183310552 Pediatrie Boli Genetice Si de Metabolism (1)

  • Published on
    12-Jan-2016

  • View
    44

  • Download
    5

DESCRIPTION

Pediatrie Boli Genetice Si de Metabolism

Transcript

  • Boli genetice si de metabolism

  • Boli geneticeInclud afectiuni determinate de mutatii genetice si anomalii cromozomialeGenetica medicala include si boli multifactoriale conditionate genetic sau cu predispozitie genetica (factorii genetici au o contributie de 50%)

  • Clasificarea bolilor geneticeBoli cromozomialeBoli monogenice -mutatii ale unei singure gene cu efect major -se transmit mendelianBoli mitocondriale -mutatii in genomul mitocondrial cu afectarea productiei de energie -60 de boli rareBoli multifactoriale -distributie familiala -nu se transmit mendelian -interventia unor factori ereditari care interactioneaza cu factori de mediu

  • Boli cromozomialeProduse de modificari in nr si structura cromozomilor vizibile la microscopFrecventa anomaliilor prin studii la n.n este de 9-10 n.n viiAnomaliile neechilibrate (prezenta suplimentara sau absenta unor segmente cromozomiale) determina sdr plurimalformativeAnomaliile echilibrate (modificarea pozitiei unuia sau mai multor segmente cromozomiale) nu modifica fenotipul dar genereaza tulburari de reproducere

  • Metode de explorareAnaliza clinica si paraclinica a fenotipului persoanelor afectateStudiul familiei in vederea stabilirii persoanelor afectate, a modului de transmitere a caracterelor ereditare (autozomal dominant(AD), autozomal recesiv(AR), transmitere legata de sex si a ereditatii multifactoriale)Analiza cromozomilor

  • Analiza cromozomilorCromozomii = organite nucleare ce fixeaza intens coloranti bazici si transporta materialul geneticSunt usor de analizat in stadiul de metafaza al mitozei deoarece se afla in acelasi plan in placa ecuatorialasi sunt bine indizidualizatiIn acest stadiu sunt alcatuiti din 2 cromatide unite la centromer si delimitate la capete prin telomere

  • Structura cromozomilorBenzile cromozomice sunt specifice fiecarui cromozom ( markeri citologici ai structurii interne heterogene a cromozomilor)Benzile G -obtinute prin digestia cntrolata cu tripsina si colorate cu Giemsa; benzile Q colorare cu fluorocrom; benzile R ( dispozitie inversa a benzilor G)

  • Morfologia cromozomilor umani 2cromatide paralele unite intr-un singur punct= centromer; centromerul (constrictia primara) imparte cromozomul in doua brate: p- bratul scurt (deasupra centromerului) q- bratul lung telomere (extremitatile cromozomului)In functie de pozitia centromerului, care da raportul bratelor, rezulta tipul morfologic al cromozomilor:Metacentric centromer median (raportul bratelor este egal : q/p=1,0-1,7)Submetacentric centromerul este plasat catre unul din capete (raportul bratelor=1,7-3,0)Acrocentric centromerul este plasat aproape terminal (raportul bratelor= 7,0- infinit)

  • Metode de obtinere a cromozomilorCulturi celulare Blocarea in metafaza cu substante ce inhiba fusul de diviziune(colchicina, colcemid)Solutia salina hipotona (KCl 0,075M) pentru spargerea celulelorFixarea celulelor, etalarea pe lama microscopicaBandarea si colorarea cromozomilor Examenul microscopic al preparatului : scanarea, identificarea si sortarea pe baza unui soft specializat a cromozomilor pe baza dimensiunilor, morfologiei si aspectului bandarii

  • Tehnici de analiza cromozomialaI cromozomii obtinuti dupa scoaterea din cultura sunt uniform colorati si au putine repere pentru identificarea lorII bandarea cromozomilor se obtin cromozomi cu o structura specifica de benzi alternative intens colorate si putin colorate ( aceste tehnici permit identificarea precisa a fiecarui cromozom)III tehnici de citogenetica moleculara - FISH

