CURS 4 SEM 2 ANUL II - Obiective Kt (Relaxare, Postura)

  • Published on
    13-May-2017

  • View
    223

  • Download
    7

Transcript

  • OBIECTIVE DE BAZA IN KINETOLOGIERelaxareaCorectarea posturii si a aliniamentului corporal

  • OBIECTIVELE DE BAZA Sunt in numar de 9:

    RelaxareaCorectarea posturii si a aliniamentului corporalCresterea mobilitatii articulareCresterea fortei musculareCresterea rezistentei musculareCoordonarea controlul echilibrulAntrenarea la effortReeducarea respiratorieReeducarea sensibilitatii.

  • 1. Relaxarea:-reprezinta inversul starii de tensiune al unui muschi.-Inversul starii de tensiune nervoasa.

    Procesul prin care un sistem, care a fost scos din starea de echilibru, revine la echilibrul initial sau la o alta stare de echilibru

  • 1. Relaxarea extrinseca: prin mijloace de control din exterior.

    - Prin medicatieMasajElectroterapieTermoterapieKinetologiePsihoterapie

  • 2. Relaxarea intrinseca:

    Exista trei mari curente metodologice de relaxare intrinseca (din interior).

    A. Curentul oriental-tehnici din medicina indiana, japoneza,iraniana, - Se consider c aceste tehnici stau la baza celui mai perfect i complet sistem de autorelaxare,- se deprind n timp, n luni i chiar ani de zile, motiv pentru care ele constituie mai puin un mijloc terapeutic i mai mult unul profilactic

  • B. Curentul fiziologic (Edmund Jacobson)

    Principiul de identificare kinestezica a starii de tensiune (contractie) musculara, prin antiteza cu lipsa de contractie (relaxare).

    Este cea mai utilizata metoda, usor de aplicat, de inteles, cu rezultate excelente, aparute rapid dupa primele sedinte.

  • TEHNICA DE LUCRU:

    Pacientul in decubit dorsal, cu capul pe o perna mica, genunchii usor flectati, pe un sul, MS in usoara abductie la 30 grade, palmele pe pat. Se recomand s se lucreze ntr-un mediu confortabil (fr zgomot sau lumin intens, temperatur plcut etc.)

    1. Prologul respirator- 2-4 minute respiratii ample, linistit (inspir pe nas, expir pe gura).

    Acest respir determina alcaloza- stare euforica, relaxanta. Pacientul gindeste ca devine usor ca un balon de sapun ce se ridica, in expir- greu ca plumbul, corpul infundindu-se in pat.

  • 2. Antrenamentul Pr.-Zis:

    Incepe cu MS drept, apoi cel stg, apoi cu ambele.

    In inspir mina si degetele se ridica pina nu mai ating patul. Este o contractie musculara la pragul fortei 3.

    Se mentine pozitia in apnee timp de 15-30 sec, apoi brusc- MS cad pe pat.

    Se repeta de 2-3 ori pe fiecare MS, apoi cu ambele.

  • Se trece apoi la MI, fara a ridica talonul de pe pat, se desprinde spatiul popliteu de pe suport in inspir, se mentine 15-30 sec, apoi in expir se revine.

    Se repeta de 2-3 ori cu fiecare MI, apoi cu ambele membre simultan

    Al treilea segment este trunchiul. In inspir se desprinde de pat spatele, lordozindu-se, apoi in expir se realizeaza prabusirea spatelui.

  • 3. Revenirea- este cel de-al treilea timp

    Reintoarcerea la tonusul muscular normal, mai ales a musculaturii antigravitationale.

    Pacientul incepe sa stringa orbicularii, apoi pumnii, intindere globala pe un inspir profund.

    Se repeta de 2-3 ori apoi pacientul se poate ridica la ADL-uri.

  • Un loc aparte ocupa Bio feed back-ul

    Ideea este ca pacientul sa observe, sa-si verifice si sa-si impuna starea de relaxare musculara.

    Se face sub control EEG sau EMG.

  • C. Curentul psihologic:Relaxarea se face prin tehnici de tip central.- Exist mai multe metode de relaxare care se ncadreaz n acest curent, dar n general ele snt aplicate de psihoterapeui, i nu n slile de kinetoterapie- Cele mai cunoscute sunt autotraining-ul Schultz, terapia comportamentala, sofronizarea si altele.

  • 2. Corectarea posturii si a aliniamentului corpului.

