Completare curs MAE pt studenti 2010-2011

  • Published on
    28-Jun-2015

  • View
    172

  • Download
    4

Transcript

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Introducere

In

contextul

mondializarii

pietelor,

companiile

sunt

cele

care

se

internationalizeaza in general din doua motive : pentru a produce si/sau a vinde in strainatate dar si pentru a putea sa se aprovizioneze sau sa isi desfasoare activitatile de C&D intr-un mediu adecvat. Pentru a le atrage si a le pereniza pe teritoriul lor, guvernele intra in concurenta unele cu altele, oferindu-le tot mai multe stimulente si facilitati. Acest comportament se nscrie n noua paradigma a globalizarii, aceea a atragerii si promovarii investitiilor straine directe (ISD), paradigma impusa progresiv ncepnd cu anii 1980 (Michalet, 1999). Astfel, pna in anii 70, n cadrul procesului de internationalizare, companiile multinationale (CMN) erau cele care intrau n concurenta pentru a investi n anumite teritorii. Aceasta perioada a fost deci marcata de un exces de oferta de ISD, CMN fiind cele care ncercau sa profite de oportunitatile oferite de noile tari n curs de dezvoltare (Anfreff si Andreff, 2002). ncepnd nsa din anii 1980, odata cu accentuarea procesului de globalizare, o transformare de fond s-a produs (Michalet, 1990) : firmele sunt acum cele care pun n concurenta teritoriile nationale, atta vreme ct nainte, statele erau cele care selectionau proiectele favorabile de investitii propuse de firme. In fata unei cereri crescnde de ISD, CMN fac dovada unei selectivitati din ce n ce mai accentuate n alegerea tarii de implantare. Ca o consecinta a capacitatii lor de evaluare si de selectie tot mai severe, un clasament al teritoriilor de implantare a inceput sa se contureze : (1) tarile cele mai atractive (miezul) sunt economiile cele mai dezvoltate, cunoscute sub numele de Triada ; (2) urmeaza apoi tarile n curs de dezvoltare cu potential ridicat (economiile emergente) si care tind sa devina la fel de atractive ca si Triada (numite din acest motiv tarile noii frontiere ) (BRIC sau mai recent doar India si China ; a se vedea perspectivele ISD, din WIR 2009); (3) tarile potentiale care ar putea deveni atractive la un moment dat, cu conditia sa si mbunatateasca performantele ; si (4) tarile aflate la periferie care atrag un numar limitat de firme straine prin faptul ca 1

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene poseda din abundenta un factor de productie ieftin (resurse naturale, forta de munca necalificata, etc.). Acest clasament care delimiteaza economiile n grupuri distincte, ncepnd de la miez spre periferie, indica n egala masura caracterul nonuniversal al concurentei pentru atragerea de ISD ; aceasta se efectueaza doar ntre tarile situate n acelasi grup. Cu toate acestea, clasamentul prezentat nu este imuabil, permitnd economiilor sa treaca dintr-o categorie n alta, pe masura ameliorarii performantelor. Prima parte Contextul actual al globalizarii si afacerile internationale

1. Mondializarea si afacerile internationale

Lumea in care traim azi nu mai poate fi conceputa inafara relatiilor comerciale si financiare internationale care afecteaza tot ce se produce si tot ce se consuma. Importanta acestor relatii vine din faptul ca prin intermediul lor natiunile isi pot identifica avantajele comparative in cadrul afacerilor internationale (bunuri tot mai variate produse in intreaga lume si vandute apoi pe piete locale). Relatiile de afaceri la nivel international nu sunt o noutate ; ele au existat de cand exista omenirea. Doar ca in acele timpuri schimbul se realiza prin troc si avea ca scop satisfacerea unor nevoi mai degraba sociale decat economice. Spre deosebire de acele perioade, cand comertul era efectuat pentru comunitate, in prezent peste 90% din activitatile comerciale sunt efectuate de companii private care isi urmaresc propriile obiective (Harrison et al., 2004) . Comertul mondial a fost stimulat de aparitia Statului natiune si a granitelor nationale. Avantajele liberului schimb, bazat pe lipsa barierelor comerciale si pe respectarea principiului avantajului comparativ au stimulat statele sa caute oportunitati de afaceri inafara granitelor lor. Acest fapt a dus la cresterea impresionanta a volumului schimbului dintre tari.

2

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Definirea globalizarii

Incercand

o

definitie

cu

caracter

general,

globalizarea

descrie

interdependenta din ce in ce mai accentuata care exista intre activitatile comerciale din intreaga lume (Harrison et al, 2004). In acest sistem, pietele nationale se comporta ca elemente componente ale unei piete unice mondiale, cu foarte putine bariere comerciale. Pe aceasta piata unica intreprinderile isi vand produsele adoptand o strategie de marketing unica. Mai mult decat atat, resursele de care au nevoie acest companii sunt obtinute de pe o piate mondiala a muncii, o piata mondiala financiara si una mondiala a materiilor prime si a materialelor. Chiar si unele companii sunt mondiale, in masura in care au mai multe sedii in diferite tari.

Globalizarea poate fi analizata din doua perspective (Mouhoud, 2006) : a mobilitatii internationale a firmelor si a factorilor de productie. Din aceasta perspectiva globalizarea reprezinta accelerarea fara precedent a libertatii de localizare a companiilor in spatiul mondial (p. 7) a evolutiei celor 5 componente ale sale : o delocalizarea activitatilor in strainatate ; o fluxurile comerciale de bunuri si servicii intre filiale sau intre companii, si schimbul de bunuri intermediare ; o fluxurile financiare pe termen scurt ; o fluxurile de cunostinte si de tehnologie ; o migrarile internationale ale fortei de munca necalificate. calificate sau

Aceste componente sunt interdependente dar poseda periodizari distincte. In timp ce primele doua forme sunt cele mai vechi (exporturile au avut o pondere importanta in PIB tarilor mai dezvoltate inca din sec. 19 ; tot atunci au aparut si primele FMN) ultimele doua s-au intensificat doar incepand cu anii 1980, fiind componentele care fac din globalizarea contemporana un fenomen cantitativ si calitativ nou. 3

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Delocalizarea activitatilor in strainatate (multinationalizarea companiilor)