  • FISHCitogenetica molecularaPrincipiu: hibridizare prin complementaritate a unei sonde ADN cu o anumita regiune a unui cromozomPentru a fi evidentiate dupa hibridizare, sondele sunt marcate cu un fluorocrom(vizibil la microscopul in UV)

  • FISH Deletia de 5q detectata de 5p (verde) (control) si 5q (rosu) proba specificaDel 5qDel 5q

  • CariotipulCariotip aranjarea sistematizata a cromozomilor unei celuleISCN ( International System for Human Cytogenetics Nomenclature) a stabilit o serie de abrevieriFormula de baza are 3 itemi separati de virgula: primul precizeaza nr de cromozomi (46); al doilea constitutia cromozomilor sexuali (XX, XY); al treilea anomaliile de nr si structura ale autozomilor ; mozaicul cromozomial- indicat prin diagonala(/) ce separa caritipurile liniilor celulare componente

  • Cariotip-bandare GTG

  • Clasificarea anomaliilor cromozomiale

  • Anomalii cromozomiale Celulele somatice normale sunt diploide (n=46) Celulele sexuale normale sunt haploide (n=23) Anomalii cromozomiale numerice: I. Poliploidiile = prezenta in plus a unuia sau mai multor seturi haploide de cromozomi ( 3n =69 triploidie; 4n=92 tetraploidie) II. Aneuploidii: Monosomii = prezenta in celula somatica a unui singur cromozom, in locul unei perechi de cromozomi(2n-1); singura monosomie compatibila cu viata monosomia X Trisomii = prezenta in celula somatica a 3 exemplare ale aceluiasi cromozom (2n+1)in locul perechii normale ( majoritatea trisomiilor complete sunt incompatibile cu viata exceptie trisomia 21,18 si 13 numai in mozaic) In cazul anomaliilor gonosomale sunt posibile tetrasomii/pentasomii Anomalii cromozomiale structurale

  • PoliploidiilePoliploidiile = prezenta in plus a unuia sau mai multor seturi haploide de cromozomi ( 3n =69 triploidie; 4n=92 tetraploidie) cauza dispermia (fecundarea unui ovul de doi spermatozoizi); rar, fertilizarea unui gamet normal (n) de un gamet diploid (2n): spermatozoid (diandrie), ovul (diginie); produc modificari majore ale fenotipului, de obicei cu efect letal

  • AneuploidiiMonosomii = prezenta in celula somatica a unui singur cromozom, in locul unei perechi de cromozomi(2n-1); singura monosomie compatibila cu viata monosomia XTrisomii = prezenta in celula somatica a 3 exemplare ale aceluiasi cromozom (2n+1)in locul perechii normale ( majoritatea trisomiilor complete sunt incompatibile cu viata exceptie trisomia 21,18 si 13 numai in mozaic)In cazul anomaliilor gonosomale sunt posibile tetrasomii/pentasomii

  • Anomalii structuraleRuperea cromozomilor si reunirea anormala a capetelor cromozomilor ruptiAnomalii ce implica un singur cromozom -deletii (terminale; interstitiale) -cromozomi inelari -duplicatii -inversii (pericentrice, paracentrice) -izocromozomi(prezenta in dublu exemplar a unuia dintre brate)Anomalii ce implica 2 cromozomi -translocatiile(reciproce, robertsoniene (implica 2 cromozomi acrocentrici)) -insertiile

  • Rearanjamente cromozomiale echilibrateTranslocatiile= transferul de segmente cromozomiale intre doi cromozomi

  • Rearanjamente cromozomiale echilibrateInversiile=ruperea cromozomului in doua puncte urmata de rotirea fragmentului intermediar cu 180 si reunirea fragmentelor

  • Anomalii neechlibrateDeletia=pierderea unui fragment cromozomial

  • Consecintele fenotipicea) consecintele anomaliilor cromozomiale neechilibrate -dezechilibrul genetic determina o serie de semne : tulburari de crestere prenatala si postnatal, dismorfism craniofacial, anomalii congenitale majore multiple, displazii, dermatoglife anormale, alterari ale SNC, tulburari ale functiei gonadale b) anomalii echilibrate -fenotip normal consecinte reproductive serioase (3-6% cupluri sterile sau cu avorturi spontane AV)

