Alergii Provocate de Sulfitii Din Vin

  • Published on
    22-Jul-2015

  • View
    255

  • Download
    0

Transcript

<p>Alergii provocate de consumul de vin</p> <p>Realizat de :</p> <p>Orice aliment poate cauza o reactie alergica, multe din alergiile alimentare aparand in primii ani de viata. Ingestia anumitor alimente la un individ alergic poate determina rapid manifestari cutanate, respiratorii, gastrointestinale si chiar anafilaxie. Alergiile alimentare afecteaza 2,2% pana la 5,5% din copiii pana intr-un an de viata, pana la 8% din copiii pana in 5 ani si aproximativ 3,5% din populatia generala. La multi copii, alergia alimentara coexista cu alte manifestari atopice ca dermatita atopica, astmul sau rinita alergica. Copiii sunt mai afectati decat adultii; majoritatea copiilor vor deveni toleranti in cativa ani, cu exceptia cazurilor de alergie la arahide, nuci, fructe de mare. Alergia alimentara trebuie deosebita de reactii adverse la alimente ce nu au mecanisme imune, dar mimeaza alergia alimentara in ceea ce priveste manifestarile clinice. Evitarea stricta a alergenului incriminat este singura terapie dovedita. Pacientii cu istoric de reactie alergica imediata sau anafilaxie, cei cu astm si cei cu alergie alimentara asociata cu reactie severa (arahide, nuci, peste si fructe de mare) ar trebui sa poarte la ei autoinjector cu adrenalina. Testul de provocare dublu orb placebo controlat este standardul de aur in diagnosticul alergiei alimentare . Reactiile adverse alimentare cuprind o varietate de reactii post ingestie alimentara. AAAI a definit reactia adversa alimentara ca fiind orice reactie neobisnuita ce apare post ingestie de alimente sau aditivi alimentari (salicilati, amine biogene, nichel, acid benzoic, antioxidanti, coloranti, glutamat monosodic si arome). Aceste reactii pot fi impartite in 2 tipuri: - alergie alimentara; - intoleranta alimentara. Alergia alimentara este reactia adversa datorata unui mecanism imunologic (IgE mediat si/sau non IgE mediat). In contrast, intoleranta alimentara este o reactie adversa datorata unui mechanism</p> <p>neimunologic (de ex: greata si varsatura induse de tiramina din carnea de peste sau vita marinata sau afumata, stricata, invechita; toxine rezultate din manipularea necorespunzatoare a produselor alimentare: histamina in cazul intoxicatiei scombroide). Cum se manifesta alergia A. Reactii IgE mediate (simptomele apar in cateva minute/ore): Cutanate: sunt cele mai comune manifestari; ex: urticarie acuta si angioedem; urticaria cronica nu este aproape niciodata cauzata de alergia alimentara. Gastrointestinale: reprezentate de greata, varsatura, diaree, dureri abdominale si crampe. Sindromul de alergie orala (SAO): pacientii alergici la anumite polenuri pot avea reactii post ingestie alimentara din cauza unor reactii incrucisate; se caracterizeaza prin prurit lingual, faringian, palatin si al urechilor. Poate sa apara insa edemul buzelor, limbii si faringelui, simptome care pun viata in pericol si necesita tratament de urgenta. Exemplu: a aparut SAO dupa ingestia de mere, morcov, pastarnac, telina, cartofi, pere, kiwi crude sau alune la pacientii sensibilizati la polenul de mesteacan (Betulla verrucosa). Nu toti pacientii alergici la polen dezvolta alergii alimentare. Exista insa indicii ca dupa imunoterapia specifica pentru polen se pot ameliora si anumite alergii alimentare. Respirator: reprezentate de stranut, rinoree, prurit ocular, otic, palatin, bronhospasm, edem laringian; Anafilaxie: simptomele anafilaxiei indusa alimentar cuprind prurit orofaringian, edem laringian, stridor, tuse,stranut si disfonie. Anafilaxia alimentara indusa de exercitiu: sindrom caracterizat prin hipertemie, eritem, prurit ce poate progresa fulminant cu urticarie generalizata, edem laringian, bronhospasm, simptome gastrointestinale, hipotensiune si colaps vascular.