123769900 Chestionar de Personalitate

  • CategoryDocuments

  • View200

Report
of 12
Description
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE ZUCKERMAN- KUHLMAN (ZKPQ) CHESTIONARUL DE PERSONALITATE  ZUCKERMAN- KUHLMAN (ZKPQ)   (Zuckerman , Kulhman, joireman, Teta şi Kraft, 1993)…
Transcript
CHESTIONARUL DE PERSONALITATE ZUCKERMAN- KUHLMAN (ZKPQ) CHESTIONARUL DE PERSONALITATE  ZUCKERMAN- KUHLMAN (ZKPQ)   (Zuckerman , Kulhman, joireman, Teta şi Kraft, 1993)   Copyright © A. Opre     INTRODUCERE Folosind versiunile adevărat-fals ale itemilor din Scala Căutării de Senzaţii (SCS) dar itemi din cadrul altor scale de personalitate, Zuckerman şi colab. (1993) au realizat o analiză factorial a acestora, iar rezultatul a fost elaborarea unui chestionar de personalitate mai extins care cuprinde cinci factori: sociabilitate, căutare impulsivă de senzaţii, activitate, anxietate-neuroticism, agresivitate-ostilitate. Unul dintre aceşti factori este alcătuit în întregime din itemi care se referă la impulsivitate şi căutare de senzaţii, fiind numit ”căutare impulsivă de senzaţii” (CImpS). Versiunea revizuită a chestionarului ZKPQ, conţine 99 de itemi (ZKPQ, forma a III a) grupaţi pe 5 scale care vor fi descrise succint în cele de mai jos: 1. Sociabilitate (So, 17 itemi). Analiza factorială a identificat un grup de itemi referitori (petreceri şi prieteni) care indică preferinţa pentru petrecerile cu multă lume şi interacţiune la acestea. Al doilea factor relevă intoleranţa la izolarea socială în cazul extrovertiţilor şi preferinţa pentru activităţile solitare în cazul introvertiţilor. 2. Căutarea impulsivă de senzaţii (CimpS, 19 itemi). Analiza factorială asupra itemilor acestor scale a pus în evidenţă doi factori. Itemii cuprinşi în factorul impulsivitate descriu lipsa unei planificări şi tendinţa de a acţiona impulsiv, fără o reflectare prealabilă. Factorul căutare de senzaţii descrie nevoia generală de senzaţii şi agitaţie; preferinţa pentru situaţii şi prietenii neprevăzute, precum şi nevoia de schimbare şi noutate. Nu există nici o menţiune referitoare la activităţi specifice, cum ar fi: consumul de alcool şi/sau droguri sau alte sporturi care implică riscuri crescute. Aceşti itemi au fost eliminaţi pentru a se limita anumite concluzii atunci când sunt studiate persoanele care se implică în astfel de activităţi. 3. Activitate (Act, 17 itemi). Analiza factorială a identificat două grupuri de itemi. Unul descrire nevoia de activitate generală, impacientare şi nelinişte atunci când nu este nimic de făcut. Al doilea grup de itemi (efortul în muncă) indică preferinţa pentru muncă variată şi susţinută, un nivel ridicat de energie în desfăşurarea activităţilor cotidiene şi a altor sarcini. 4. Anxietate - Neuroticism (Anx-N, 19 itemi). Aceşti itemi descriu supărările, tensiunile emoţionale, îngrijorările, indeciziile constante, lipsa autoîncredererii şi sensibilitatea la critici. Analiza factorială a identificat un singur factor. 5. Agresivitate – Ostilitate (Ag-Ost, 17 itemi). Jumătate din itemi descriu predispoziţia către exprimarea verbală a agresivităţii. Alţii includ impoliteţea, comportamnetul antisocial, răzbunarea şi duşmănia, un temperament vulcanic şi nerăbdarea manifestată în relaţiile interpersonale. 6.       