  • Afectiuni pediatrice datorate anomaliilor cromozomialeA) Boli cromozomiale autozomale -trisomiile autozomale -sindroamele cu deletii autozomale -sindroame cu microdeletii si microduplicatii B) Sindroame cu anomalii ale cromozomilor sexuali C) Tulburari de reproducere de cauza cromozomiala

  • Trisomia 21 (Sindromul Down)Incidenta: 1:650-1:800 n.n viiFenotip caracteristic : N.N ( talie, greutate mici; hipotonie musculara; hiperextensibilitate, capul: brahicefalie,occiput turtit, fontanele largi; fata rotunda,plata,epicantus (repliu unghi intern ochi), fante palpebrale oblice in sus si in afara, nas mic turtit, gura deschisa, protuzia limbii, gat scurt;maini scurte, late, brahidactilie, clinodactilie deget V. Sugar-copil (unele semne devin evidente: microcefalie cu occiput turtit, iris pestrit (pete Brushfield), hipoplazia etajului mijlociu al fetei),malfomatii viscerale (cardiovasculare,digestive,renale),intarziere in dezvoltarea psiho-motorie

  • Sindromul Down

  • Trisomia 21 (Sindromul Down)Analiza citogenetica este obligatorie in fiecare caz pe baza ei se calculeaza riscul de recurenta(RR) si se acorda sfatul genetic -trisomie libera /omogena RR 1% (femei 30 ani RR acelasi cu cel determinat de varsata materna) -trisomie prin mozaic RR
  • Carriotip-trisomie 21

  • Cariotip - t(21;21)

  • Trisomia 21 (Sindromul Down)Patogenie trisomia cromozomului 21 sau mai exact a regiunii 21q22 (numita DSCR-Down Syndrome Critical Region) aici se gasesc genele care prin efect de dozaj produc majoritatea semnelor clinice caracteristice S. Down.Evolutie/prognostic: infectii respiratorii frecvente, dezvolta leucemii, epilepsie, tulburari vizuale, >40 ani dementa senila precoce

  • Sindromul cri du chatProdus printr-o deletie a bratului scurt al cromozomului 5 (5p-)Incidenta: 1/50 000 de nasteriSimptomatologie : plans caracteristic, dismorfism cranio-facial:microcefalie,facies round, hipertelorism,epicantus,urechi jos inserate, retard mental (RM) sever, malformatii cardiace si genito-urinareEvolutie/prognostic : evolutie cu RM sever, supravietuire variabilaMajoritatea cazurilor sunt sporadice doar 15% sunt urmasii unui parinte purtator al unei translocatii echilibrate

  • Sindromul cri du chat

  • Sindromul TurnerIncidenta:1/2500-3000 n.n de sex femininSimptomatologie: neonatal:talie, greutate mici; limfedem fata dorsala a mainilor si picioarelor;gat scurt, exces de piele pe ceafa, pterigium coli (pliu cutanat pe fata laterarala a gatului), distanta intermamelonara mare postpubertar:hipostatura, amenoree primara, absenta secretiei hormonilor sexuali feminini(estrogen/progesteron); organe genitale externe aspect infantil Malformatii congenitale: renale si cardiace Inteligenta normala sau la limita inferioara a normalului

  • Sindromul TurnerAnaliza citogenetica: Testul cromatinei X (testul Barr) Analiza cromozomiala obligatorieEvolutie/prognostic:depistarea precoce permite folosirea unei terapii eficace cu hormoni de crestere si prepubertar cu estrogeni. Pot apare:tiroidite autoimune, HTA, DZ, obezitate

  • Sindromul TurnerEtiopatogenie: -2% din sarcini prezinta monosomie X -cauzele monosomiei nu se cunosc -AV spontane a 95% din embrionii cu monosomie X se datoreaza probabil haploinsuficientei -nu se stie explicatia ca desi letalitatea in utero a monosomiei X este mare, n.n cu aceeasi anomalie supravietuiesc fara probleme majore