    Are la baza trei realitati:

    Multe defecte posturale juvenile se pot definitiva la virsta adulta- degradare ulterioara locomotorie.

    Multe afectiuni locomotorii- determina deposturari si dezalinieri ale corpului- in timp ramin fixate.

    Recuperarea unui deficit funcional nu poate fi conceput decit in cadrul restabilirii raporturilor fiziologice ale corpului.

  • Cel mai important element al deposturrii este, de fapt, rspunsul elementului dinamic-efector al micrii muchiul.

    Dezechilibrul muscular se instaleaz pe baza mai multor mecanisme:

    - Substitutie inlocuire functionala

    - Instrainare pareza functionala ( in spasticitatea agonistului e imposibil de utilizat antagonistul).

  • - Compensare cand un grup intreg de muschi e slab, sunt necesare alte grupe accesorii de muschi pentru a schita miscare dorita.

    - Incoordonare tulburari de reglare motrica in lantul kinetic normal al miscarii respective.

  • Deposturarea sau dezalinierea determin dezechilibre musculare care ulterior determin micri viciate, ncercri inadecvate, scderea randamentului funcional i oboseal precoce.

    Problema deposturrii sau dezaliniamentului trebuie rezolvat concomitent cu alte probleme sau chiar naintea lor.

    Exist mai multe tehnici de corectare a posturii i aliniamentului.

  • Tehnici utilizate in corectare:

    Postura corectata sau hipercorectata, mentinute prin diverse metode de fixare.

    Miscari pasive, active asistate, active.

    Contractii izometrice.

    Diverse tehnici de facilitare proprioceptiva.

  • Deosebit de important n metodologia acestui obiectiv este realizarea relaxrii nainte de a se trece la exerciiile propriu-zise.Profilaxia deposturrilor ncepe n perioada colar, continund i dup adolescen. Cea mai propice perioad pentru apariia i fixarea unor posturi defectuoase este perioada de cretere i dezvoltare a organismului

  • Si la adult pot aparea deposturari si/sau dezalinieri datorate in general unor activitati generatoare de pozitii defectuase

    Principalele deposturari si dezalinieri se constata la nivelul coloanei Cervicale, dorsale si lombare, umeri, pelvis si membre inferioare

  • Alinierea coloanei cervicale

    Cele mai frecvente dezalinieri ale capului sunt :

    - poziia avansat - in fat ; - aspectul de git scurt prin lsarea capului spre spate si in jos - rotaia cu hlperextensie.

  • Exerciiul 1 Culcat pe sol, cu genunchii flectai ; gitul este ntins n ax, brbia n unghi drept cu gitul ; se caut aplatizarea curburii cervicale, umerii mereu in contact cu solul ; se menine aceast postur.

    Exerciiul 2 Din postura de la exerciiul 1 se roteaz la maximum posibil capul spre unul din umeri : se menine aceast postur, apoi se roteaz n sens invers ; tot timpul se caut ntinderea gitului n ax, cu tergerea lordozei cervicale.

    Exerciiul 3 Decubit ventral, cu braele pe ling corp, faa ,,privind in jos : se ridic apoi capul cu ciiva centimetri de la sol i se execut ntinderea axial a gitului ; se roteaz capul din aceast poziie spre unul din umeri, continuindu-se ntinderea axial ; se las capul n jos, s ating solul cu brbia ; se revine ia poziia iniial (cu faa n jos) cu relaxare

  • Exerciiul 4 Din eznd, cu genunchii flectai, miinile prind genunchii ,se relaxeaz trunchiul i gitul, care iau forma literei ,,C ; capul flectat n piept, cu fruntea spre genunchi ; apoi se redreseaz ntreaga coloan ; se execut ntinderea axial a gitului (brbia orizontal)Exerciiul 5 eznd cu picioarele ncruciate (poziia ..mahomedan") cu mlinile ntre coapse, coloana dorsal i lombar se menin drepte :

    Se flecteaz capul (brbia n piept), apoi se revine la poziia vertical cu ntindere axial Flectarea capului nainte, apoi flexie-extensie pe planul de 45 dup fiecare micare se trece prin poziia vertical, cu ntindere n ax

  • Exerciiul 6 Poziia mahomedan", cu miinile la ceaf : se apleac puternic capul; apoi n poziia de verticalitate, cu ntindere n ax (coatele trase mult n spate) ; n poziia de verticalitate capul se mpinge i posterior, dar miinile contreaz.