Infrecvenţa (Inf, 10 itemi). Aceşti itemi nu alcătuiesc o scală propriu-zisă. Pe baza acestor itemi se pot elimina subiecţii care nu au răspuns atent sau nu au răspuns sincer. Itemii sunt exageraţi, dezirabili sociali, dar improprii a fi completaţi de cineva ca fiind adevăraţi. Cele mai multe scoruri sunt 0 sau 1. Doar 4% din subiecţi obţin scoruri mai ridicate decât 3, aceştia fiind eliminaţi. Scala are o consistenţă internă scăzută şi, de aceea, nu se foloseşte în alt scop decât cel de indicator al validităţii completării chestionarului. S-a calculat coeficientul de consistenţă internă Aplha Cronbach diferenţiat pentru cele două sexe, cât şi un coeficient global. Analizele s-au efectuat pe o populaţie de 2969 de studenţi (1144 bărbaţi şi 1825 femei). Coeficientul a înregistrat valori cuprinse între .74 şi .84. Scala N-Anx a înregistrat cea mai ridicată consistenţă internă (.82 – bărbaţi; .84 – femei; .83 – ambele sexe), în timp ce scala Act a prezentat cea m ai mică valoare a coeficientului de consistenţă internă (.74 – bărbaţi; .77 – femei; .73 – ambele sexe). Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că toate valorile alpha obţinute sunt satisfăcătoare. S-au calculat, de asemenea, indici statistici ai scalei (media, abaterea standard, testul „t”). Bărbaţii au obţinut scoruri semnificativ mai ridicate comparativ cu femeile la scala CimpS (m = 10.98), în timp ce scorurile obţinute de femei la scala N-Anx (10.48) au fost semnificativ mai mari comparativ cu cele înregistrate de bărbaţi în cazul aceleiaşi scale. Scala CimpS are coeficientul de consistenţă internă .77 într-un studiu şi .82 în cadrul altui studiu. S-a mai constatat că CimpS corelează puternic cu scorul total al formei V (.66), moderat cu subscalele CEA, CE şi DEZ (.43 – 45) şi mai scăzut cu subscala SP (.37). ImpS pare să măsoare tendinţa generală de căutare de senzaţii. Ea corelează aproximativ egal cu subscalele SCS, indicând că nu este biasată spre un anumit subtip de căutare de senzaţii. CimpS corelează aproape de zero cu subscalele Crowne – Marlowe şi Jackson şi are o corelaţie scăzută, dar semnificativă, cu scala de minciună din EPQ (-.30). Scala căutării de senzaţii SCS reprezintă o metodă operaţională de definire a trăsăturii CS, incluzând căutarea de nou, experienţe complexe şi intense, precum şi predispoziţia de asumare de riscuri doar de dragul unor astfel de experienţe (Zuckerman, 1979, 1994). Trăsăturile psihopatologice au fost, de asemenea, analizate, fiind grupate în doi factori (Harpur, Hakistan şi Hare, 1998): Factorul 1 (F1) se referă la trăsături de personalitate, cum ar fi: egocentrismul, exploatarea semenilor, cruzimea, absenţa dragostei, empatiei sau culpei. Factorul 2 (F2) se referă la caracteristici comportamentale ale psihopaţilor, incluzând devianţa socială, stilul de viaţă antisocial de tip parazit, nevoia de stimulare şi înclinarea către plictiseală, iresponsabilitatea şi lipsa controlului asupra impulsivităţii sau a comportamentului în general. F2 pare a fi ImpUSS (Impulsive Unsocialized Sensation Seeking) (căutare impulsivă nesocializată de senzaţii, CImpNS), identificat în urma analizelor factoriale din cadrul testelor de personalitate (Zuckerman, Kuhlman, Thornquist şi Kiers, 1991). Scorul total şi toate subscalele au corelat semnificativ cu F2. Nici una din ele nu a corelat cu F1. Scala Psihoticism P din EPQ (Eysenck) este cel mai bun marker al factorului CimpNS (Zuckerman, Kuhlman, Thornquist şi Kiers, 1991). De asemenea, psihoticismul a corelat cu F2, dar nu a corelat cu F1. Atât studiile concurente, cât şi cele longitudinale au demonstrat că personalitatea psihopaţilor include impulsivitate puternică, căutare de senzaţii, agresivitate, sociabilitate redusă şi un control comportamental scăzut. Toate aceste aspecte alcătuiesc una din dimensiunile majore ale personalităţii, pe care Eysenck şi Eysenck (1976) o numeşte Psihoticism. Zuckerman (1989) consideră că, în context clinic, pentru aceste trăsături, termenul „Psihopatiei” ar fi cel mai potrivit pentru a le eticheta.   