  • Sindromul Turner

  • Sindromul KlinefelterTrisomia XXY (trisomie gonosomala)Incidenta 1/1000 n.n de sex masculin Simptomatologie: copilarie: statura inalta, aspect gracil, dificultati de adaptare scolara pubertate: talie inalta pe seama mb inferioare, testicule de mici dimensiuni, absenta spermatogenezei si a secretiei de testosteron, ginecomastie, intelect la limita inferioara, tulburari de invatareAnaliza citogenetica : 47,XXY (85%); mozaicuri (46,XY/47,XXY)

  • Sindromul Klinefelter

  • Bolile monogenice

    Sunt afectiuni produse de mutatii ale unei singure gene; aceste mutatii se transmit mendelian: AD, AR sau legate de X = boli mendeliene ( repertoriate in catalogul Mendelian Inheritance of Man (MIM)

  • Metode de explorare Diagnostic molecular = noi tehnologii de diagnostic care au drept obiect de studiu ADN-ul si ARN-ul celular, urmarind identificarea mutatiilor si polimorfismelor genice implicate in producerea bolilorTehnici de baza: -izolarea ADN -sectionarea cu enzime de restrictie -separarea fragmentelor prin electroforeza (EF) in gel -amplificarea in vitro a secventei ADN (PCR) -hibridizarea acizilor nucleici (metoda de transfer Southern)

  • Izolarea ADN-ului genomicDin tesuturi sau culturi celulare, cel mai des se utilizeaza sange perifericMetoda de izolare consta in inlaturarea proteinelor (cu ajutorul detergentilor si proteinazei K); a lipidelor (prin extractia fenol-cloroform), a ARN-ului (prin tratare cu RN-aza)

  • Sectionarea cu enzime de restrictieEnzimele de restrictie au un grad inalt de specificitate; scaneaza ADN-ul si se opresc cand recunosc o secventa nucleotidica specifica = situs de restrictieER fragmenteaza ADN-ul intr-un numar definit, caracteristic si reproductibil de fragmente = harta de restrictieClivarea ADN-ului unor persoane diferite din populatie cu aceeasi ER fragmente cu lungimi diferite rezultand un polimorfism al lungimii fragmentelor de restrictie(RFLP) marker in diagnosticul unor boli genetice

  • Separarea fragmentelor ADN prin electroforezaDatorita gruparilor fosfat incarcate negativ, in prezenta unui camp electric, fragmentele vor migra spre anodO data cu esantionul ADN se pun sa migreze si markeri ADN cu marime cunoscuta; ofera posibilitatea calcularii lungimii moleculelor din esantionEF in gel de agaroza -separa fragmente ADN 0,1-20kbEf in gel poliacrilamida-(3,5%) frg 1000-2000kb sau (20%) 6-100 nucleotide EF in camp electric pulsatil -frg 5Mb

  • Clonare acelulara a ADN (PCR)Amplificare exponentiala a ADN-ului pornind de la cantitati miciPrincipiul extensiei unei amorse (primer sau amplimer)2 oligonucleotide care reproduc o secventa de 15-25 nucleotide situate la capatul 3' a celor doua catene ale segmentului de ADN; declanseaza sinteza ADN dupa matrita fragmentuluiTehnologie automatizata in 3 etape: I denaturarea ADN la (95 C) II pozitionarea/hibridizarea primer-ului (50-60 C); III polimerizareanucleotidelor sub actiunea ADN- polimerazei termostabile (72 C)

  • PCR

  • Metoda Southern blottingExtragerea ADN genomic Fragmentarea prin clivare cu ERSepararea fragmentelor in gel de agarozaDenaturarea in mediu alcalin a frg bicatenareTransferarea moleculelor monocatenare pe un suport solid(filtru de nitroceluloza sau nylon)Hibridizarea frg cu o sonda monocatenara specifica unei gene sau marker genotipic , marcata radioactivSpalarea: heteroduplexul puternic fixat pe filtruPunerea in evidenta a duplexului dupa contactul filtrului cu un film foto (autoradiografie)Evidentiaza 2 tipuri de mutatii : deletii sau insertii genice > 50-100pb; mutatii punctiforme