Aceasta prima componenta se refera la investitiile straine directe (ISD) dar si la alte forme de delocalizare care nu implica transferul de capital. Atunci cand o firma se multinationalizeaza ea incepe sa isi desfasoare activitatile care ii alcatuiesc lantul valorii (productie, montaj, C&D, distributie, etc.) in mai multe tari. Aceasta raspandire a activitatilor sale se numeste delocalizare, si poate fi absoluta sau relativa. Delocalizarea este absoluta atunci cand o firma isi inchide in intregime unitatea sa de productie din tara A pentru o a deschide in tara B. Este forma cea mai criticata a globalizarii, in special de comunitatile locale sau de partidele politice, din cauza efectelor sale negative pentru economia tarii de origine (accentuarea somajului). Daca insa nu se efectueaza transferul total al activitatilor catre tara B ci are loc doar o crestere a acestora in tara B, este vorba de o delocalizare relativa. Firma isi extinde deci activitatile in strainatate ; ea produce, vinde si creeaza locuri de munca si in alte tari, prin filialele sale stabilite acolo. Formele pe care le poate alege pentru a face acest lucru sunt : fie crearea de filiale noi (greenfield, pe teren nou sau ex-nihilo), fie prin cumpararea unor firme deja existente (fuziuni-achizitii (F&A)).

Aceasta mondializare a firmelor poate fi facuta cu sau fara transferul de capital. E vorba de o globalizare productiva. Fluxurile comerciale de bunuri si servicii

Fluxurile comerciale de bunuri si servicii sunt cunoscute ca prima forma a globalizarii, si anume internationalizarea1. In prezent ele sunt sustinute de1

Etapele globalizarii : 1. Internationalizarea afacerilor : cresterea exporturilor ; 2. Desfasurarea proceselor de productie in strainatate / multinationalizarea intreprinderilor sau globalizarea productiva 3. Globalizarea financiara. 4

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene globalizarea productiva. In prezent, aceasta componenta se manifesta prin cresterea gradului de deschidere comerciala (Exp+Imp/PIB). Comertul mondial e influentat de globalizare prin modificarea structurii/naturii bunurilor schimbate dar si prin cresterea comertului intra-firma efectuat de filialele unui grup multinational.

*Modificarea structurii/naturii bunurilor schimbate consta in cresterea ponderii comertului de bunuri de consum intermediar sau bunuri

intermediare (piese, componente, module, etc.) intre filialele aceluiasi grup multinational, ca rezultat al descompunerii (fragmentarii) procesului de productie. Exemplul cel mai sugestiv e dat de industria de automobile, unde componentele sunt fabricate simultan in filiale imprastiate in intreaga lume apoi exportate cate unitatile de asamblare ale CMN, unitati situate aproape de pietele finale de desfacere.

*Internalizarea comertului de catre FMN : este vorba despre comertul intra-firma, bazat pe un pret de transfer (sau de cesiune interna) intre filiale si deci organizat inafara pietei. Acesta reprezenta in 2004 o treime din comertul mondial.

Globalizarea financiara

Se refera la plasamentele financiare efectuate in firme situate in strainatate, fara sa se doreasca implicarea in gestiunea curenta a firmei. Este vorba despre investitiile de portofoliu, efectuate in interes speculativ, pe termen scurt. Desi exista o diferenta semnificativa intre ISD si cele de portofoliu, activele financiare detinute in strainatate pot avea legaturi strainse cu ISD internationale, deoarece aceste investitii pot fi folosite la finantarea activitatilor productive delocalizate in strainatate (deci a ISD).

5

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Globalizarea tehnologiei si a cunostintelor

Contextul actual al globalizarii corespunde cu aparitia, in tarile dezvoltate, a economiei cunostintelor. Astfel, pana la finele anilor 80 firmele care desfasurau activitati in straintate realizau transferul de cunostinte (know-how) prin crearea de JV sau prin cesiunea de licenta ori depunerea de brevete. Ele isi pastrau activitatile de C&D, de inovare, in tara de origine si delocalizau doar functiunile de baza ale firmei (productia, asamblarea, distributia). Daca chiar realizau C&D in strainatate era doar pentru a adapta produsul final la gusturile consumatorilor de pe piata de desfacere. Aceasta configuratie traditionala a fost insa schimbata o data cu globalizarea. Activitatile de C&D se desfasoara acum in filiale aflate in straintate. Doar ca nu toate FMN pot sa si-o permita, ea ramanand apanajul marilor corporatii transnationale ; in acelasi timp ea nu se desfasoare in toate locatiile din straintate ci doar in anumite tari dezvoltate ori in cateva economii emergente (India, China, etc. ). (a se vedea comentariile cu privire la capacitatea de absorbtie).

Migrarile internationale ale fortei de munca

Globalizarea de zi se caracterizeaza printr-o mobilitate accentuata a persoanelor in spatiul mondial. Migrarile personalului calificat cunosc o crestere fara precedent, dactorita cresterii nivelului de educatie in tarile de origine si a cresterii factorilor de atractie a economiilor dezvoltate. Circulatia tot mai accentuata a studentilor este un factor deloc de neglijat al acestei migratii. Dar daca schimburile comerciale si ISD sunt o componenta veche a globalizarii, globalizarea financiara, transferul de cunostinte si migratia populatiei sunt un fenomen relativ nou. Definirea afacerilor internationale (Harrison el al. p. 32-38) Afacerile internationale acopera toate activitatile economico-financiare care se desfasoara inafara granitelor nationale, desfasurate de companii ce isi urmaresc propriile obiective strategice (Harrison el al. p. 32). Unele activitati ale afacerilor 6

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene internationale sunt controlate de stat, urmarindu-se prin aceasta atingerea unor obiective strategice de interes national ; dar ponderea acestora est mica si in scadere, majoritatea activitatilor internationale fiin desfasurate de firmele private. Afacerile internationale acopera doua activitati principale : comertul

international si investitiile internationale. Comertul international include importurile si exporturile de bunuri si servicii efectuate de o firma. Investitiile internationale au loc atunci cand o firma transfera o parte din resursele sale in afara tarii de origine, in scopul de a desfasura in straintate activitatile sale economice.

Din perspectiva acestor doua activitati, afacerile internationale pot fi vazute ca o extindere a activitatii economice domestice pe teritoriul altor tari. Pe baza acestei definitii se poate afirma ca internationalizarea este o etapa in dezvoltarea unei firme ; aproape toate CMN de mari dimensiuni au inregistrat intai succese in tara lor de origine si apoi, in timp, au inceput sa caute oportunitati de afaceri inafara granitelor nationale.