TRĂSĂTURI DEMOGRAFICE CU PRIVIRE LA CĂUTAREA DE SENZAŢII Diferenţe de sex: Studiile au evidenţiat scoruri mai ridicate la bărbaţi decât la femei, atunci când s-au studiat trăsăturile personalităţii psihopate: căutarea de senzaţii, impulsivitatea şi psihoticismul. De asemenea, bărbaţii deţin scoruri mai scăzute la sociabilitate şi autocontrol. Vârstă: Căutarea de senzaţii înregistrează o evoluţie particulară în funcţie de vârstă: atinge perioada de vârf în adolescenţa târzie, manifestând apoi un declin gradual o dată cu avansarea în vârstă (Eysenck şi Eysenck, 1976; Zuckerman, 1979, 1994). După 50 de ani, scorurile la aceste scale reprezintă aproximativ jumătate din nivelul înregistrat la vârsta de 16 – 19 ani. Aceste deosebiri care apar în funcţie de sex şi vârstă, pot fi explicate prin diferenţe şi modificări biologice. Mai exact, testosteronul înregistrează un nivel mai ridicat la bărbaţi decât la femei, atinge perioada de vârf în adolescenţă şi înregistrează valori tot mai scăzute o dată cu înaintarea în vârstă.   PROPRIETĂŢILE PSIHOMETRICE ALE ZKPQ PE POPULAŢIA ROMÂNEASCĂ Apelând în prealabil la un studiu pilot, s-a urmărit testarea validităţii transculturale a chestionarului ZKPQ. Mai precis, intenţia noastră a fost de a evalua în ce măsură cei cinci factori identificaţi de Zuckerman şi Kuhlman sunt replicabili în culturi diferite. În acest sens, chestionarul a fost mai întâi tradus şi apoi adaptat la particularităţile contextului cultural – lingvistic al României. Varianta rezultată a fost aplicată apoi unui segment populaţional preselectat, şi anume cadrele militare.   METODOLOGIE Traducerea şi adaptarea chestionarului Versiunea originală (Zuckerman şi colab., 1993) a fost tradusă în limba română, acordându-se o atenţie deosebită întregului demers. Astfel, în procesul de traducere şi adaptare a chestionarului, s-a urmărit utilizarea unor cuvinte / sintagme bine – cunoscute şi suficient de frecvente în limbajul curent. În egală măsură, s-au utilizat forme gramaticale accesibile care să faciliteze înţelegerea itemilor. S-a realizat astfel o primă traducere a chestionarului. Această variantă a fost înmânată unor persoane bune cunoscătoare ale ambelor limbi în vederea realizării retroversiunii. În final varianta ultimă a încorporat toate corecţiile impuse de diferenţele semantice sesizate la momentul comparării dintre versiunea originală cu retroversiunea.   Subiecţi În cadrul studiului au participat ofiţeri şi subofiţeri (N = 177) de la unităţi militare cu specific diferit: aviaţie, geniu, domeniu tehnic (transmisiuni), cercetare (chimie). Subiecţii participanţi, aveau vârsta cuprinsă între 26 şi 49 ani (M = 37.5). Dintre aceştia, 84 erau cu studii superioare, iar 93 cu studii medii.                         Aplicarea ZKPQ În prima fază, chestionarul s-a aplicat, fără limită de timp, unui număr de cinci subiecţi din punctul de vedere al specializării militare. Aceste evaluări preliminare au fost justificate de absenţa oricăror traduceri şi adaptări anterioare ale chestionarului. Datele colectate în urma testărilor preliminare au ajutat la rafinarea acestui instrument, la testarea întrebărilor referitoare la modul de funcţionare a acestuia, precum şi la clarificarea unor aspecte confuze. Toate acestea au prevenit alunecarea investigaţiei spre o direcţie eronată.   