    Exerciiul 7 n ortostatism, cu miinile mpreunate pe cretetul capului, toracele i lomba drepte : se realizeaz ntinderea in ax contra uoarei presiuni date de mini; se merge prin camer n aceast poziie ; coatele sint trase n spate, dar fr s determine creterea lordozei.

  • Alinierea coloanei toracice i a centurii scapulare

    1. Exerciii pentru musculatura de tonifiat (trapezul superior i mijlociu, romboizii, infraspinosul, micul rotund)

    Exerciiul 1 Decubit dorsal, cu genunchii flectai, braele pe lng corp n

    rotaie medial (pronaie) : se aplatizeaz lordoza cervical i lombar, se roteaz lateral {supinaie) membrele superioare, se adduc scapulele ; se menine aceast poziie, apoi se revine cu relaxare ; se strng apoi pumnii, se flecteaz coatele, care se lipesc strns de trunchi, se adduc scapulele se menine aceast poziie.

    Exerciiul 2 Decubit ventral, cu braele pe lng corp : adducie puternic

    a scapulelor, cu tracionarea lor caudal ; se menine poziia, apoi se revine cu relaxare.

    Exerciiul 3 Idem dar mainile se prind la nivelul feselor : adducie

    puternic a scapulelor ; meninerea poziiei, apoi revenire cu relaxare.

  • Exerciiul 4 Idem, dar cu fruntea pe sol, miinile cu palmele n jos in dreptul urechilor : se adduc scapulele, ridiendu-se palmele de pe sol (coatele i pumnii rmn paralele cu solul) ; se menine poziia, apoi se revine cu relaxare.Exerciiul 5 Idem, dar cu membrele superioare ntinse pe lng cap i fruntea pe sol : se ridic braele cit mai sus posibil, dar fruntea si pieptul rmin la sol ; dac exist tendina la hiperextensie lombar, se va pune o pern sub spinele iliace antero-superioare.Exerciiul 6 Idem, ca la exerciiul 4 : se ridic palmele i antebraele, apoi se ntind pe lng cap in sus ; fruntea i pieptul rmin la sol.

  • Exerciiul 7 eznd n poziie mahomedan", cu braele la nivelul umerilor, cotul flectat la 90 i antebraul orizontal, palmele fa in fat : se roteaz extern braele, pn ce antebraele ajung la vertical. Concomitent se adduc puternic scapulele i in acest timp se las braele incet in jos.

    Exerciiul 8 ezand n poziie, mahomedan", braele atrn liber pe ling corp : se fac rotaii ale umrului dinainte-napoi i invers; se accentueaz traciunile in jos i spre spate : trunchiul rmne mereu drept.

  • 2. Exerciii pentru musculatura de ntins (marele dorsal, marele rotund, subscapularul, marele i micul pectoral)

    Exerciiul 1 Decubit dorsal, cu genunchi flectai i minile sub ceaf ; sub zona medie toracic se pune un prosop ndoit sau un puior de pern : se adduc scapulele, coatele presand pe sol.

    Exerciiul 2 Idem, dar cu braele n cruce" : se apas cu coatele i antebraele in podea ; coloana rmne n contact cu solul.

    Exerciiul 3 Idem, cu braele tot ,,in cruce": se aduc genunchii la

    piept prin flexia maxim a oldurilor.

  • Exerciiul 4 eznd n poziie ,,mahomedan", cu mainile prinzndu-se un baston care se ridic deasupra capului :

    a) se aduce apoi bastonul n spate pe scapule capul i trunchiul rmn ntinse axialb) se Ias bastonul in josul trunchiului (posterior), apoi se ridic din nou deasupra capului.

    Exerciiul 5 n ortostatism, cu braele ridicate, coatele uor flectate, antebraele sprijinite pe cte un perete : corpul este aplecat din glezne ; coloana, oldurile, genunchii rmn ntinse ; clciele pe sol

    Exerciiul 6 Din atrnat la spalier se flecteaz lent genunchii.

  • Alinierea coloanei lombare i a pelvisului

    Exerciii pentru musculatura de tonifiat (flexorii trunchiului - musculatura abdominal i oxtensorii oldului - fesierul mare cu ischiogambierii)

    Exerciiile cu flexia trunchiului sau membrului inferior din decubit dorsal antreneaz puternic psoasiliacul, care va trage de coloana lombar i jonciunea lombosacrat. Se va evita aciunea prea intens a psoasiliacului prin scurtarea braului pirghiei (se flecteaz genunchiul), iar fexia trunchiului se va face cu stabilizarea peivisului.