Caracteristicile afacerilor internationale

Desi in principal, gestionarea afacerilor cuprinde aceleasi principii, functii si procese de organizare si conducere, mediul in care au loc afacerilor internationale este considerabil diferit. Comparativ cu firmele nationale/domestice, companiile care isi desfasoara activitatea inafara granitelor sunt puse in fata unor situatii diferite ; gradul de incertitudine est mult mai ridicat si deci riscul la care sunt expuse este mai mare. Aceste dificultati, incertitudini si riscuri sunt legate de complexitatea mediului de afaceri international, de diferentele ce apar, intre o tara si alta, in ceea ce priveste mediul politic, economic, juridic si cultural. Aceste difernte se manifesta sub forma unor constrangeri care fac ca procesul de luare a deciziei sa fie mult mai dificil dacat in cazul firmelor locale. Performantele firmei, operatiunile sale viitoare sau chiar eficacitatea sa pot fi serios afectate. Mediul international nu este doar mai complex decat cel national dar ci si mult mai schimbator, mai dinamic, mai turbulent. 7

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene (caracteristicile mediului : complexitatea = nr de variabile si dinanismul = ritmul schimbarilor).

Diferente intre mediul national si cel international : - fiecare tara in care compania internationala opereaza reprezinta un mediu cultural diferit. In aceste conditii, firma trebuie sa cunoasca si sa respecte valorile culturale proprii tarii gazda. Sensibilitatea culturala reprezinta respectul normelor, valorilor si obiceiurilor culturale ale altora. Aceste valori culturale diferite actioneaza ca si constrangeri atat in lumea de afaceri cat si pe plan social ; - mediul economic actioneaza si el ca o constrangere, la fel ca si cadrul institutional : aici includem reglementarile guvernamentale cu privire la modul de functionare a firmelor, cum ar fi procente limita in cazul capitalului repatriat, suma minima a capitalului investit, politica locala cu privire la rata de schimb, etc. Aceste practici sporesc incertitudinea in cazul tranzactiilor financiare internationale, domeniu care deja este riscant prin natura sa ; - mediul juridic este si el supus diferentelor culturale si impune firmelor straine o sesibilitate crescuta in fata legilor si regulamentelor locale. Legat de legislatie, cunoasterea birocratiei si a coruptiei, variable cu caracter specific, este necesara pentru a evita blocaje neplacute in derularea afecrilor ori afctarea imaginii firmei ; - diferentele culturale se manifesta deasemenea prin gusturi si obiceiuri diferite ale populatiei tarii gazda, legate de consum sau economisire. Astfel strategia de productie si de distributie pot fi afectate. Chiar si in cazul produselor standardizate deja la nivel mondial (bunuri de consum) unele modificari se impun pentru a stimula atractivitatea lor locala (numele ar trebui schimbat, ori culoarea ambalajului, etc) ; - inafara acestor variabile de mediu prezentate mai sus, tara gazda dispune de factori de productie diferiti (de fapt, este unul din motivele

internationalizarii). Diferentele in ceea ce priveste calitatea si disponibilitatea factorilor de productie de baza impun reorientarea strategiei de aprovizionare, productie si distributie. Exemplu : McDonalds in Rusia la inceputul anilor 1990 8

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene s-a confruntat cu faorte mari dificultati legate de asigurarea cu materii prime : respectarea termenelor de livrare si calitatea produselor alimentare de baza. Astfel compania a fost nevoita sa aduca din strainatate tehnologie si echipamente proprii dar si specialisti in agricultura, pentru a-i specializa pe agricultorii rusi. Rezultatul : cresterea productiei de cartofi cu 100%.

Dupa aceasta scurta prezentare a globalizarii ne vom concentra atentia asupra actorului major al globalizarii secolului 21 : companiile multinationale. Vom vedea in continuare ca daca firmele multinationale sunt unul din principalii vectori la nivel microeconomic al globalizarii, fluxurile de investitii straine directe care le acompaniaza reprezinta vectorul macreconomic al acesteia.

2. Companiile multinationale (CMN)

Inca de la inceputul anilor 1980 asistam la o internationalizare din ce in ce mai intensa ce acopera toate aspectele vietii economice, de la pietele de bunuri si servicii, la sistemele financiare, la firme, la tehnologie si la concurenta). Toate aceste procese se incadreaza in fenomenul de globalizare. In acest cadru, companiile multinationale (CMN) actioneaza ca actori principali ai internationalizarii, ca un vector principal de propagare a investitiilor straine directe si a progresului tehnic. CMN sunt elementul cheie al afacerilor internationale. Ele domina activitatile modiale de comert si investitii, produc cea mai mare parte de produselor consumate si cunscute la nivel mondial si au o pondere foarte mare in fluxurile de investitii directe. Marci precum Coca-Cola, Gilette, Microsoft sunt referinte in domeniul lor de activitate pe toate pietele mondiale.

In afara de aceasta, volumul si natura activitatilor lor influenteaza de o maniere semnificativa dezvoltarea si ritmul cresterii economiei mondiale. CMN sunt adesea considerate responsabile de schimbarile economice, politice si sociale la nivel mondial. De accea, rolul CMN este obiectul unor ample dezbateri ; pentru unii ele 9

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene sunt expresia capitalismului mondial si un veritabil vetor de crestere, indispensabile in crearea de noi tehnologii ; pentru altii sunt o sursa de nedreptate care duce la instaurarea imperialismului economic. Putem deci concluziona ca impactul lor este unul variat si complex.

Charles-Albert Michalet scria la finele anilor 1970 ca e usor sa identifici o CMN deoarece ea e experta in arta de a se face cunoscuta . Mai greu e sa se identifice adevaratii detinatori de putere, deoarece organizarea lor este complexa, bazat p o multitudine de retele intre sediu si filiale. Un sondaj realizat in 1974 de catre European Omnibus Survey ne indica varietate opiniilor existent cu privire la CMN. (vezi tabel) Tabelul . Care dintre caracteristicile de mai jos descriu, RFG in opinia dvs. cel mai bine CMN ? (in %) 6 Fara patrie 7 Eficiente 13 Periculoase 10 Enorme 18 Dinamice 22 Americane 17 In varful progersului tehnic 17 Incontrolabile 2 Avand preocupari sociale Sursa : dupa European Omnibus Survey, avril 1974. Franta Marea Britanie 15 16 17 16 11 17 33 16 9 13 14 6 13 22 11 25 15 13 Olanda, Belgia 6 8 23 15 24 11 10 28 4

Conform celor mai recente statistici ale UNCTAD (United Nations Conference on Trade and Development) (WIR 2008) exista 79 000 CMN care isi desfasoara activitatea in 790 000 de filiale in strainatate2 ; productia de bunuri si servicii a acestor, precum si stocul lor de ISD a depasit 15 000 miliarde de dolari in 2007. Cifra de afaceri estimata a acestora este de 31 000 miliarde dolari, in crestere cu 21% fata de 2006. Valoarea adaugata (produsul brut) a filialelor in strainatate din intreaga lume este estimat la 11% din PIB mondial al anului 2007 iar numarul lor de anagajati a atins 82 de milioane de persoane.