Validarea chestionarului S-a recurs apoi la un procedeu de validare a chestionarului. Mai exact, s-a urmărit măsura în care chestionarul îşi menţine validitatea de construct şi în varianta tradusă în limba română. Validitatea de construct reprezintă măsura în care se poate susţine că testul măsoară o variabilă sau o trăsătură specifică. În termeni generali, „constructul” este sinonim cu acela de concept (Kline, 1992, apud Albu, 1999), fiind utilizat pentru a desemna o serie de fenomene într-un cadru ştiinţific. Constructul este desprins dintre-o teorie psihologică care oferă cadrul menit să fundamenteze analiza semnificaţiei psihologice a rezultatelor la test. Dintr-o perspectivă actualizată, validitatea de construct este procesul prin care verificăm dacă testul se referă cu adevărat la constructul pe care trebuie să îl măsoare şi, apoi, dacă scorurile obţinute de subiecţi prin testare reflectă corect mărimea acestui construct la persoanele evaluate. Altfel spus, acest tip de validitate, numită şi conceptuală, ne indică în ce măsură anumite concepte explicative sau anumite ipoteze permit înţelegerea şi interpretarea rezultatelor obţinute la un anumit test. În contextul etalonării chestionarelor de personalitate, validarea constructului este esenţială. Procedura de lucru s-a derulat după cum urmează:          Itemii chestionarului (prezentaţi aleator) au fost analizaţi de către doi experţi (psihologi). Aceştia au primit o foaie de lucru conţinând denumirea celor 6 scale cuprinse în ZKP (Activitate, Sociabilitate, Căutare impulsivă de senzaţii, Agresivitate - Ostilitate, Anxietate - Neuroticism, Infrecvenţă). De asemenea, au fost operaţionalizate în prealabil etichetele lingvistice ale fiecărei scale menţionându-se explicit dimensiunile pe care acestea le evaluează.          Sarcina experţilor a fost de a încadra fiecare item în una din scalele şi subscalele chestionarului. Ulterior, s-a recurs la o analiză comparativă între rezultatul muncii experţilor şi conţinutul original al scalelor. Scopul acestei evaluări a fost aprecierea gradului în care itemii au fost încadraţi corect în scale de origine. S-au analizat atent itemii care nu au fost încadraţi în scalele corespunzătoare. Aceştia din urmă au suferit unele modificări de nuanţă, în vederea clarificării sensului acestora. S-a recurs la astfel de modificări succesive până când itemii au fost incluşi corect în scalele cărora aparţineau conform variantei originale a chestionarului. De menţionat faptul că au existat două perechi de evaluatori (perechea A şi perechea B). aceste perechi au operat alternativ (A-B-A-B). Procesul de validare s-a desfăşurat pe parcursul a două săptămâni cu câte două evaluări pe săptămână. S-a optat pentru această variantă pentru a diminua atât efectul de învăţare, cât şi cel determinat de interferenţa sau reducerea/pierderea interesului pentru încadrarea itemilor. Analizăm aici, în chip ilustrativ, trei dintre itemii ce au suferit modificări lingvistice sugerate de încadrarea lor, în prealabil, eronată. Dintre itemii care au suferit unele modificări fac parte itemii 58, 79 şi 32. itemul 58 („Prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur”). Acest item face parte din scala de sociabilitate – intoleranţă la izolare. Iniţial a fost inclus de către doi dintre experţi în primul factor al scalei sociabilitate – plăcerea de a lua parte la petreceri, de a comunica cu ceilalţi, de a avea mulţi prieteni. Itemul 79 („Prefer prietenii care sunt captivanţi şi plini de surprize”) face parte din scala căutare impulsivă de senzaţii. Şi în cazul acestui item a existat tendinţa iniţială de a fi încadrat în scala sociabilitate. Itemul 32 („Nu am fost niciodată plictisit”) face parte din scala de infrecvenţă. În prima fază, el a fost încadrat de  către un expert în scala activitate. Trebuie să menţionăm faptul că itemii 58, 79, 32 analizaţi aici sunt prezentaţi în forma lor finală, succedentă modificărilor la care s-a făcut referinţă. În concluzie, ZKPQ are o bună validitate transculturală.   