  • Metoda Southern blotting

  • Valoarea tehnicilor de biologie molecularaPermit detectarea mutatiilorMutatia = orice modificare in secventa sau aranjarea nucleotidelor din ADNMutatiile au consecinte genotipice (asupra expresiei genei) depind de tipul si localizarea in structura genei (la nivelul transcriptiei, procesarii mARN, al translatiei)Mutatiile au efect fenotipic (asupra proteinelor)- mutatiile in diferite regiuni din structura genei produc o modificare a structurii proteinei ( pierderea functiei, castigul functiei, achizitionarea unor proprietati noi de catre proteina mutanta)

  • Bolile monogeniceBoli enzimatice (erori innascute de metabolism)Boli prin anomalii ale moleculelor de transportBoli prin anomalii ale proteinelor structurale (DMD)Boli prin anomalii ale proteinelor implicate in comunicarea intercelulara si controlul dezvoltarii (neurofibromatoza)Boli ale proteinelor implicate in controlul homeostaziei extracelulare (hemofilia)

  • Fenilcetonuria (PKU)Boala AR a metabolismului fenilalanineiMutatia genei PAH (localizata pe cromozomul 12q 24.1) codifica pentru enzima fenilalanin hidroxilaza ce transforma fenilalanina in tirozinaIncidenta: 1:15 000 n.n

  • FenilcetonuriaClinic: pigmentatie cutanata redusa (par blond, ochi albastri) determinata de deficitul de tirozina si un precursor al melaninei; tulburari neurologice, retard mental; mirosul particular al urinei (de soarece)Genetica: gena PAH a fost descoperita in 1986; are mare heterogenitate alelica (mutatii diferite in acelasi locus care produc fenotipuri asemanatoare clinic);au fost descrise peste 400 de mutatii, 6 fiind responsabile de 2/3 din cazuri

  • Fenilcetonuria

  • FenilcetonuriaPatogenie: deficitul PAH determina incapacitate de transformare a fenilalaninei in tirozina si acumularea fenilalaninei si a unor metaboliti ai acesteia (acid fenilpiruvic; acid fenillactic) producand leziuni SNC; excluderea din alimentatie a fenilalaninei previne aparitia acestora1/3 din cazurile cu hiperfenilalaninemie prezinta deficit ale unor enzime implicate in metabolismul tetrahidrobiopterinei (BH4) un cofactor al PAHExcluderea fenilalaninei din alimentatie nu este eficienta deoarece BH4 este cofactor pentru enzime ce intervin in sinteza unor neurotransmitatori; necesita suplimentarea cu L-DOPA

  • FenilcetonuriaDiagnostic: fenilalanina plasmatica >20mg/dL; eliminare urinara de acid fenilpiruvic/ortohidroxifenilacetic; tirozina plasmatica scazuta; important ca diagnosticul sa se precizeze la n.n deoarece dieta restrictiva in fenilalanina previne instalarea leziunilor neurologiceScreening: testul Guthrie de inhibitie bacteriana; cateva picaturi de sange recoltate de regula din calcai la 2-3 zile de la nastere sunt plasate pe o hartie de filtru speciala; esantion din picatura de sange uscat este plasata pe o placa de agar si incubata cu o linie de Bacillus subtilis care necesita fenilalanina pentru crestere; masurarea cresterii bacteriene permite determinarea cantitativa de fenilalanina

  • FenilcetonuriaTratament: - reducerea aportului de fenilalanina - momentul initierii cat mai precoce - valoarea pentru fenilalanina sa se mentina intre 2-10mg/dL (preferabil 6mg/dL)

  • Mucopolizaharidoze(MPZ)Boli cu evolutie progresivaMajoritatea se transmit autosomal recesiv(AR) exceptie MPZ II- transmitere legata de XCauza: acumularea intralizozomala in exces a MPZ acide datorita deficitului unor enzime lizozomaleMPZ acide ( glicozaminoglicani) se leaga de proteine formand proteoglicani (constituienti ai tesutului conjunctiv)Enzimele lizozomale degradeaza aceste macromolecule in componenti mai mici: heparan sulfat, dermatan sulfat, keratan sulfat (produsi ai unui proces de degradare incompleta acumularea acestora interfera cu functia celulei)