Ca o comparatie, raportul UNCTAD din 1995 (WIR, 1995) indica existenta a 40 000 de sedii centrale (firme mama si a 250 000 de filiale in strainatate.

2

10

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Today there are some 82,000 TNCs worldwide, with 810,000 foreign affiliates in the world (annex table A.I.8). These companies play a major and growing role in the world economy. For instance, exports by foreign affiliates of TNCs are estimated to account for about one third of total world exports of goods and services. And the number of people employed by them worldwide, which has increased about fourfold since 1982, amounted to about 77 million in 2008 more than double the total labour force of a country like Germany. The largest TNCs contribute to a significant proportion of total international production by all TNCs, both in developed and developing economies. Over the three-year period 20062008, on average, the 100 largest non-financial TNCs19 accounted for 9%, 16% and 11%, respectively, of the estimated foreign assets, sales and employment of all TNCs in the world (table I.6). They also accounted for about 4% of world GDP, a share which has remained relatively stable since 2000. Over the past 15 years, the largest TNCs have undergone a steady process of progressive increase in the proportion of companies operating in the services sector, and of firms based in developing countries. These largest TNCs are presently being strongly affected by the ongoing economic and financial crisis, both at company and industry levels, as evidenced by declining profits, divestments and layoffs, restructurings and some bankruptcies. According to preliminary estimates, the increase in have slowed down markedly in 2008. However, an UNCTAD survey (UNCTAD, 2009b) shows that, despite a temporary setback in their investment plans in the short term, large TNCs expect to continue to in the medium term, with a growing focus on emerging markets WIR 2009, pp 17-22

Deasemenea, sectoarele de activitate ale CMN s-au diversificat. Companiile din sectorul manufacturier si petrolier, precum General Electric, British petroleum, Shell, Toyota si Ford Motor raman in fruntea clasamentului primelor 25 de CMN non-financiare din lume. In acelasi timp, CMN din sectorul serviciilor au devenit din ce in ce mai numeroase in ultimii 10 ani, 20 dintre ele figurand in lista primelor 100 de CMN in 2006, fata de doar 7 in 1997.

Activitatea primelor 100 de CMN a cunoscut o crestere importanta in 2006, cifra lor de afaceri si numarul lor de anagajati crescand cu 9%, respectiv 7% fata de 2005.

11

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Sursa WIR 2009, p 18. Firmele multinationale nu sunt un fenomen nou aparut. Deja de la sfarsitul secolului al XIX-lea firmele multinationale un inceput sa se impuna in strainatate : in 1914, 122 de intreprinderi americane au delocalizat o parte din activitatile lor de productie. Pana la sfarsitul primului Razboi Mondial, activitatile lor erau indreptate catre protejarea surselor lor de materii prime, in scopul asigurarii continuitatii productiei in tara de origine. In perioada interbelica s-au straduit sa obtina din partea guvernelor gazda permise de prospectare si de exploatare a resurselor naturale. In schimb ele participau la dezvoltarea tarii de implantare furnizand competente si capitalul necesar proiectelor de investitii sociale si de infrastructura.

12

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Dupa cel de al doilea Razboi Mondial, dezvoltarea lor rapida si proliferarea lor fara precedent a facut din ele obiectul de cercetare a multor cursuri. Activitatea lor sa concentrat catre explotarea avantajelor lor competitive in diferite locatii, prin utilizarea activelelor lor specifice. In expansiunea lor au inceput sa se diversifice si sa se extinda catre sectorul serviciilor bancare si financiare, telecomunicatiilor si transporturilor. Caderea regimurilor comuniste din Europa de Est si sfarsitul izolarii Chinei au oferit CMN imense oportunitati de dezvoltare in tari pana mai ieri inchise.

Definitii si caracteristici

Definirea unei CMN este o sarcina complexa ; in prezent nu exista o definitie unica, generala, a acesteia. Acest fapt se datoreaza in principal dificultatii de a le evalua caracteristicile in ceea ce priveste natura operatiunilor lor, formele lor juridice, structurile lor de gestiune si diversitatea lor geografica. Companiile care pot fi considerate multinationale sunt atit de numeroase si de diferite incat definitiile date risca sa fie incomplete ori imprecise. In general, organismele internationale definesc caracterul multinational al unei intreprinderi prin impactul pe care aceasta in exercita asupra comertului si investitiilor mondiale.

Consensul in definirea FMN nu se intalneste nici din punct de vedere cantitativ : in timp de Muchielli (1998) considera ca o MN este o intreprindere care poseda cel putin o unitate de productie in strainatate, Caves (1982) o defineste ca o intreprindere care controleaza si gestioneaza locatii de productie situate in cel putin doua tari diferite. In acelasi timp, Vernon, considera ca o multinationala este o firma mare care are filiale industriale in cel putin sase tari .

Denise Flouzat (1999) considera ca o CMN este o societate a carei cifra de afaceri depaseste 500 milioane de francs (aproximativ 76,2 milioane euro), implantata in cel putin 6 tari si realizand cel putin 20 % din CA inafara tarii. Este insa evident ca aceste criterii cantitative sunt absolut arbitrare si fara interes. De ce 6 filiale in straintate si nu 10 ? De ce 20% din CA in strainatate si nu 25% etc. 13

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Un consens totusi apare in ceea ce priveste logica productiva. Astfel, Muchielli subliniaza ca o intreprindere poate sa aibe reprezentante comerciale in straintate, dar ca ea nu va fi cu adevarat o MN decat atunci cand va produce partial sau total produsele sale in afara teritorilului national . W Andreff (1996) face aceeasi remarca, spunand ca intreprinderile care nu au decat o simpla activitate de comert international, exportand produsele direct sau prin intermediari locali, nu intre in categoaria de FMN, deoarece nu exercita ea insasi o activitate creatoare de valoare in tara de destinatie a exporturilor .

