1-2 luni dup a treia doz la unele persoane - fumatori, varsta peste 40 ani, obezi).

  • Shared Medical Equipment Results in Hepatitis B Outbreaks in Healthcare SettingsBarbara Boughton Medscape Medical News 2009. 2009 Medscape

    April 8, 2008 The routine clinical use of shared medical equipment, such as multivial drugs and multipatient devices for capillary blood sampling in glucose monitoring, can be responsible for patient-to-patient transmission of hepatitis B virus in healthcare settings, according to a review study published online April 8 in BMC Medicine.In the study, researchers analyzed 30 papers that reported on 33 outbreaks of hepatitis B virus infection among 471 patients, including 16 fatal cases, in the United States and European Union. The highest number of outbreaks occurred in:dialysis units (30.3%), followed by medical wards and nursing homes (21.2%), surgery wards (15.2%), and outpatient clinics (15.2%)

  • The reasons for the hepatitis B virus outbreaks included routine clinical practices such as:the use of multivial drugs (30.3%) and nondisposable devices for performing capillary blood sampling in diabetic patients (27.2%), the spread of blood droplets during transvenous endomyocardial biopsy procedures (9.1%), and multiple errors in applying standard infection control measures (9.1%).To prevent the transmission of blood-borne pathogens such as hepatitis B virus, healthcare workers should strictly adhere to standard safety procedures as well as infection control principles, the authors caution.

    They conclude that using sterile single-use disposable needles and avoiding multivial compounds is crucial. "These principles and practices need to be made explicit in institutional policies and reinforced through in-service education for all personnel involved in direct patient care," the researchers write.

    ******************

    *

    *****