  • Aspecte cliniceSNC: hidrocefalie, retard mental, instabilitate atlantoaxialaCardiac: angina (secundar aterosclerozei); disfuntii valvulare, HTA, insuficienta cardiacaPulmonar: boala obstructiva, trahee/cai bronsice inguste; apnee in somnOftalmologic: opacifiere corneeana, scaderea acuitatii izuale, glaucom, papiloedem cronic, degenerare a retineiORL : surditate de conductie, neurosenzoriala; infectii, deformari ale oaselor miciMusculoscheletal: statura mica, blocarea articulatiilor/hiperlaxitate; sdr de tunel carpian

  • MPZ I (Hurler si Scheie)Deficit de -L-iduronidaza; urinar se detecteaza dermatan si heparan sulfatSanatosi la nastere; diagnosticul se contureaza la 6-24 luniClinic: hernie inghinala/ombilicala,hepatosplenomegalie, opacifieri corneene, deformitati scheletale (dysostosis multiplex); trasaturi faciale ingrosate , statura mica, pierdere auz, Retard mentalDeces in jurul varstei de 10 aniMPZ I (Scheie) - debut la varsta de 5 ani; statura normala; inteligenta normala, speranta de viata normala

  • MPZ II (Hunter)Deficit de iduronat sulfataza; urinar se detecteaza dermatan si heparan sulfatDebut la 2-4 aniTransmitere ereditara legata de XForma severa: Clinic: leziuni ale pielii, neurodegenerare progresiva (RM, comporament agresiv); degenerare a retinei, deformitati ale scheletului, trasaturi faciale grosolane Deces 10-15 aniForma usoara: rata progresiei mai scazuta; inteligenta normala; deces 16-17 ani

  • MPZ III (Sanfilippo)Deficit de heparan N-sulfataza; in urina se pune in evidenta heparan sulfatulDebut 3-6 aniClinic: implicare severa a SNC; trasaturi grosolane,hirsutism,usoara hepatosplenomegalie,hidrocefalie; devin agresivi; profund retardatiDeces:20-30 ani

  • MPZ IV (Morquio)Deficit de N acetilgalactozamin 6 sulfataza; in urina se detecteaza keratan sulfatClinic: manifestarile ortopedice sunt pe primul plan(genu valgum, statura ica, laxitate ligamentara, displazie spondiloepifizara,instabilitate atlantoaxialaForma severa deces 30-40 ani; forma usoara speranta de viata normal

  • MPZ V (Maroteaux- Lamy)Deficit de N acetigalactozamin-4-sulfat; in urina se detecteaza dermatan sulfatDebut 1-3 aniClinic: asemanator MPZ I (Hurler), opacitate corneana, trasaturi grosolane, defecte scheletale, inteligenta normalaDeces: 30 ani

  • MPZ VI (SLY)Deficit de -glucuronidaza, in urina se detecteaza dermatan si heparan sulfatEste rara Forma severa se asociaza cu hidrops fetal, hepatosplenomegalie

  • Test screeningSe poate efectua screening prenatal (teste moleculare din vili corionici in saptamana 12 de gestatie sau prin amniocenteza in saptamana 15-18 de gestatie)Postanatal: teste biochimice (dozarea in urina a dermatan,heparan, keratan sulfatului)

  • ManagementRadiografii: dysostosis multiplex (macrocefalie, suturi inchise prematur, sela turcica in forma de J, calvarium ingrosat; dentitie (malpozitie); clavicule scurte, groase, neregulate; cifoza; coxa valga; diafize mari cu metafize neregulateCT cranian : pt hidrocefalieEcografie cardiaca Ex Oftalmologic : electroretinografieORL: audiograma, potentiale evocate