Fidelitatea chestionarului ZKPQ Fidelitatea unui test desemnează, în genere, acordul sau stabilitatea aşteptată a măsurilor analoage (Radu şi colab., 1993). Fidelitatea unui instrument de măsură este cel mai frecvent exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1979). Noi am optat pentru calculul consistenţei interne. În acest scop, chestionarul s-a aplicat, fără limită de timp, unui număr de 177 de participanţi (ofiţeri şi subofiţeri). Participanţii au completat chestionarele la locul de muncă, sub supravegherea cercetătorilor. S-a calculat coeficientul de consistenţă internă Alpha Cronbach pentru a se realiza o comparaţie între coeficientul obţinut în cadrul studiului prezent şi cel obţinut în versiunea originală. Acest coeficient indică măsura în care itemii care intră în compoziţia fiecărei scale se referă la acelaşi lucru (Tabelul 1). Calculul coeficientului de consistenţă internă a constat în analiza corelaţiei ce există între fiecare item din cadrul aceleiaşi scale. Un coeficient de consistenţă ridicat sugerează faptul că toţi itemii chestionarului se referă la aceeaşi variabilă.   Tabelul 1. mediile, abaterea standard şi coeficientul Alpha Cronbach  (ZKPQ) obţinuţi pe întreaga populaţie chestionată Scale ZKPQ Media Abaterea standard Alpha Cronbach Sociabilitate 8.28 3.57 .76 Căutare de senzaţii 9.99 3.86 .76 Activitate 10.77 3.85 .80 Neuroticism - Anxietate 5.69 2.64 .87 Agresivitate - Ostilitate 6.37 3.36 .71   Valorile coeficienţilor obţinuţi în cadrul studiului de faţă au fost foarte similare cu cele obţinute în versiunea originală. Scala Neuroticism - Anxietate a înregistrat cel mai ridicat coeficient de consistenţă internă (.87), în timp ce scala Agresivitate - Ostilitate a înregistrat cel mai scăzut coeficient (.71). în cazul scalelor Activitate, Sociabilitate şi Căutare impulsivă de senzaţii s-au obţinut scoruri intermediare (Act =.80; So = .76; CImpS = .76). Rezultatele valorice incluse aici au demonstrat că varianta tradusă a ZKPQ prezintă o consistenţă internă satisfăcătoare pentru toate scalele componente. În plus, paternul consistenţei interne pe care l-am obţinut noi este similar cu cel obţinut cu varianta originală (Zuckerman şi colab.1993), dar şi cu cele obţinute de versiunea italiană (Pasaclis&Russo, 2000),  catalană (Goma-I-Freixnet, 2001), germană, japoneză, chineză etc. (vezi Goma-I-Freixnet, 2001). Aceste similitudini cu privire la consistenţa internă constituie o probă solidă în sprijinul ideii de replicabilitate transculturală a celor cinci factori de personalitate postulaţi de modelul lui Zuckerman. Altfel spus, dimensiunile evaluate de ZKPQ sunt relativ independente de constrângerile lingvistice şi culturale care particularizează diversitatea populaţiilor investigate. BIBLIOGRAFIE   1. Eysenck, H.J., & Eysenck, S.B.G. (1976). Psychoticism as a dimension of personality. London:Hodder & Stoughton.   2. Farley, F. H. (1976). Social desirability and dimensionality in the sensation seeking scale. Acta Psychologica, 26, 89-96.   3. Franken, R. E., Gibson, K. J., &Rowland, G. L. (1989). Sensation seeking and feelings about the forced-choise format. Personality and Individual Differences,10, 337-339.   4. Horvath, P., Zuckerman, M. (1993). Sensation seeking, risk appraisal, and risky behaviour. Personality and Individual Differences, 14, 41-52.   5. Madsen, D. B., Das, A. K., Bogen, I., & Groossman, E. E. (1987). A short sensation seeking scale. Psychological Reports, 60, 1179-1184.   