Natiunile Unite definesc FMN ca fiind mari intreprinderi transnationale care poseda sau controleaza infrastructuri de productie sau de servicii inafara tarii in care au sediul central (ONU, The Multinational Corporation inWorld development, 1973, p. 23). In aceasta abordare se pune accentul pe proprietate, pe caracterul multinational al productiei lor, si pe centralizarea controlui efectuat de catre sediul central din tara de origine.

O definitie mai extinsa este data de UNCTAD (WIR, 2004, p. 375), care considera ca o firma multinationala este o intreprindere care exercita un control direct sau indirect asupra activelor uneia sau mai multor intreprinderi situate in alte tari decat cea in care isi are sediul social.

Intreprinderea care exercita controlul se numeste firma mama ori sediu central (maison mere (fr.) sau headquarter (engl.)). Intreprinderea ale carei active sunt detinute si controlate de catre firma mama se numeste filiala. Ansamblul constituit de firma mama si de filialele sale din straintate se numeste grup multinational, firma multinationala sau corporatie transnationala. (a se vedea figura)

14

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Caracteristici calitative

1. Ruperea lantului valorii si realizarea activitatilor care il compun in mai multe tari

Figura. Lantul valorii

Sursa : M. Porter 15

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene 2. Natura controlului Doua criterii pot fi folosite pentru a defini natura controlului exercitat asupra entitatii din straintate (Mazerolle, 2006, p. 10) : gradul de control exercitat asupra activelor unei intreprinderi aflate in straintate ; natura juridica a intreprinderii aflate in straintate (Cf figura).

Daca entitatea din straintate nu are personalitate juridica, este vorba de o sucursala. OCDE foloseste termenul de etablissement stable care include birourile de reprezentare, sediile directiei regionale, etc. Este o instalatie fixa de afaceri prin intermediul careia o intreprindere exercita o parte din activitatile sale (OCDE, www.ocde.org). Daca insa entitatea din straintate are personalitate juridica, este vorba de o filiala (in cazul in care firma mama detine peste 50% din dreptul de vot) sau de o societate afiliata (daca detine intre 10% si 49%).

16

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

3. Controlul direct si controlul indirect Figura de mai jos ne prezinta cazul unei filiale A situate in Spania, si care e controlata in proportie de 80% de firma-mama B situata in Franta. Este vorba de un control direct. In acelasi timp insa, B este controlata in proportie de 70% de compania C, situata in Germania. In acest caz, C exercita asupra lui A un control indirect de 56% ((70x80)/100=56%).

17

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Exemple de control indirect

A este o filiala a N (e detinuta in proportie de 60%. B e filiala lui A. Dar B e controlata indirect de N in proportie de (60x55)/100= 33%. Ar trebui ca B sa fie societata afiliata lui N. Dar datorita % mari a lui N in A, si B este, la randul sau, filiala lui N. Apoi, B o controleaza direct pe C cu 12%. C este o societate afiliata lui B. Si prin urmare si a lui N, desi N controleaza indirect doar (60x55x12)/100=3,96% din C.

18

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene N controleaza direct 10% din D, care este deci o societate afiliata a lui N. Dar D detine 60% din E. E este filiala lui D dar deoarece D este doar afiliata lui N, E este tot afiliata lui N (cu 6%).

Caracteristici organizationale (se completeaza cu definitiile firmelor internationale, multinationale, transtaionale si globale, prezentate la curs) Caracteristici (abordari) strategice ale CMN (se completeaza cu definitiile abordarilor etnocentrice, policentrice, regiocentrice, geocentrice, prezentate la curs :profilul EPRG) Indicatori ai activitatii CMN

A. Indicele de transnationalitate Calculat de UNCTAD din 1995, Indicele de transnationalitate ITN este o medie aritmetica simpla a trei indicatori : activele detinute in strainatate, cifra de afaceri realizata in straintate si numarul de anagajati din strainatate.

ITN = 1/3 [(Activele detinute in strainatate/Total active) + ( CA realizata in straintate/Total CA) + (Numarul de anagajati din strainatate / Total anagajati)] x 100

ITN e cuprins inre 0 si 1 si e calculat pentru fiecare intreprindere. Clasamentul pe 2006 apare in tabelul e mai jos (WIR, 2008, pp. 220-222). Pt analiza indicelui, vezi articolul : What Do Internationalization Indices Measure ? , autori G. Ietto-Gilles, T. Seccombe-Hett, Center for International Business Studies, 1997.

B. Indicele de internationalizare Este calculat tot de UNCTAD ca raport intre numarul de filiale din strainatate in totalul numarului de filiale :

II= (Nr de filiale din strainatate/Nr total de filiale) x 100 19

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

II e cuprins intre 0 si 1 si e calculat pentru fiecare intreprindere. Clasamentul pe 2006 apare in tabelul e mai jos (WIR, 2008, pp. 220-222).

20

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

21

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Clasamentul pe 2007 apare in WIR 2009.

22

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

C. Indicele global de internationalizare Mergand si mai departe cu calculele, Sullivan (1994, citat de Muchielli, 1998) a conceput un indice composit al multinationalizarii firmelor. El ia in considerare trei atribute ale FMN : (1) performantele sale in strainatate, (2) structurile sale in strainatate si (3) comportamentele si atitudinile sale in strainatate. Performanta se masoara prin pnderea vanzarilor in strainatate (VS) ; structurile prin ponderea activelor in strainatate (AS) si prin % filialelor in strainatate (FS) ; comportementul e analizat prin dispersia geografica si culturala a filialelor (DG) pe baza unui decupaj al lumii in 10 zone si prin experienta internationala a top managerilor (EI). Indicele global de internationalizare (IGI) se calculeaza ca suma celor cinci procente obtinute mai sus IGI = VS + AS + FS + DG + EI. Tabelul... Primele 10 CMN in functie de IGI in 1990. Firma CPC EXXON Colgate IBM Gillette Mobil Pfizer American Brands DEC HewlettPackard IGI 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 VS 12 1 3 6 2 4 22 15 9 12 AS 9 1 3 10 2 8 31 11 7 20 FS 14 26 28 8 19 49 4 1 3 5 DG 1 26 19 21 10 7 2 38 25 29 EI 1 28 20 15 46 1 18 17 43 19

Sursa: tradus din Jean-Louis Mucchielli, Multinationales et mondialisation, Editions du Seuil, 1998 Putem observa din tabel si cateva indicatii cu privire la natura IGI. De exemplu, nivelul ridicat de internationalizare al CPC se datoreaza in principal indicatorilor DG si EI (CPC este pe primul loc in cazul acestor doi indicatori) ; altfel 23

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene spus, pozitia sa se explica prin variabile legate de comportament, de dispersia geografica si culturala a filialeor sale (DG), si de experienta internationala a managerilor sai (EI). In timp ce in cazul companiei EXXON, situata pe locul 2, gradul sau de internationalizare e legat de performantele sale in ceea ce priveste vanzarile in straintate (VS) si activele din straintate (AS).