  • TratamentTerapie genica - Laronidaza imbunatateste capacitatea de a merge si functia pulmonara; folosit mai ales in MPZ I (Hurler)ORL : protezare auditivaTransplantul de maduva osoasa: efecte benefice asupra hepatosplenomegaliei , obstructiei de cai aeriene si asupra bolilor cardio-pulmonareChirurgical: hidrocefalia (shunt ventriculoperitoneal; transplant de cornee; inlocuire de valve; traheostomie ; ortopedic

  • Fibroza chisticaCea mai frecventa boala genetica cu transmitere AR~ 1 la 3300 sunt nascuti cu FC in populatia caucazianaFrecventa heterozigotilor 1:22- 28Heterozigotii pentru unele mutatii prezinta avantaj selectiv, mutatia conferind protectie pentru unele boli infectioase

  • Plaminii si sinusurileGI, ficat si pancreasSistem endocrinSistemul reproductiv

  • Cresterea concentratiei de Na+ si Cl- in secretiile sudoraleTuse, wheezing, insuficienta respiratorieInfectii pulmonare ex. pneumonie/bronsitaApetit prezent/greutate scazuta

  • In 1989 gena CFTR a fost clonata Este o gena de 230kb localizata pe cromozomul 7q31.3Gena contine 27 de exoni si codifica o proteina de 170 kDRecent gena a fost inclusa in familia genelor transportorilor ABC ca si ABCC7 (cu caseta de legare la ATP)

  • Gena CFTR codifica o protein canal transmembranar de Cl-, cu 5 domenii functionale: 2 domenii transmembranare (MSD), 2 domenii de legare ATP (NBD) si un domeniu reglator cu mai multe situsuri de fosforilare

  • Au fost descrise peste 1000 de mutatiiMutatia F508 are o frecventa de circa 70% in tarile Europei de Nord si circa 32% in RomaniaDintre alte mutatii doar 7 au frecventa ce depaseste 0,5%1677delTA este o mutatie frecventa in Balcani si Asia mica

  • Prima mutatie identificata Deletie de 3 nucleotide reprezentind codonul pentru Phe din pozitia 508 a proteineiAre o frecventa crescuta datorita avantajului selectiv care il confera heterozigotilor prin reducerea pierderilor de apa in cazul holereiIndivizii homozigoti pentru mutatie fac CF si nu se reproduc

  • Heterogenitate clinica datorata heterogenitatii alelice , a genelor modificatoare si factorilor de mediuCorelatia intre tipul mutatiei si functia pancreatica :Mutatiile nonsens/F508 insuficienta pancreaticaMutatiile ce produc o proteina partial functioanala nu altereaza functia pancreatica

  • Purtatorii aceleeasi mutatii au grad crescut de variabilitate a alterarii pulmonareNu au fost identificate gene modificatoare a fenotipului pulmonarAu fost identificate gene modificatoare ce influenteaza ileusul meconial localizat pe cromozomul 19q13

  • Testul sudoriiTeste screeningTeste genetice

  • Masoara concentratia de Cl- si Na+ in secretiile sudoraleValoare de referinta pentru Cl- din secretia sudorala este de 40 mmol/LPeste 60 mmol/L diagnostic de FCDoua masuratori pozitive in 2 zile separate pun diagnosticul de FCLa interpretarea rezultatului este important istoricul familial, aspectele clinice si varsta pacientului

  • In UK toti noi nacutii sunt supusi screening-uluiSe recolteaza sange la 6 zile dupa nastereSe detecteaza nivelul crescut al tripsinogenuluiTripsinogenul crescut se poate datora blocarii ductului pancreatic in utero la bolnavii de FCProgramul de screening identifica circa 10% din cazurile noi de FC

  • Exista teste genetice comerciale numai pentru mutatiile cele mai frecventeIn cazul mutatiilor rare este nevoie de secventiere directa a geneiPe piata exista kit-uri ce permit identificare a pana la 30 de mutatii din gena CFTR (innogenetics)Testarea genetica nu poate prezice gradul de severitate a bolii

  • Kinetoterapie drenaj posturalTratament antibiotic pentru infectii pulmonareAlte medicamente AntiinflamatoriBronhodilatatoareMucolitice (human Dnase, acetilcisteina)Oxigenoterapia