</p> <p>Simptomatologia apare daca pacientul, la 2-6 ore dupa ingestie alimentara, face exercitiu fizic. Unii pacienti dezvolta aceasta simptomatologie doar in asociere cu ingestia anumitor alimente, ca de ex telina sau crustacee. B. Reactii non Ig E mediate (simptomele apar intre 4-72 ore): enterocolita indusa de proteine alimentare (la copiii de 4-6 luni hraniti cu formule de lapte, nu apare la copiii hraniti la san), colita alergica (frecvent la copiii pana la 6 luni), boala celiaca, dermatita herpetiforma (frecvent la copiii intre 2 si 7 ani). Diagnostic Diagnosticul incepe cu istoricul medical, examinarea fizica si determinari de laborator. Standardul de aur in diagnostic este efectuarea unui test de provocare cu alimentul incriminat. Alte etape de diagnostic: jurnalul alimentar, dieta de eliminare; prick test: mai folositor pentru a exclude o alergie IgE mediata, doar sugestiv pentru prezenta alergiei alimentare exprimate clinic; atopy patch test: folosire limitata pentru diagnosticul alergiei alimentare nonIg E mediata; Ig E specifice: valori peste cut-off indica faptul ca pacientul are risc peste 95% de a face reactie alergica la ingerarea alimentului respective. Daca constatati ca anumite alimente sau bauturi va produc disconfort, ar trebui sa evitati consumul acestora. Reactiile alergice care apar dupa ingerare trebuie notate in agenda. Evitarea stricta a alergenului incriminat este singura terapie dovedita.</p> <p>Reactiile alergice la bauturile alcoolice Este posibila aparitia reactiilor alergice dupa consumul de bauturi alcoolice. Alcoolul, totusi, nu este de obicei motivul pentru aceste reactii. Alt ingredient cum ar fi strugurele in cazul vinului, diferite cereale in cazul berii si adaosul de drojdie (pentru fermentarea zaharurilor si generarea alcoolului) pot fi cauza. Simptomele acestor reactii pot fi exact aceleasi cu cele intalnite in cazul alergiilor alimentare. Urticaria si edemul Unele persoane, in special cele cu urticarie cronica si angiondem, pot prezenta o agravare a simptomelor daca vor consuma alcool. La aceste persoane reactia alergica nu este cauza; mai degraba, alcoolul poate agrava procesul bolii de baza. Reactii cutanate eritematoase Aldehid-hidragenaza este o enzima care ajuta la metabolizarea alcoolului dupa ce acesta este consumat. O deficienta a acestei enzime poate determina reactii eritematoase dupa consumul de alcool, persoanele cu reactii eritematoase pot prezenta si greata sau puls rapid. Aceste reactii pot fi luate drept reactii alergice, dar sunt mai frecvent determinate de deficienta enzimatica, care este mai frecventa la populatia asiatica. Rinita non-alergica Unele persoane prezinta simptome de congestie nazala, hipersecretie nazala si stranut dupa consumul de alcool. Acestea apar, cel mai probabil, datorita dilatarii vaselor de sange de la nivelul nasului, rezultand astfel producerea de mucus si simptomele nazale. Manifestarile de acest tip pot fi clasificate ca o forma de rinita non-alergica.</p> <p>Intoleranta la histamine Multe alimente, printre care branza matura si vinul rosu, sunt bogate in histamine, aceeasi substanta chimica implicata intr-un numar de reactii alergice ale organismului. Doua enzime, diaminoxidaza si histamin N-meti transferaza se leaga de histaminele din alimente si le metabolizeaza in organism. La unele persoane, totusi, aceste enzime nu functioneaza adecvat datorita unor afectiuni genetice sau unor boli gastrointestinale. Acestea pot determina o varietate de simptome ale intolerantei la histamine, printre care si asa numita cefalee a vinului rosu. In timp ce vinul rosu este in special bogat in histamine, toate bauturile alcoolice au un continut destul de mare de histamine. Antihistaminele