O remarca metodologica se poate face in ceea ce priveste constructia indicelui compozit IGI. De fapt aceasta problema apare de fiecare data cand e vorba de constructia unor astfel de indici, si e legata de modul de ponderare a fiecarei variabile. In cazul nostru este vorba despre o medie aritmetica simpla, ceea ce inseamna ca fiecare indicator are aceeasi greutate in definirea IGI. Intrebarea care se pune este insa : oare toti indicatorii ce compun IGI au aceeasi importanta ? De ce ponderea vanzarilor in straintate sa fie la fel de importanta cu experienta internationala a managerilor, de exemplu ?

Procesul de multinationalizare a companiilor

1. Factorii determinanti ai multinationalizarii companiilor (DE CE ?) Oare de ce o intreprindere ar parasi confortul oferit de mediul sau national pentru a deveni o multinationala ? Ce o determina sa se expuna la multitudinea de dificultati , de riscuri si incertitudini ce alcatuiesc mediul international ? De ce, in aceasta aventura, unele reusesc si altele nu ? Si de ce unele sectoare sunt mai multinationalizate decat altele ? Ori de ce unele tari investesc mai mult in straintate decat altele ? Iata cateva intrebari la care vom incerca sa raspundem in acest paragraf. Literatura care studiaza motivele multinationalizarii firmelor este abundenta. Pentru a explica de ce si cum o firma devine multinationala, economistii au elaborat o serie ntreaga de abordari, ce tin att de economia internationala, ct si de cea

24

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene industriala si institutionala3. Fiecare teorie are o abordare diferita, punnd accentul pe motivatiile care determina firmele sa si internationalizeze productia. Unul din primele raspunsuri la intrebarile de mai sus e oferit de teoria avantajului specific, dezvoltata de Stephen Hymer in 1968 si preluata apoi de diversi autori. Aceasta teorie sustine ca o intreprindere se implanteaza in strainatate pentru a exploata un avantaj care ii este propriu, specific deci. Acest avantaj poate fi tehnologic, managerial, comercial, etc. Alte explicatii vin apoi sa i se adauge acestei teorii, ori chiar sa i se substituie. In principal este vorba de explicatia determinista, care leaga decizia de investitie in strainatate de structura de piata a tarii gazda. E vorba aici de structurile de piata de tip oligopol sau monopol, care prin simplul joc al pietei ar obliga firmele din sectorul respectiva sa se multinationalizeze aproape in mod mecanic. Se observa deci comportamente de imitare, pur reactive, dar compatibile cu abordarea traditionala de maximizare a profitului.

1. Teoria exploatarii avantajului specific (de monopol)

Se bazeaza pe ideea ca o companie care poseda un avantaj specific transferabil va putea depasi costurile implantarii in strainatate. Termenul de avantaj specific pentru multinationalizare a fost folosit de economistul Stephen Hymer in anii 60. Avantajul specific se refera la o serie de active (tangibile sau intangibile) aflate in proprietatea si controlul firmei, fapt ce le ofera un caracter exclusiv. Este insa evident ca aceste avantaje trebuie sa fie semnificative pentru a putea permite unei firme sa depaseasca costurile transportului international si cele legate de obstacolele lingvistice, culturale, administrative sau institutionale si sa fie in acelasi timp competitive fata de firmele locale care nu aveau de platit aceste costuri. Care sunt insa aceste avantaje ? Ele pot fi clasate in trei categorii :3

Pentru o prezentare detaliata, a se vedea Andreff (1996), pp. 95-112. 25

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene avantaje tehnologice avantaje legate de reputatie, de numele de marca avantaje legate de marimea companiei.

Avantajele specifice legate de tehnologie sau de know-how (savoir-faire) Sunt de departe cele mai evidente avantaje ale CMN. Rar se intalneste o CMN care sa nu fie lider tehnologic in unul sau chiar mai multe domenii. In anii 1950-1960 multinationalele americane au adus in Europa tehnologii noi in multe domenii cum ar fi automobilele, cel al forarii si prelucrarii miniere si petroliere, cel al produselor chimice ori farmaceutice. Ele au jucat un rol de pionier in procesul de difuzare al tehnologie si in reducerea decalajului tehnologic intre tari. Unele dintre aceste CMN nu vroiau sa produca in strainatate pentru a penetra pe piata ; exporturile ori cesiune de licenta erau suficiente. Altele insa, mai grijulii fata de protejarea capitalului lor de know-how si de mentinerea avantajului lor tehnologic au iceput deja sa isi deschida filiale. Unele mai exista si azi : sunt CMN din sectorul automobile, de exemplu. In prezent, CMN sunt in continuare lideri tehnologici iar avantajele posedate de ele le permite sa se implanteze pe piete indepartate. Atuul tehnologic pe care il poseda depaseste costul de transport si celelalte costuri asociate implantatrii in straintate.

Avantajele specifice legate de reputatie, de numele de marca Lista celor mai cunoscute CMN e mai degraba o lista a numelor de marca, unele prestigioase, cautate si dorite pentru atributele reale sau imaginare ale produselor pe care le ofera. Numele de marca reprezinta un atu deosbit de important pentru o firma care vrea sa se internationalizeze. Ea permite firmei sa soseasca precedata de o reputatie, ca o carte de vizita. Chiar daca firma vine de departe ea nu mai are nevoie sa cheltuiasca sume colosale pentru a se face cunoscuta. Consumatorii o cunosc deja si 26

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene sunt chiar nerabdatori sa gaseasca produsul dorit pe piata lor, indiferet ca e vorba de importuri sau de filiale de productie. Piata Europei de Est este un exemplu sugestiv in acest sens.