6. Murtaugh, T. L. (1971). Perceptual isolation, drug addition and adaptation phenomena. Unpublished master’s thesis,Temple University.   7. Opre, A., Popescu, M., Sicoe, I. (2004). Particularităţi comportamentale ale „căutătorilor de senzaţii” din mediul penitenciar. Cogniţie, Creier, Comportament (sub tipar).   8. Zuckerman, M. (1969b). Theoretical formulations. In J. P. Zubeck (Ed.), Sensory deprivation: Fifteen years of research (pp. 407-302). New York: Appleton Century.   9. Zuckerman, M. (1971a). Dimensions of sensation seeking. Journal of Consulting and Clinical Psychology, 36, 45-52.   10. Zuckerman, M. (1979a). Sensation seeking: Beyond yhe optimal level of arousal. Hillsdale, NJ: Erlbaum.   11. Zuckerman, M. (1984b). Experience and desire: A new format for sensation seeking scales.Journal of Behavioural Assesment, 6, 101-114.   12. Zuckerman, M. (1984c). Preliminary manual for form IV of Sensation Seeking Scale (SSS IV).Unpublished manuscript.   13. Zuckerman, M. (1989). Personality in the third dimension: A psychobiological approach. Personality and Individual Differences, 10, 391-418.   14. Zuckerman, M. (1993). Out of sensory deprivation and into sensation seeking: A personal and scientific journey. In G. C. Brannigan &M. R. Merrins (Eds.) The undaunted psychologist: Adventures in research (pp 45-57). Philadelphia: Temple University Press.   15. Zuckerman, M. (1994a). An alternative five factor model for personality. In C. F. Halverson, G. A. Kohnstamm, & R. P. Martin (Eds.), The developing structure of temperament and personality from infancy to adulthood. Hillsdale, NJ: Erlbaum.   16. Zuckerman, M. (1994). Behavioural expressions and biosocial bases of sensation seeking. New York: Cambridge University Press.   17. Zuckerman, M., Kollin, I., Price, L., & Zoob, I. (1964). Development of a sensation seeking scale. Journal of Consulting Psychology, 28, 477-482.   18. Zuckerman, M, Kuhlman, M., & Camac, C. (1988). What lies beyond E and N? Factor analyses of scale believed to measure basic dimensions of personality. Journal of Personality and Social Psychology, 54, 96-107.   19. Zuckerman, M, Kuhlman, Joireman, J., Teta, P., & Kraft, M. (1993). A comparison of three structural models of  personality: The big three, the big five, and the alternative five. Journal of Personality and Social Psychology, 65, 757-768.   20. Zuckerman, M, Kuhlman, Thornquist, M. & Kiers, H. (1991). Five (or three) robust questionnaire of scale factors of personality without culture. Personality and Individual Differences, 12, 929-941.   21. Zuckerman, M, & Link, K. (1968). Construct validity for the Sensation Seeking Scale. Journal of Consulting and Clinical Psychology,32, 420-426. ANEXA 1 CHESTIONAR ZKPQ     Instrucţiuni:   În paginile următoare veţi găsi o serie de fraze ce descriu personalitatea. Citiţi fiecare frază şi decideţi dacă vi se potriveşte sau nu, apoi indicaţi răspunsul dumneavoastră pe foaia de răspuns anexată. Este important să ştiţi că nu există răspunsuri corecte sau greşite.   Dacă sunteţi de acord cu enunţul respectiv sau decideţi că vă caracterizează, răspundeţi “adevărat” însemnând cu un asterix în căsuţa corespunzătoare (A - Adevărat) pe foaia de răspuns. Dacă consideraţi că nu vă caracterizează, răspundeţi “fals” şi însemnaţi cu un asterix în căsuţa corespunzătoare  (F - Fals) pe foaia de răspuns.     În momentul completării foii de răspuns fiţi atenţi ca asterixul pe care îl marcaţi să corespundă cu numărul întrebării la care răspundeţi. Răspundeţi la fiecare frază cu (A) sau (F), chiar dacă nu sunteţi în totalitate siguri de răspunsul dumneavoastră. Asiguraţi-vă că  nu aţi omis nici un enunţ.     VĂ  MULŢUMIM. CHESTIONAR ZKPQ   1.       