sunt intr-o oarecare masura de ajutor in tratarea simptomelor intolerantei la histamine cand acestea apar, dar cel mai bun tratament pentru intoleranta la histamina este o dieta fara histamine, si implicit fara alcool. Alte alimente bogate in histamine sunt: carnea rosie, spanacul, rosiile, si alimentele fermentate precum kefirul. Ce sunt sulfitii ? Sulfitii sunt compusi chimici pe baza de sulf, dintre care cel mai intalnit in tehnologia de vinificatie este dioxidul de sulf (SO2). Dioxidul de sulf are proprietati antioxidante, antiseptice (adica impiedica dezvoltarea microorganismelor din vin care ar transforma vinul in otet) si stabilizeaza si protejeaza vinul de variatiile de temperatura. Adaugarea de SO2 in vin se poate face in diferite etape ale procesului de vinificatie, din considerente diferite. SO2 se pune fie cand strugurii sunt inca in cuva, pentru a impiedica dezvoltarea microorganismelor si a permite o fermentatie controlata a vinului, fie la sfarsitul fermentatiei alcoolice pentru a impiedica a doua fermentare a vinului, numita fermentatia malolactica, fie la imbuteliere, pentru a conserva vinul, si a-l face stabil</p> <p>la conditiile variabile de temperatura. De asemenea, se sulfiteaza vinurile licoroase care au o cantitate mare de zahar rezidual ramas, pentru a impiedica o eventuala refermentare in conditii de temperatura ridicata. Toate vinurile contin sulf, sub forma dioxidului de sulf (SO2). Se pare ca prin procesul natural de fermentatie se degaja dioxid de sulf, iar un vin poate contine pana la 10 mg/l dioxid de sulf obtinut in mod natural. Puristii si producatorii bio sustin ca s-ar putea face vin fara SO2 adaugat peste cel ce rezulta in mod natural, mai ales in cazul vinului rosu si mai ales atunci cand stugurii sunt de foarte buna calitate. Doar ca acest lucru ar da foarte mare bataie de cap producatorului pentru ca un vin nesulfitat trebuie pastrat in conditii stricte de temperatura, intotdeauna sub 15 grade, ceea ce face dificila comercializarea lui. Reglementari europene si dozajul sulfitilor. Legea europeana impune specificarea pe eticheta a mentiunii contine sulfiti in cazul oricarui vin care contine dioxid de sulf peste pragul de 10 mg la litru. In caz ca sunteti sensibil la sulfiti, e bine de stiut ca cel mai putin sulfitat e vinul rosu sec in timp ce vinul alb si vinul licoros contin o cantitate mai mare de sulfiti. Conform legislatiei europene, limitele maxime admise sunt 150 mg/l in cazul vinului rosu si 200 210 mg/l pentru vinul alb. Vinurile albe dulci, licoroase, contin cea mai mare cantitate de sulfiti. Compusii chimici pe baza de sulf se folosesc si la conservarea alimentelor, si se gasesc pe eticheta produselor alimentare sub forma E220, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228, sunt toti compusi pe baza de sulf, sulfiti si bisulfiti de sodiu, de potasiu si de calciu.</p> <p>Ce provoaca alergia</p> <p>De obicei, oamenii care au reactii alergice la vin, sunt de fapt alergici la sulfiti, fenol, struguri, drojdie fermentata sau alti conservanti continuti de anumite tipuri de vin. De exemplu, dioxidul de sulf (E220) este conservantul principal care se adauga in vin pentru a preveni degradarea de natura bacteriana si enzimatica. In acelasi timp, dioxidul de sulf impiedica sporirea drojdiei, prevenind in acest fel otetirea vinului. Totusi, in cazul persoanelor care sufera de astm, dioxidul de sulf continut de vin agraveaza simptomele bolii. In anumite cazuri, acest ingredient da dureri de cap sau provoaca urticarii. Vinurile albe, in special cele dulci, au o cantitate mai mare de dioxid de sulf, ceea ce inseamna ca este mai recomandat vinul rosu. Totusi, daca dupa consumul unui pahar cu vin ai nasul sensibil si obrajii rozalii, nu inseamna neaparat ca ai o alergie la