  • Dieta bogata caloric (grasimi, proteine)Enzime pancreatice orale (kreon)Suplimentarea cu vitamine A, D, E si K

  • Aerosolii cu ATP sau UTP au efect terapeutic la nivelul cailor respiratorii prin cresterea secretiei canalului de Cl Ca-dependentATP si UTP sunt rapid degradati avand efect terapeutic scurtAu fost sintetizati liganzi pentru receptorii purinergici (P2Y2) cu stabilitate superioara ATP si UTP

  • Unii compusi din clasa aminoariltiazolici au actiune de chaperone moleculareAcesti compusi au fost descrisi ca fiind implicati in marirea stabilitatii la nivelul membranei a proteinei mutante F508, efectiv corectand efectele mutatiei De asemenea, quinazolinone VRT-325 pot corecta efectul si a altor mutatii in CFTRDerivatii acestor compusi sunt acum in stadiul de studii clinice

  • Consultul si sfatul geneticConsultul genetic = act medical specializat si complex prin care se pune sau se evalueaza diagnosticul unei boli, se precizeaza componenta genetica si se acorda sfat genetic bolnavului sau familiei sale Sfatul genetic = proces de comunicare in care rudele cu risc sau bolnavul sunt sfatuiti in ceea ce priveste: natura si consecintele bolii, riscul de recurenta si caile prin care riscul poate fi redus sau prevenit

  • Sfatul geneticAjuta sa inteleaga diagnosticul si evolutia probabila a boliiSa precizeze modul in care factorii genetici contribuie la producerea bolii, modul ei de transmitere si riscul de recurentaSa inteleaga optiunile si alternativele reproductive

  • Principiile generale ale consultului geneticEvaluarea pacientului si a familieiAnamneza personala: - anamneza gestationala: conceptie, evolutia sarcinii,nastere - anamneza neonatala: adaptarea la viata extrauterina - anamneza postnatala: evaluarea cresterii si dezvoltarii psiho-motorieAnamneza familiala:informatii despre starea fizica si mentala a indivizilor familiei precum si functia reproductiva; realizarea arborelui genealogic

  • Arborele genealogicIncepe in mod obisnuit cu individul care solicita consultatia genetica si care poate fi sau nu afectat, el se numeste consultandPentru prima persoana care aduce familia in atentia medicala se foloseste termenul de proband (sau caz index)In realizarea arborelui genealogic se folosesc simboluri si informatii standard

  • Arborele genealogic

  • Indicatiile sfatului geneticPacientul bolnav: pentru diagnostic, tratament si calcularea riscului de recurenta (RR)Pacientul sanatos, dar cu risc genetic crescut( ruda afectata), doreste sa stie daca va face boalaCuplul sanatos:preconceptional (in situatia unor rude afectate, varsta materna peste 35 ani, exista tulburari de reproducere); prenatal ( antecedente familiale pozitive, expunere la teratogeni, identificarea unor semne ecografice de alarma); postnatal ( nasterea unui copil afectat)

  • Principiile sfatului geneticEste importanta acuratetea diagnosticului clinic si etiologicExplicatiile oferite trebuiesc adaptate la nivelul de intelegere al parintilor/ pacientului este imporant ca parintii/pacientul sa retina toate elementele necesare unei perceptii exacte a situatieiCaracter non-directionala: medicul sfatuieste cuplul dar nu ia decizii in locul acestuiaPacientii confruntati cu o problema genetica necesita psihoterapie

  • Etapele sfatului geneticPrezentarea afectiunii, manifestarile si consecintele ei, evolutia probabila si prognosticul bolii,posibilitatea de ingrijire si prevenire a complicatiilorNatura genetica a bolii, macanismul de producere, modul de transmitere ereditaraPrezentarea riscului Alternativele si optiunile reproductive determinate de riscul de recurenta

  • Alternativele si optiunile reproductiveAlternative: contraceptia, reproducere asistata prin donare de gameti, diagnostic preimplantator, adoptieOptiuni: diagnostic prenatal,terminarea sau continuarea unei sarcini cu fat afectat

    ****************

Recommended

View more >