Am tendinţa de a începe o nouă activitate fără a planifica prea mult cum voi proceda. 2.       Nu mă îngrijorează lucrurile fără importanţă. 3.       Îmi face plăcere să văd că cineva pe care nu-l agreez este umilit în faţa altor oameni. 4.       Nu am întâlnit niciodată o persoană care să nu-mi placă. 5.       Nu îmi place să pierd timpul doar stând şi relaxându-mă. 6.       Obişnuiesc să mă gândesc la ceea ce am de făcut înainte de a face lucrul respectiv. 7.       Nu sunt prea sigur de mine sau de abilităţile mele. 8.       De obicei când mă enervez spun lucruri urâte. 9.       De obicei eu sunt cel care începe o conversaţie la petreceri. 10.   Întotdeauna spun adevărul. 11.   Este normal pentru mine să înjur când sunt furios. 12.   Nu mă deranjează să ies singur şi de obicei prefer lucrul acesta decât să fiu într-un grup mare. 13.   Sunt mai ocupat decât majoritatea oamenilor. 14.   Adesea fac lucrurile din impuls. 15.   Adesea sunt neliniştit fără să am un motiv clar. 16.   Nu obişnuiesc să arunc gunoi pe stradă. 17.   Nu mă deranjează să fiu singur câteva zile, fără să am contact cu oamenii. 18.   Îmi plac activităţile complicate care necesită mult efort şi concentrare. 19.   Foarte rar stau să planific în detaliu ce voi face. 20.   Uneori mă simt tensionat şi iritat. 21.   Aproape niciodată nu simt nevoia să lovesc pe cineva. 22.   Petrec cât de mult timp pot împreună cu prietenii. 23.   Nu dispun de suficientă energie pentru sarcini solicitante. 24.   Îmi place să am experienţe şi senzaţii noi, incitante, chiar dacă sunt puţin înfricoşătoare. 25.   Îmi simt adeseori corpul încordat fără vreun motiv aparent. 26.   Întotdeauna câştig la jocuri. 27.   Adesea  simt că sunt “sufletul petrecerii”. 28.   Îmi place mai mult o sarcină provocatoare decât una de rutină. 29.   Înainte de a începe o sarcină complicată planific cu atenţie. 30.   Mă supăr frecvent. 31.   Dacă cineva mă jigneşte încerc să nu mă gândesc la asta. 32.   Nu sunt niciodată plictisit. 33.   Îmi place să fiu activ tot timpul. 34.   Mi-ar plăcea să plec într-o excursie fără să o planific dinainte, fără a avea o rută prestabilită sau un orar precis. 35.   Am tendinţa de a fi prea sensibil şi uşor de rănit de remarcile şi acţiunile necugetate ale celorlalţi. 36.   În multe magazine nu poţi fi servit dacă nu te bagi în faţa altora. 37.   Nu am nevoie de un cerc mare de prieteni. 38.   Pot să mă simt bine când lenevesc şi nu fac nimic. 39.   Îmi place să mă implic în situaţii noi în care nu poţi prevedea cum vor evolua lucrurile. 40.   Nu mă rătăcesc niciodată, nici chiar în locurile pe care nu le cunosc. 41.   Mă sperii foarte uşor. 42.   Dacă oamenii mă enervează nu ezit să le spun. 43.   De obicei nu mă simt în largul meu la petrecerile mari. 44.   Nu simt nevoia de a face tot timpul câte ceva. 45.   Îmi place să fac lucruri doar din plăcerea de a le face. 46.   Uneori simt că sunt panicat. 47.   Când sunt supărat pe cineva nu încerc să-mi ascund supărarea. 48.   La petreceri mă bucur să mă întreţin cu ceilalţi oameni indiferent dacă îi cunosc sau nu. 49.   Mi-ar plăcea o slujbă care să-mi permită maximum de timp liber. 50.   Am tendinţa de a-mi schimba frecvent punctele de interes. 51.   Adesea cred că oamenii pe care îi întâlnesc sunt mai buni decât mine. 52.   Nu mă deranjează niciodată când alţii mi-o iau înainte atunci când stau la coadă. 53.   Am tendinţa de a începe week-end - urile sociale joia. 54.   De obicei par a fi grăbit. 55.   Uneori îmi place să fac lucruri care sunt puţin înfricoşătoare. 56.   Uneori când sunt supărat simt că îmi tremură picioarele. 57.   În general, nu folosesc cuvinte dure, nici măcar când sunt furios. 