Avantajele specifice legate de dimensiune (de talia intreprinderii) Masurate in diverse moduri (cifra de afaceri, nr total de angajati, activele posedate, etc.), aceste avantaje sunt, de departe, cele mai enorme (semnificative). Deoarece : firmele de mari dimensiuni au capacitati financiare pentru a efectua activitatile de C&D si deci pentru a crea si mentine un avantaj tehnologic ; firmele de mari dimensiuni au capacitati financiare pentru a realiza publicitate la scara larga si deci pentru a crea si a intretine o imagine de marca ; firmele de mari dimensiuni sosite pe piata au puterea de a negocia de pe pozitii de forta cu furnizorii locali si de obtine preturi interesante de la acestia, datorita cantitatii mari pe care o comanda ; firmele de mari dimensiuni, datorita produtiei de masa pe care o genereaza, va putea realiza economii de scara la producereza anumitor componente , economii de care vor beneficia alte filiale implantate in tarile in curs de dezvoltare ; firmele de mari dimensiuni sunt adesea vazute de guvernele tarilor gazda ca niste campioni nationali , care nu doar produc pentru piata locala si ofera locuri de munca dar si participa la bugetul local cu sume considerabile ; motiv pentru care CMN pot fi adesea obiectul unor subventii importante ori a unor comande publice ;

27

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene 2. Teorii legate de rolul structurii de piata in decizia de multinationalizare

Doua structuri de piata vor fi aici analizate : cea de monopl si cea de oligopol si implicatiile lor asupra deciziei de implantare in straintate.

2.1. Decizia de productie in strainatate pentru pastrarea monopolului A. Teoria ciclului de viata a unui produs a lui Vernon Conform economistului Raymond Vernon, intentia de multinationalizare a companiilor se poate explica pe baza teoriei ciclului de viata a unui produs, teorie elaborata de acesta in anii 60. Aceasta teorie explica decizia de export si de productie in straintate in functie de etapa ciclului de viata in care se afla produsele create de acea companie ( a se vedea tabelul) Sa luam exemplu unei intreprinderi care poseda un monopol legat de capacitatea sa de inovare. Dupa ce exploataeaza acest monopol pe piata sa nationala, firma va fi tentata sa il exploateze prin export, apoi prin productia in strainatate. In momentul in care o intreprindere concepe un produs nou, ea depune un brevet si isi exploateaza inventia intr-o relativa stare de liniste (proprietate intelectuala este protejata si concurentii sunt astfel impedicati sa patrundea pe piata). Intreprinderea este deci in posisia unui monopol legal. Produsul sau se afla in prima faza a ciclului sau de viata.

28

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Tabelul Fluxurile de productie si de schimb dintre tari si fazele ciclului de viata a unui produs Crestere Tara de origine a Firma inovatoare firmei inovatoare detine monopolul productiei si vanzarii. Nu exista nici imitatori nici concurenti. Firma inovatoare exporta Alte tari dezvoltate Maturitate Inceputul delocalizarii productiei. Exporturi importuri si Declin Scderi importante ale productiei finalizate cu oprirea productiei. Importuri

Scaderea productiei Importuri provenite Inceputul inceperea din tara de origine a productiei (fie prin si firmei inovatoare concratce de licenta importurilor fie de catre concurenti). Rducerea importurilor. Inceperea exporturilor Producerea prin intermediul unitatilor delocalizate si dispersate, si reexportarea catre tarile dezvoltate

Tari in curs dezvoltare

de Cateva importuri Importuri provenite din tara Primele analize in de origine a firmei vederea implantarii inovatoare unor unitati de productie

Caracteristicile produsului

Produsul necesita cheltuieli importante legate de C&D si de implicarea fortei de munca calificate (inginer, tehnicieni, muncitori calificat, etc.)

Produsul necesita din ce in ce mai putine cheltuieli legate de C&D si de implicarea fortei de munca calificate (inginer, tehnicieni, muncitori calificat, etc.). El poate fi realizat prin folosirea echipamentelor standardizate.

Sursa : preluat dupa F. Mazerolle (2006)

In timp insa, chiar daca brevetele sunt bine protejate de lege, procesul de imitare nu poate fi impedicat. Curand apar pe piata produse similare. Intreprinderea cauta acum sa compenseze scaderea progesiva a cotei sale de piata nationala si sa

29

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene exporte. Atunci cand concurentii incep sa detina o pozitie solida pe piata locala, ea e deja in pozitie de forta pe pietele de export. Curand firma va trebui sa se teama de imitatorii de pe pietele externe (care de multe ori nu respecta legislatia cu privire la brevete si marci). In aceste conditii, ea decide sa produca pe pietele straine (prin productie directa sau prin contract de licenta), pentru a-si diminua costurile de transport si pentru a ramane competitiva in fata producatorilor din tara gazda. Prin productia locala ea poate sa se adapteze mai usor gusturilor si specificului local si sa isi creez o retea de sub-contractori si de furnizori, limitand posibilitatea de imitare/copiere din partea concurentilor. Este de fapt o strategie de inlocuire a avantajului absolut pierdut sau pe cale de a fi pierdut, cu avantaje relative in termeni de cost si de diferentiere, pentru a-si putea pastra pozitia de lider in tara gazda. Aceasta teorie s-a aplicat pana in anii 90, moment de la care ciclul de viata al produselor a inceput sa se accelereze/ scurteze dramatic.

2.2. Decizia de productie in strainatate in cazul oligopolului

In momentul in care un sector se afla in structura de oligopol, comportamentele intreprinderilor devin interdependente. Asta inseamna ca atunci cand o intreprindere incearca sa modifice conditiile competitiei in cadrul oligopolului, celelalte reactioneaza imediat (comportament determinat) cautand sa produca si sa vanda si ele in strainatate. Comportamente de tip turma se manifesta. Doua mecanisme se pot identifica in aceasta situatie : reactia oligopolistica si schimbul de amenintari.

A. Reactia oligopolistica Atunci cand o intreprindere leader, din tara A, se instaleaza in strainatate (prin creare de firma noua sau prin cumparare), celelalte firme din sectorul sau de activitate se grabesc sa faca la fel. Cam ca si cilistii care stau in trena celui ce 30

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene incearca sa scape din pluton. E de fapt o cursa intre intreprinderea leader si cele care o urmeaza indeapropape. Acest mecanism poarta numele de reactie oligopolistica.

Sa presupunem o lume compusa din doua tari : A si B (ca in figura de ma jos). Situatia initiala. Patru mari firme (F1, F2, F3, F4) din tara A detin fiecare 15% din piata tarii B (in total, 60% din piata tarii B). Restul de 40% fiind detinut de numeroase firme mici din tara B. Avem deci imaginea unui pluton de 4 firme leader care se lupta cot la cot. Faza 1. Sa presupunem ca F1 vrea sa modifice aseasta structura de oligopol in favoarea sa si cumpara cateva firme din tara B, ajungand sa detina 20% din piata.E deci un ciclist care inceara sa scape

Sursa : F. Mazerolle, 2006.