    O alt precauie : se va evita producerea efectului Valsalva expirind zgomotos, uiertor. In orice exerciii care antreneaz abdomenul exist tendina la efectul "Valsalva.

  • Exerciiul 1 n decubit dorsal, cu genunchii flectai : se contract puternic

    musculatura abdominal, fr vreo micare ; se menine apoi se relaxeaz; se contract fesierii, fr vreo micare se menine i apoi se relaxeaz.Exerciiul 2 Idem, cu braele pe ling corp : se contract puternic

    musculatura abdominal (se ,,suge burta") i fesierii mari, coloana lombar se aplatizeaz spre sol, cu pelvisul uor basculat n sus ; se menine poziia i apoi se relaxeaz ; se repet cu braele n abducie de 45, apoi in abducie de 90 i cu braele ntinse pe lng cap.Exerciiul 3 Idem, cu braele pe lng corp : se flecteaz capul n timp ce

    se aplatizeaz lomba, se contract abdomenul i pelvisul se basculeaz posterior (se ridic sacrul) ; se repet cu genunchii intinsi i capul flectat ; se repet cu braele ridicate pe ling cap totul se execut cu flexia permanent a capului.Exerciiul 4 n decubit ventral, cu braele pe lng corp : se contract

    fesierii mari; se menine poziia i apoi se relaxeaz ; se contract abdominalii, apoi se relaxeaz ; se combin apoi concomitent contracia fesierilor cu cea a abdominalilor i bascularea posterioar a peivisului (se terge lordoza lombar) totul se repet schimbnd poziia braelor, care se ridic pe lng cap, cu palmele pe podea i coatele uor flectate. Atenie ! Se va evita contracia flexorilor oldului.

  • Exerciiul 5 n decubit dorsal, cu genunchii flectai i braele pe ling

    corp, usor abduse : se trag genunchii la piept (bazinul basculeaz posterior) se menine poziia, urmat de relaxare ; idem, dar schimband poziia braelor pe lng cap, cu coatele uor flectate.Exerciiul 6 Idem : se basculeaz posterior bazinul, n timp ce genunchii

    se extind, clciele alunecind pe sol; se revine apoi n acelai fel, cu genunchii flectai ; se reia tot exerciiul, dar cu braele ridicate pe ling cap.Exerciiul 7 n decubit dorsal : se flecteaz la 90 coapsele, iar

    genunchii vor fi complet flectai ; braele abduse la 45 sau ridicate peste cap, prinznd picioarele unui scaun sau ale unei mese, pentru stabilitate (dac se lucreaz pe mas, se prinde marginea acesteia) : lomba aplatizat, pelvisul basculat posterior ; se face un mic cerc cu genunchii n ambele direcii - treptat cercul se va mri.Exerciiul 8 n decubit dorsal, cu genunchii flectai, braele la 45: sau

    ridicate, mainile prinzind marginea mesei : se trag genunchii spre piept : de aici se extind tlpile spre zenit; se readuc genunchii la piept, apoi se reaaz n poziia iniial ; lomba va rmane tot timpul in contact cu masaExerciiul 9 Idem : se execut bicicleta", cu genunchii cit mai sus i cu

    micri cit mai ample.

  • Exerciiul 10 Poziia n 4 labe", cu spatele drept: se suge burta

    capul se flecteaz, coloana se cifozeaz.

    Exerciiul 11 In decubit ventral, cu braele ntinse pe ling cap

    basculeaz posterior pelvisul, cu aplatizare lombar ; concomitent se ridica braele de la sol ; se menine poziia, apoi se relaxeaz.Exerciiul 12 n decubit dorsal, cu genunchii flectai i braele pe,

    lang corp : se ridic apoi capul, trunchiul, pin cnd minile ajung la genunchi ; lomba rmne n contact cu solul; se repet cu antebraele ncruciate pe piept.Exerciiul 13 n ortostatism, ling un zid, cu clciiele la 1215 cm

    de acel zid : se apleac corpul ndrt, pin cnd ceafa i spatele se sprijin de zid ; lomba aplatizat ; se flecteaz genunchii, aiunecind in jos cu corpul pe zid, apoi se extind i trunchiul urc mereu, n contact cu zidul; se nclin corpul nainte pe glezne", pn se ajunge la vertical i meninnd poziia dreapt de pe zid, se merge prin camer exerciiul se repet la fel, cu minile la ceaf i coatele trase...