58.   Mai degrabă prefer să fiu cu prietenii decât să fac ceva de unul singur. 59.   În vacanţă îmi place să fac mai degrabă lucruri active, decât să pierd timpul. 60.   Orice trebuie încercat o dată. 61.   Adesea mă simt nesigur de mine. 62.   Pot să iert uşor oamenii care m-au insultat sau care mi-au rănit sentimentele. 63.   Nu mă deranjează sa fiu izolat de ceilalţi undeva, pentru o anumită perioadă de timp. 64.   Îmi place să fac mult sport sau muncă fizică. 65.   Mi-ar plăcea o viaţa tumultoasă, cu călătorii şi senzaţii puternice. 66.   Adesea mă îngrijorează lucruri pe care alţii le consideră neimportante. 67.   Când oamenii nu sunt de acord cu mine, nu pot să mă abţin să nu mă cert cu ei. 68.   În general, îmi place să fiu singur ca să pot face lucrurile pe care le doresc fără a fi distras de  ceilalţi. 69.   Niciodată nu am întâmpinat dificultăţi în a înţelege un material chiar de la prima citire. 70.   Uneori fac lucruri trăznite doar pentru a mă amuza. 71.   Adesea întâmpin dificultăţi în a face o alegere. 72.   Sunt foarte temperamental. 73.   Nu am pierdut niciodată nimic. 74.   Îmi place să fiu activ de îndată ce m-am trezit. 75.   Îmi place să explorez un oraş străin de unul singur chiar dacă aceasta ar însemna să mă rătăcesc. 76.   Musculatura îmi este atât de încordată încât mă simt obosit o mare parte din timp. 77.   Nu pot să mă abţin să nu fiu puţin răutăcios cu cei care îmi displac. 78.   Sunt o persoană foarte sociabilă. 79.   Prefer prietenii care sunt captivanţi şi plini de surprize. 80.   Deseori îmi vine să plâng fără vreun motiv anume. 81.   Întotdeauna mă simt confortabil, indiferent dacă e cald sau frig afară. 82.   Simt nevoia să fiu o persoană importantă pentru grup. 83.   Îmi place să am o ocupaţie tot timpul. 84.   Adesea mă las captivat de lucruri noi, atractive, de idei interesante încât nici nu mă gândesc la posibilele complicaţii ce ar putea să apară. 85.   Nu las lucrurile mărunte să mă enerveze. 86.   Sunt întotdeauna răbdător cu alţii, chiar şi cu cei iritanţi. 87.   De obicei îmi place să fac lucrurile de unul singur. 88.   Mă pot bucura de activităţile de rutină care nu solicită multă concentrare sau efort. 89.   Sunt o persoană impulsivă. 90.   Adesea mă simt inconfortabil şi stânjenit fără vreun motiv real. 91.   Adesea mă cert cu ceilalţi. 92.   Probabil că petrec mai mult timp decât ar trebui cu prietenii. 93.   Nu mă deranjează dacă cineva profită de mine. 94.   Mă implic în tot ce fac. 95.   Îmi plac petrecerile nonconformiste. 96.   După ce am cumpărat ceva mă îngrijorez că am făcut o alegere greşită. 97.   Când oamenii strigă la mine, strig şi eu. 98.   Am mai mulţi prieteni decât majoritatea oamenilor. 99.   Ceilalţi mă atenţionează adesea să fiu mai temperat.   FOAIE  DE  RĂSPUNS   Numele şi prenumele:                                                             Sex:                  Vârsta:     Nr. crt. A F Nr. crt. A F Nr. crt. A F 1     34     67     2     35     68     3     36     69     4     37     70     5     38     71     6     39     72     7     40     73     8     41     74     9     42     75     10     43     76     11     44     77     12     45     78     13     46     79     14     47     80     15     48     81     16     49     82     17     50     83     18     51     84     19     52     85     20     53     86     21     54     87     22     55     88     23     56     89     24     57     90     25     58     91     26     59     92     27     60     93     28     61     94     29     62     95     30     63     96     31     64     97     32     65     98     33     66     99