Faza 2. In acest fel a aparut o situatie de dezechilibru. Chiar daca cotele lor ded piata nu s-au modoficat, celalte trei firme se simt amenintate de cresterea cotie de piata a F1. Dupa o perioada de confuzie, ele incearca sa restabileasca echilibrul, fiecare incercand sa isi mareasca cota de piata la 20%, fie prin crearea de parteneriate, fie prin cumpararea de firme locale, fie prin fabricarea sub licenta. Dupa un timp, fiecare 31

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene dintre cele trei firme reuseste sa isi mareasca cota de piata la 20%, fapt ce duce la diminuarea partii de piata ramasa la dispozitia firmelor locale (de la 40% la 20%). Per total a avut loc o concentrare in sector fara insa sa se modifice pozitiile relative ale celor 4 firme din oligopol.

B. Schimbul de amenintari Atunci cand o intreprindere din tara A efectueaza o investitie in tara B, firmele din tara B se pot simti amenintate pe propriul lor teritoriu, fapt ce le va determina sa aibe un comportament simetric : adica vor investi la randul lor in tara A. Aceste investitii se numesc intra-sectoriale sau incrucisate si descriu mecanismul de schimb de amenintari.

Sa ne imaginam din nou situatia in care exsta doua tari : A si B. Situatia initiala : in tara A, firma F1 e in pozitie de monopol. In tara B, firma F2 e in pozitie de monopol. Faza 1 : de teama ca F2 se va instala in tara A, F1 decide sa se implanteze ea prima in tara B. Faza 2 : vazand aceasta, F2 reactioneaza si se implanteaza si ea in tara A. Situatia initiala e restabilita. Sectorul automobile este un exemplu sugestiv in acest sens. Valul masiv de investitii realizat in ultimii ani in Europa de Est ilustreaza perfect mimetismul din industria de automobile. In cazul PSA si Hunday, de exemplu, mimetismul este atat de perfect incat nu se stie exact cine a inceput primul (este vorba de uzinele instalate in Cehia si in Slovacia).

32

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Sursa : F. Mazerolle, 2006.

33

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene

Teoria eclectic a lui Dunning (1993) ne ofer lmuriri interesante, legnd factorii de localizare specifici ai economiilor gazd de elemente ale teoriei avantajului de monopol i ale teoriei internaionalizrii. Aceasta teorie, cunoscut i sub denumirea de paradigma OLI, prezint trei tipuri de avantaje ale internaionalizrii : - avantajele specifice firmei, legate de activele sale intangibile (O de la ownership advantages) ; - avantajele de localizare n strintate (L de la location advantages) ; - avantajele de internalizare (I de la internalization advantages). Fiecare tip de avantaj este legat n principal de un nivel de analiz : O de structura de pia, mai precis de concurena imperfect, L de avantajul comparativ al rii gazd i I de comportamentul organizaional al firmei care va alege s integreze sau nu diferitele faze ale procesului de producie.

Din punctul de vedere al lucrrii de fa, avantajele de localizare sunt cele care ne intereseaz n mod special. De fapt, opiunea pentru ISD este efectuat atunci cnd firma reunete simultan cele trei avantaje : O, L i I. Dac nu exista avantajul L, firma poate alege ntre export i vnzarea de licen (n funcie de existena avantajelor I, a se vedea tabelul). Dar opiunea pentru ISD depinde ntru totul de posesia avantajelor de localizare. In acelai timp, acestea sunt i singurele asupra crora guvernele rilor gazd pot interveni (Baniak i al., 2002).

34

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Tabelul Paradigma OLI si modalitile de ptrundere pe pieele strineModalitile de ptrundere pe pieele strine Investiie direct Exporturi Vnzare de licen Avantaje O + + + L + I + + -

Sursa : Dunning, 1993.

Variabilele OLI sunt influenate de caracteristicile structurale ale rilor, sectoarelor i firmelor. Dei fiecare din aceste avantaje este legat n principal de un nivel de analiz (O industrie, L ar i I firm), interaciunile ce pot aprea sunt numeroase (Cf. tabel).

Tabelul Influena variabilelor structurale asupra avantajelor multinaionalizriiO Tar - Dotarea cu factori - Dimensiunea i caracteristicile rii - Politica guvernului fa de concuren i inovaie - Investiiile strine - Distana geografic dintre piee - Protecionismul - Politica guv ernamental favorabil ISD Industrie - Tehnologia avansat - Diferenierea - Economiile de scar - Accesul la inputuri - Natura inovaiilor Firm - Mrimea - Politica de diversificare - Politica de inovare, C&D - Asumarea riscului

L

-

I

-

Structurile de pia naionale i strine Infrastructura rii gazd Politica guvernului de favorizare a internalizrii

Localizarea resurselor Costurile de transport Protecionismul specific Natura concurenei Natura industriei (localizare liber sau nu) Politicile sectoriale Nevoia de controlare a aprovizionrilor Posibiliti contractuale

-

Strategia de implantare Experiena n ISD Poziia pe curba ciclului de via al produsulor Organizare centralizat sau descentralizat Gustul pentru risc Calitile managerilor Modul de organizare i control Posibilitile de cretere, de integrare sau de organi-zare a subcontractrii

Sursa : J. Dunning, Explaining International Production, 1988.

35

Laura BRA CU Managementul Afacerilor Europene Teoria lui Dunning a fost criticat pentru faptul de a fi omis relaiile dintre alegerile organizaionale statice i strategiile dinamice ale unei FMN. De aceea autorul a lrgit ulterior cadrul teoriei eclectice, prin integrarea unor noiuni de comportament strategic al firmelor. Schimbrile strategice (S) sunt astfel explicate prin evoluia celor trei avantaje din perioada anterioar : St+1=f (OLIt). Or avantajele anterioare au fost induse printre altele de aciunea trecut a strategiilor FMN: OLIt = f (St-1). In final, ne dm seama de existena interaciunilor dintre alegerile organizaionale statice i strategiile dinamice ale FMN. Aceast constatare ne intereseaz n mod deosebit, n msura n care permite stabilirea unei legturi ntre orientrile strategice i impactul ISD asupra rilor receptoare.

1. Factorii determinanti ai localizarii companiilor (UNDE ?) Se va completa cu ce am predat la curs despre factorii de atractivitate ai firmelor straine

36