vin, ci ca pur si simplu te confrunti cu o migrena a consumului de vin rosu. Vestea buna insa este aceea ca rezultatele unor studii au demonstrat ca aceste simptome pot fi inlaturate prin luatea unei aspirine inainte de a consuma vin. De asemenea, medicii recomanda consumarea unei cafele sau a unei cesti cu ceai negru inainte de a bea vin. Daca insa dupa ce bei vin te confrunti cu mancarimi in zona ochilor, nas infundat sau dureri in gat, este recomandat sa mergi la un medic alergolog pentru a-ti face un test care sa confirme sau infirme faptul ca ai cu adevarat o alergie. Din pacate nu exista inca un tratament care sa elimine acestea reactii adverse provocate de vin, insa macar in acest fel vei stii ca trebuie sa mentii distanta de aceasta bautura si sa consumi altceva atunci cand vrei sa inchini un pahar cu prietenii sau familia.</p> <p>Sulfitul de sodiu (E221) Este un conservant utilizat mai ales in producerea vinurilor si a mancarurilor procesate. Conform studiilor, 1 din 100 de persoane este sensibila la sulfitii din mancare. Majoritatea sunt astmatici, ceea ce sugereaza o legatura directa intre astm si sulfiti. Persoanele sensibile la sulfiti pot suferi de dureri de cap, pot avea probleme cu respiratia si eruptii cutanate. In cazurile grave, sulfitii pot cauza moartea, prin blocarea cailor respiratorii, ceea ce duce la stop cardiac. Dioxidul de sulf (E220) Aditivii cu sulf sunt toxici si in SUA, folosirea lor mai ales in produsele pe baza de fructe, a fost interzisa. Reactiile adverse includ: probleme de respiratie, mai ales la persoanele care sufera de astm, hipotensiune, senzatia de furnicaturi combinata cu inrosirea fetei, soc anafilactic. De asemenea, dioxidul de sulf distruge vitaminele B1 si E. Nu este recomandat copiilor. De asemenea, trebuie evitat de persoanele care sufera de conjunctivita, de bronsita, emfizem, astm bronsic sau boli cardiovasculare. Se gaseste in: bere, bauturi racoritoare, fructe uscate, intaritoare, vin, otet, produse din cartofi. Bisulfit de sodiu Cele mai multe dintre vinurile imbuteliate contin aceasta substanta care este un conservant sintetic, conform aolhealth.com. Insa si anumite produse de curatare, cum ar fi unele pentru vasul de toaleta, contin bisulfit de sodiu intr-o proportie de aproape 50%. Cand este dizolvat in lichide pe baza de apa, acesta produce un gaz care distruge bacteriile, ciupercile, mucegaiurile, aceasta reactie explicand de ce</p> <p>este folosit in unele produse de curatare. In ceea ce priveste vinurile, bisulfitul de sodiu previne oxidarea, ceea ce impiedica transformarea acestora in otet. In anii '80 substanta a fost interzisa in Statele Unite insa, in prezent, Administratia Alimentelor si Medicamentelor din SUA (FDA) sustine ca sulfitii sunt, in general, siguri pentru consum, cu conditia ca persoanele care sunt astmatice si cele care sunt sensibile la aceste substante sa le evite total. Bisulfitul de sodiu mai este folosit in hrana pentru animalele de companie, chipsuri si alimente murate. Alergiile la sulfiti Un grup de substante ce contin sulf numite sulfiti apar in mod natural in vin si bere, si ajuta la inhibarea cresterii bacteriilor periculoase. Producatorii de vin uneori adauga sulfiti in vin pentru o conservare mai buna. La persoanele predispuse, sulfitii pot declansa crize de astm si chiar soc anafilactic. Pentru majoritatea persoanelor sensibile la sulfiti, raspunsul astmatic este dependent de doza, o cantitate foarte mica de sulfiti nu declanseaza un raspuns. Legile anumitor tari (printre care si Romania) obliga producatorii sa mentioneze prezenta sulfitilor daca concentratia acestora este mai mare de 10 la 1 milion. Pentru majoritatea persoanelor concentratiile mai mici decat acestea nu detemina un raspuns alergic. Totusi, daca medicul avertizea...</p>